UNIVERSITATEA ANDREI ȘAGUNA DIN CONSTANȚA

MASTER PSIHOLOGIE CLINICĂ

-EVALUARE ȘI INTERVENȚIE TERAPEUTICĂ-

CONSILIERE ÎN TOXICODEPENDENȚĂ

COORDONATOR: Prof. Univ. ADRIAN C. PAPARI

MASTERAND: CHIRA (CRAIU) VALENTINA ADINA

2020
 CUPRINS
Consumul de droguri – aspecte generale...................................................................3

Adolescența și implicarea în consumul de droguri....................................................4

Cauze favorizante răspândirii consumului de droguri...............................................6

Factori socio-culturali............................................................................................6

Factori individuali..................................................................................................7

Efecte ale consumului de droguri în rândul tinerilor.................................................9

Efecte în plan social...............................................................................................9

Efecte în plan fiziologic.......................................................................................10

Efecte în plan psihologic......................................................................................12

Efecte în plan demografic.....................................................................................13

Combatarea consumului de droguri.........................................................................14

Concluzie.................................................................................................................15

Bibliografie..............................................................................................................17

2
 ADOLESCENȚA ȘI CONSUMUL DE DROGURI

Consumul de droguri – aspecte generale

În zilele noastre, utilizarea drogurilor este mai mult văzută drept un fenomen
social, de grup, atingând toate categoriile socio-culturale și afectând în principal
copiii și adolescenții.
Pentru o înțelegere mai aprofundată, este necesar a cunoaște semnificația și
efectele negative ce însoțesc aceste substanțe ilicite. Dicționarul de termeni juridici
prezintă drogul drept „o substanţă sau produs natural, sintetic sau semisintetic care,
atunci când este consumată, inhibă centrii nervoşi, producând o stare de inerţie
fizică şi psihică, precum şi o dependenţă sigură a consumatorului. În anumite
condiţii, asemenea tulburări pot să conducă la iresponsabilitate penală. Legea nr.
143/2000, care asigură combaterea traficului şi consumului de droguri a definit
drogul ca fiind reprezentat de plantele şi substanţele stupefiante ori psihotrope sau
amestecurile care conţin astfel de substanţe.

Este bine cunoscut faptul că utilizarea și abuzul de droguri afectează și

influențează negativ sănătatea indivizilor, degradează relațiile familiale și sociale,
aduce eșecuri pe plan personal și profesional, cauzează pierderea de vieți omenești
și se ajunge chiar la recurgerea la acte de infracționalitate, afectând astfel
dezvoltarea națională și internațională, stabilitatea socială și securitatea.
Consumul de droguri reprezintă o problemă la nivel global, definită prin
utilizarea unor substanțe într-un scop ce nu se află în concordanță cu orientările
medicale sau juridice și care are un impact negativ asupra sănătății și funcționării
optime o organismului, determinând persoana în cauză să se confrunte cu probleme
psihologice, sociale, fizice sau juridice.

3
 Dependența este diagnosticată, în conformitate cu Manualul Diagnostic și
Statistic al Tulburărilor Mentale (DSM-IV), atunci când sunt prezente trei sau mai
multe din următoarele criterii într-o perioadă de douăsprezece luni: toleranță,
retragere, creșterea utilizării în timp, încercări persistente sau nereușite de a reduce
utilizarea, preocuparea sau timpul excesiv petrecut pentru utilizare sau recuperare
din utilizare, impact negativ asupra activității sociale, ocupaționale sau
recreaționale, și utilizarea în continuare, în ciuda dovezilor de a provoca probleme
psihologice sau fizice.

