Evaluarea consecintelor consumului de droguri

Drogul este o substanta - solida, lichida sau gazoasa - care, introdusa in organism, modifica imaginea
asupra propriei persoane si asupra realitatii inconjuratoare.
Toxicomania este intoxicatia cronica voluntara care duce la pierderea libertatii de a se abtine de la
folosirea drogului.
Toxicomanul este persoana care consuma, in mod regulat, droguri pentru a obtine o stare de o
anumita intensitate.
Supradoza inseamna introducerea in organism a unei cantitati de substanta mai mare decat poate
suporta acesta si care poate produce moartea.

Supradoza intervine:

 atunci cand consumatorul utilizeaza o doza prea puternica