Adolescența și implicarea în consumul de droguri

Consider cea mai vulnerabilă categorie ca fiind reprezentată de consumatorii
adolescenți, vârsta făcându-i ușor influențabili. Ei recurg la consumul de droguri
din diverse motive: curiozitate, integrarea într-un anume grup, presiuni venite din
partea grupului, impresia că pot uita de anumite probleme cu care se confruntă. Un
aspect care nu este luat în calcul de către aceștia este legat de repercusiunile
alegerilor făcute, uneori consumul continuând și după parcurgerea acestei perioade.
Dat fiind faptul că este nevoie de o încadrare a acestei categorii, mă voi referi la
persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 25 de ani.
Adolescenta este perioada in care copilul isi contureaza personalitatea, se
dezvolta din punct de vedere fizic, dar si mental. De aceea, anii adolescentei sunt
foarte importanti, iar parintii trebuie sa vegheze asupra lor cu cat mai mult posibil.
Din cauza unor neajunsuri, tinerii pot incepe sa consume droguri si alcool.
Motivele pot fi multiple: o situatie precara in familie, dorinta de afirmare intr-un
anturaj anume sau pur si simplu curiozitatea. In ultimii ani, consumul de droguri si
alcool este din ce in ce mai mare in randul adolescentilor. El este o provocare
foarte mare pentru tineri in primul rand, dar si pentru societate in tabloul general.

4
 Cu scopul de a înțelege acest fenomen este important să amintim
principalele motivații ale adolescenților pentru utilizarea substanțelor. Este vorba
despre curiozitatea specifică vârstei, libertatea dată de lipsa responsabilităților,
dorința de apartenență la un grup pe care individul îl consideră impenetrabil în
orice alt fel, presiuni venite din partea prietenilor sau grupului cu scopul de a
experimenta senzații noi, frecventarea cluburilor de noapte, unde consumul de
droguri este din ce în ce mai mare, modul prin care pot uita de anumite probleme
sau pot șterge pentru câteva momente amintiri dureroase legate de trecut (abuzuri
sexuale, abandon de către părinți, violență domestică), sau modul prin care se
răzbună pe părinții lor cu care, frecvent, se află în conflicte.
Mai mult decât atât, vulnerabilitatea este dată de o lipsă de informare
corespunzătoare referitoare la pericolele ce pot apărea în cazul consumului de
droguri, dar și lipsa ajutorului din partea unui psiholog specializat ce le-ar putea
oferi ajutorul în depășirea momentelor de criză. Nerezolvarea acestor probleme în
perioada de adolescență va atrage consecințe în viitorul apropiat. Astfel, consumul
de droguri se poate întinde și pe perioada imediat următoare, perioadă specifică
adulților tineri, adică a indivizilor ce se se situează, conform spuselor psihologului
Emil Verza (2000), în categoria de vârstă 25-34 de ani.
Amy LeClair et al. (2015) au realizat un studiu privind motivațiile pe care
adolescenții le au în consumarea drogurilor. Au ales un eșantion de 70 de persoane
pe care i-au intervievat. În final, s-a observat că principalele idei invocate au fost: o
mai bună modalitate de a gestiona problemele legate de școală, de a petrece timpul
liber și de a scăpa de plictiseală.
Așadar, lăsându-se influențați de starea de euforie pe care drogurile o dau și
dorind să experimenteze din nou acele senzații care îi fac să uite de tot ceea ce se
află în jurul lor, adolescenții nu iau în calcul efectele negative ce pot apărea.
Consumul de droguri în mod repetat poate atrage după sine prezența unor
5
probleme de sănătate sau a unor anumite dificultăți în ceea ce privește relațiile
sociale.

Cauze favorizante răspândirii consumului de droguri

În ceea ce privește originea factorilor de risc, efectele asupra dezvoltării
cognitive reprezintă o componentă cheie în momentul abordării problemei
consumului de substanțe în rândul adolescenților. Deoarece creierul suferă o
dezvoltare considerabilă în timpul adolescenței, această perioadă este însoțită de
vulnerabilitate crescută la comportamente de stres și riscuri. La rândul lor, acestea
pot determina o reactivitate sporită la substanțe și, astfel, se poate accentua riscul
de apariție a unei tulburări de utilizare a substanțelor (Susan, Andersen, Martin &
Teicher, 2009).
O serie de factori pot influența consumul de droguri în rândul adolescenților.

Factori socio-culturali

Adolescenții, prin prisma vârstei, prezintă un grad de vulnerabilitate ridicat

al personalității. Intervine dorința de a ieși din cotidian, de a se afirma, însă apare
și teama de a nu fi ridicol în fața grupurilor de aceeași vârstă sau vârstă mai mare la
care, de multe ori, adolescentul aspiră.
Mediul social joacă un rol esențial în determinarea probabilității ca un
individ să utilizeze substanțe sau să dezvolte o tulburare a consumului de droguri.
Factorii sociali imediat prezenți la momentul expunerii exercită o influență
deosebit de puternică atât asupra comportamentului de căutare a drogurilor, cât și
asupra consumului.
Influențele regăsite în mediul social pot crește sau reduce riscul ca un
individ să utilizeze droguri și/sau să dezvolte o tulburare de consum de droguri. De
exemplu, izolarea socială și ridiculizarea socială sunt asociate cu rate mai ridicate

6
de consum de droguri, în timp ce competența socială și familiile puternice sunt
asociate cu rate mai scăzute de utilizare.
Studiile privind consumul de droguri în rândul adolescenților arată modul în
care contextul social devine un predictor mai important decât așteptările sau
personalitatea acestora, în sensul că reacția apare mult mai repede în fața
influențelor sociale decât în fața forțelor interne.
Ajunși la vârsta în care anturajul joacă un rol important în construirea
personalității, un factor cheie este presiunea grupului. Aceasta poate duce la
problema normelor false, prin care membrii grupului încep să creadă că este
necesară o anumită formă de utilizare a substanțelor (spre exemplu utilizarea
excesivă ori extrem de riscantă). Cu toate acestea, în funcție de stima de sine, de
idealuri, de educația oferită, adolescenții reacționează diferit la presiunea venită
din partea anturajului (Blume, 2001).
Problemele familiale (certuri, separare, divorț etc.) pot avea un impact
negativ asupra modelelor de educație și a orientărilor părinților, facilitând apariția
unor probleme în adolescență, cum ar fi comportamentul opozițional sfidător,
comportamentul antisocial sau abuzul de droguri. O atenție redusă din partea
părinților către copiii lor a fost asociată cu rate mai ridicate ale consumului de
droguri și, în special, cu debutul precoce al consumului de substanțe.

Factori individuali

Deși există mulți factori externi de risc pentru abuzul și dependența la

adolescenți, există anumiți factori individuali care pot contribui la riscul de a
dezvolta o tulburare a consumului de substanțe. În literatura de specialitate, doi
factori de risc individuali discutați frecvent sunt tulburarea de hiperactivitate cu
deficit de atenție (ADHD) și depresia. De asemenea, indivizii care sunt
diagnosticați cu tulburare de stres posttraumatic (PTSD) sau boli mintale prezintă
7
un risc mai mare pentru abuzul de substanțe în perioada adolescenței (Whitesell
et.al, 2013).
Majoritatea studiilor au descoperit, însă, că depresia începe înainte de
debutul utilizării substanței, mai degrabă decât utilizarea substanței ca fiind un
precursor al depresiei. Această secvență indică faptul că lipsa inițială de dopamină
poate precede utilizarea substanței. Acest lucru este în concordanță cu ideea că
sentimentele de tristețe și durere cu care se confruntă în timpul depresiei pot
determina adolescenții să caute ajutor sub formă de consum de substanțe.
Dintr-un studiu realizat de britanici pe un eșantion de studenți, s-a constatat
că variabilele de personalitate cele mai legate de consumul substanțelor legale sunt
instabilitatea extravertă și emoțională. Una dintre caracteristicile persoanelor cu
niveluri ridicate de extraversiune se află în căutarea unor noi senzații care
constituie un factor predispozant pentru utilizarea substanțelor. Căutarea senzației
este definită ca fiind nevoia de senzații complexe și experiențe noi și variate și
dorința de a-și asuma riscuri fizice pentru a le satisface.
În viața fizică și emoțională a anumitor persoane există un factor care îi
determină să apeleze la consumul de substanțe. Se folosesc de efectul drogurilor
pentru a uita de problemele cu care se confruntă, trăind stări euforice la fiecare
utilizare. În urma analizării conduitei consumatorilor de droguri, s-a demonstrat că
apare tendința de neconvenționalitate, aspirație către independență, deschidere
către nou, asumarea unor riscuri și receptivitate la incertitudine, aspecte pe care
neconsumatorii nu le văd drept o opțiune.
Psihologia cognitivă consideră că adolescenții folosesc gândirea intuitivă, în
defavoarea celei analitice. Astfel, totul în mintea lor se desfășoară rapid, lăsându-se
influențați de emoțiile curente, fără a se gândi la efectele pe termen lung.

8
Efecte ale consumului de droguri în rândul tinerilor
Abuzul de substanțe și dependența pot produce efecte negative atât pe plan
social, cât și fiziologic, psihologic, în plan demografic și chiar în cel al securității
naționale.

Efecte în plan social

Utilizarea abuzivă a drogurilor conduce la izolare socială din două puncte de

vedere. Pe o parte, grupul de prieteni poate observa schimbări în comportamentul
utilizatorului (schimbări bruște ale personalității, lipsa îngrijirii personale, scăderi
ale performanțelor școlare, reticențe în a povesti despre noii prieteni) și poate
reacționa negativ, în special dacă în cadrul său nu se consumă substanțe. Aceștia se
vor distanța, nedorind să se asocieze sau să fie văzuți în preajma unui consumator
de droguri. Pe de altă parte, drogurile pot determina utilizatorii să devină paranoici
cu privire la relațiile cu apropiații și să creadă că prietenii și familia se întorc
împotriva lor, devenind chiar agresivi cu cei din jur, inclusiv cu aceștia.
În acest fel, apar consecințe de ordin social precum degradarea relațiilor
sociale, excluderea socială, dificultăți în ceea ce privește reintegrarea socială, dar și
suferința resimțită de familie și apropiați.
Atât familia cât și prietenii ori cunoștințele pot avea atitudini respingătoare
față de persoana apropiată ce utilizează substanțe. Dintre toate, cele mai puternice
sunt atitudinile familiei, ce sunt capabile să influențeze comportamentul
consumatorului. Dacă în trecut disputele erau folosite cu scopul de a înțelege
pericolul expunerii la droguri, în zilele de astăzi această metodă aduce doar
tensiuni, înrăutățind situația. De aceea, a fost înlocuită cu sprijin și îndrumare către
recuperare și recurgerea la tratament.
Inevitabil, abuzul de substanțe tensionează relațiile de familie și, în cele din
urmă, face ca acestea să devină disfuncționale, transformându-le dintr-un bun al

9
societății într-o povară. Deși familiile au o influență puternică asupra formării
atitudinilor, valorilor și tiparelor comportamentale ale adolescenților, prevenind
astfel abuzul de substanțe, monitorizarea slabă a acestora și în cele din urmă
întreruperea familială poate contribui în mare măsură la mișcarea unui individ de la
predispoziția la abuzul de substanțe la dependență. Mai mult de atât, grupurile de
colegi se dovedesc adesea cu o influență și mai puternică. Influența negativă a
colegilor pare să crească atunci când părinții abdică rolurile lor tradiționale de
supraveghere. Asocierea între indivizii de aceeași vârstă ce au preocupări comune
în utilizarea substanțelor conduce la crearea unor subculturi specifice. În cadrul
acestor subculturi, indivizii își modifică valorile și concepția despre sine, fiind
nevoiți să se plieze pe cerințele impuse de grup (Rădulescu și Dâmboianu, 2010)
O altă problemă socială este legată de faptul că adolescenții consumatori de
droguri suferă adesea de dereglarea memoriei pe termen scurt și a altor capacități
intelectuale, posibilitatea de urmărire insuficientă în funcțiile senzoriale și
perceptuale, preocuparea cu dobândirea de droguri, dezvoltarea emoțională și
socială negativă și, prin urmare, afectarea performanțelor clasei. Reducerea
eficienței cognitive conduce la performanțe academice slabe și la o scădere a
stimei de sine, cauzând instabilitate și favorizând consumul de droguri, văzut drept
o cale de evadare.
Pe termen lung, consumul de droguri ilicite limitează șansele de a intra sau
rămâne pe piața forței de muncă, în timp ce frustrarea cauzată de lipsa unui loc de
muncă adecvat favorizează consumul de droguri, creându-se astfel un cerc vicios.
De asemenea, există o corelație puternică și în ceea ce privește șomajul și utilizarea
drogurilor, atât în țările dezvoltate, cât și în țările în curs de dezvoltare.

Efecte în plan fiziologic

10
 Unele dintre efectele fizice primare ale dependenței de droguri au loc în
creier. Dependența de droguri modifică felul în care funcționează creierul și
influențează modul în care organismul percepe plăcerea.
Drogurile acționează asupra sistemului nervos central (SNC), afectând
funcționarea neurologică a individului. Corelațiile fiziologice și efectele variază în
funcție de fiecare substanță, existând mecanisme specifice care implică receptori
preciși pentru fiecare tip în parte.
Drogurile acționează la nivelul creierului cu scopul de a produce plăcere în
următorul fel: Cele mai multe droguri de abuz direct sau indirect vizează sistemul
de recompensare al creierului prin inundarea circuitului cu dopamină. Dopamina
este un neurotransmițător prezent în regiunile creierului care reglează mișcarea,
emoția, motivația și sentimentele plăcerii. Când este activat la niveluri normale,
acest sistem recompensează comportamentele noastre naturale. Suprastimularea
sistemului cu substanțe produce efecte euforice, care întăresc puternic
comportamentul consumului de droguri, învățând utilizatorul să-l repete (National
Institute on Drug Abuse, Drugs, Brains, and Behavior , 2007).
Referitor la modificările produse la nivelul creierului, expunerea cronică la
substanțe perturbă modul în care structurile critice ale creierului interacționează
pentru a controla și inhiba comportamentele legate de consumul de droguri. Așa
cum abuzul continuu poate duce la toleranță sau la necesitatea administrării unor
doze mai mari cu scopul producerii unui efect, poate duce și la dependență, ceea
ce poate determina un utilizator să caute și să ia droguri în mod compulsiv.
Dependența de droguri erodează auto-controlul unei persoane și capacitatea de a
lua decizii, producând în același timp impulsuri intense de a lua droguri.
Utilizarea drogurilor pe termen lung poate produce schimbări profunde în
neuroni și circuite ale creierului, cu potențialul de a compromite grav sănătatea pe
termen lung a acestuia.
11
 Dependența fizică apare drept o necesitate de a menține anumite niveluri de
substanță în organism. Este, de asemenea, o stare de adaptare a organismului la
prezența drogului și se manifestă prin apariția unui disconfort fizic intens (tremur,
frisoane, insomnie, vărsături, dureri la nivelul mușchilor și oaselor etc.) atunci când
consumul substanței este oprit. Același disconfort fizic apare atunci când acțiunea
substanței asupra organismului este influențată de droguri concepute pentru a bloca
efectele sale.
Multe dintre substanțe pot provoca probleme la nivelul inimii, precum cele
cardiovasculare, ce pot varia de la creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale,
până la ritmurile cardiace scăzute și atacul de cord. Rinichii sunt, de asemenea,
afectați pe termen lung. Consumul excesiv poate provoca deshidratare, distrugere
musculară, creșterea temperaturii corporale, iar toate acestea afectează în timp
funcționarea normală a rinichilor. Sistemul respirator poate fi afectat în momentul
inhalării anumitor substanțe.

Efecte în plan psihologic

În cele mai multe cazuri, dependența de droguri este asociată cu probleme

fiziologice și chimice ce pot apărea la nivelul organismului, efectele mentale,
psihologice, emoționale la care sunt supuși consumatorii nefiind luate în
considerare.
Drogurile au un impact sever asupra stării mentale și emoționale a
consumatorilor. Se poate produce, spre exemplu, un declin în ceea ce privește
emoțiile pozitive, viziunea transformându-se într-una încărcată de gânduri și
sentimente negative. Uneori se ajunge la traume emoționale ce însoțesc persoana
ani de zile sau chiar toată viața. Pasul următor îl constituie depresia.
Consecințele pe plan psihologic ale consumului regulat de droguri, condu
către dependență. Ajunși la acest stadiu, consumatorii devin toxicomanii ce absorb
12
droguri constant, motiv pentru care apar și tulburări de comportament și
personalitate, labilitate emoțională, afectarea imaginii de sine. Aceștia au o viziune
sumbră asupra viitorului, nu își fac planuri, sunt pasivi, impulsivi și, de asemenea,
depresivi.
De asemenea, utilizarea abuzivă a canabisului este asociată cu deficite în
funcțiile cognitive în ceea ce privește atenția, funcția executivă și memoria care pot
influența negativ dezvoltarea cognitivă.
În cazul administrării unor doze mari, pot apărea efecte precum anxietatea,
agresivitatea, sindromul confuzional (dezorietare spațială și temporară), insomnii,
formarea halucinațiilor (percepție tactilă, aparenta prezență a unor insecte pe sub
piele) sau comportamente bizare (paranoia sau personalizarea obiectelor).
Consumatorii, spre deosebire de populația generală, sunt mult mai susceptibili de a
suferi de tulburările amintite anterior. Consecințele se pot agrava în cazul
persoanelor ce prezintă dinainte de consum afecțiuni psihotice, psihiatrice,
anxietate severă, depresie, ticuri motorii precum Sindromul Tourette (Sussman
et.al., 2006).

Efecte în plan demografic

Modelele de consum de droguri în rândul adolescenților sunt asociate cu

ramificații precum răspândirea HIV / SIDA, risc crescut de decese și
comportamente care conduc la delincvența juvenilă. Utilizarea substanței crește
riscul de contractare a infecției HIV datorită potențialului de a împărți ace și de a
participa la comportamente riscante. De asemenea, agravează problemele de
sănătate asociate cu HIV / SIDA. Utilizarea substanței este, de asemenea,
dăunătoare prin faptul că afectează timpul de reacție și capacitățile de judecată, în
special în rândul adolescenților cu vârste cuprinse între 14-20 (Mackenzie, et.al,
2015).
13
 Pe parcursul perioadei adolescentine, există foarte multe cazuri de urgențe
medicale urmate de decese în întreaga lume, în rândul tinerilor cu vârste cuprinse
între 14 și 25 de ani cauzate de utilizarea drogurilor ilicite.
Prin urmare, utilizarea regulată a substanțelor în adolescență poate fi văzută
ca un factor de risc sau indicator al posibilelor probleme viitoare legate de sănătate.
O atenție suplimentară și concentrarea asupra dezvoltării sănătății adolescenților
este astfel necesară pentru a reduce costurile societale, deficitele demografice,
precum și suferințele individuale.

Combatarea consumului de droguri

Există o serie de probleme ce apar în procesul de combatere a consumului de
droguri, primând lipsa de conștientizare, atât a adolescenților, cât și a publicului
larg, în ceea ce privește riscul la care sunt supuși din cauza neimplicării în
programe de prevenire. De aceea, în România au fost înființate atât instituții de
prevenire cât și centre de tratament.
Agenția Națională Antidrog (ANA) este instituția principală, din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne, ce are rolul de a asigura la nivel național o bună
coordonare în ceea ce privește lupta împotriva consumului și traficului de droguri.
De asemenea, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA)
însumează toate structurile teritoriale ale ANA ce au scopul de a coordona
activitățile și a implementa proiecte și campanii în ceea ce privește reducerea
consumului de droguri pe plan local. Fiind însărcinate, prin intermediul
furnizorilor specializați parteneri, cu acordarea serviciilor de consiliere
psihologică, medicală, socială, atât individuală cât și de grup, observă anumite
probleme și, pe baza lor, propun intervenții oportune ce vor fi introduse în
planurile individualizate de asistență.

14
 Adolescentul, la rândul său, poate preveni dorința de experimentare prin
evitarea anturajelor consumatoare și presiunilor venite din partea lor. În cazul în
care, din cauza instabilității specifice vârstei, ajung să consume și simt că nu pot
controla, pasul către solicitarea sprijinului este esențială. Discuțiile libere cu cei din
familie sau din școală pot reprezenta un avantaj, deoarece adolescenții se pot simți
confortabil discutând despre acest subiect și, cel mai important, nu se vor simți
catalogați la momentul solicitării ajutorului. Se va ajunge astfel la o întărire a
legăturilor intrafamiliale, a comunicării adolescenți-părinți. O altă variantă ar putea
fi înlocuirea consumului de droguri cu întreprinderea diferitelor activități sau
sporturi ca alternativă a petrecerii timpului liber.
Măsurile de prevenire și combatere a consumului de droguri sunt
implementate la nivel național în școli, prin proiecte pilot de intervenție timpurie și
programe de conștientizare, dar și la nivelul societății, prin campanii media de
sensibilizare și informare cu privire la droguri, efectele nocive produse, dar și
servicii disponibile de prevenire și asistență

Concluzie
Adolescentii recurg la droguri din varii motive. In primul rand, tentatia este
foarte mare, mai ales ca drogurile sunt foarte raspandite in locurile frecventate de
tineri: cluburi, scoala, baruri. Prin prisma vârstei, prezintă un grad de
vulnerabilitate ridicat al personalității. Intervine dorința de a ieși din cotidian, de a
se afirma, însă apare și teama de a nu fi ridicol în fața grupurilor de aceeași vârstă
sau vârstă mai mare la care, de multe ori, adolescentul aspiră.
Deficiențele mentale, genul, istoricul familial al consumului de droguri licite
sau ilicite, accesul societal la substanțe ilicite, lipsa de cunoștințe despre consumul
de droguri și consecințele sale, imposibilitatea de a prevedea viitorul apropiat, lipsa
unui ideal și lipsa de aspirații profesionale sunt principalele cauze în luarea deciziei

15
adolescenților de a deveni consumatori. Consecințele unor astfel de decizii nu
întârzie să apară și, indiferent că este vorba de viitorul apropiat (spre exemplu,
transmiterea unor boli infecțioase), sau de cel îndepărtat (dependență, urgențe
medicale, decese), consumul unor astfel de substanțe atrage după sine efecte
negative
Drama legată de consumul de droguri este trăită în fiecare zi de către
adolescenți pe de-o parte și de familiile, profesorii și instituțiile ce iau contact cu
aceștia pe de altă parte. Astfel, se ajunge la situația în care întreaga societate poate
fi afectată pe termen lung, deoarece populația tânără, conform statisticilor
efectuate, este cea mai predispusă spre consum, dependență și inevitabil boli ori
decese, deci prin pierderea unei părți a tinerei generații, altfel spus, o parte a
viitorului său. Motivul principal este constituit de lipsa informării cu privire la
riscurile și pericolul la care sunt expuși. De aceea, este nevoie de un grad mai mare
de implicare și dorință de cunoaștere a tuturor aspectelor negative legate de
consumul pe droguri, cu scopul formării unei conduite preventive

16
Bibliografie

 Amy LeClair, Brian C. Kelly, Mark Pawson, Brooke E. Wells &

Jeffrey T. Parsons, 2015, „Motivations for prescription drug misuse
among young adults: Considering social and developmental contexts”,
Drugs: Education, Prevention and Policy, disponibil la
https://www.ncbi.nlm.nih.gov, accesat la 14 mai 2020
 Arthur W. Blume, „Consumul și dependența de droguri”, 2001,
Psihologie Clinică și Psihoterapie, trad. Miruna Andriescu și Florin
Sia, (Iași, Polirom)
 Mackenzie Whitesell, Annette Bachand, Jennifer Peel, Mark Brown,
2013, „Familial, Social, and Individual Factors Contributing to Risk
for Adolescent Substance Use”, Journal of Addiction, (February
2013), disponibil la www.hindawi.com , accesat la 15 mai 2020
 Sorin M. Rădulescu, Cristina Dâmboianu, 2010, „Consumul și
Dependența de Droguri în România – factori de risc și modalități de
prevenire”, Raport Final, disponibil la http://insoc.ro , accesat la 15
mai 2020
 Steve Sussman, Mary Ann Pentz, Donna Spruijt-Metz, Toby Miller,
2006, „Misuse of "study drugs:" prevalence, consequences, and
implications for policy”, Substance Abuse Treatment, Prevention, and
Policy, 15 (June 2006), disponibil la www.ncbi.nlm.nih.gov , accesat
la 15 mai 2020
 Susan L. Andersen, Martin. H. Teicher, 2009, “Desperately driven
and no brakes: developmental stress exposure and subsequent risk for

17
 substance abuse,” Neuroscience and Biobehavioral Reviews, 33, 516-
524
 Verza E., Verza F.E., 2000, Psihologia vârstelor, Editura Pro
Humanitate, București
 The British Psychological Society and The Royal College of
Psychiatrists, DRUG MISUSE, Psychosocial interventions, pag.23,
disponibilhttps://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK53227/pdf/Books
helf_NBK53227.pdf accesat la 14 mai 2020
 National Institute on Drug Abuse, Drugs, Brains, and Behavior - The
Science of Addiction, April 2007, pag 6, disponibil
lahttps://www.drugabuse.gov/publications/drugs-brains-behavior-
science-addiction/preface , accesat la 15 mai 2020
 Lege AZ, Drog, disponibil la https://legeaz.net/dictionar-juridic/drog ,
accesat la 14 mai 2020

18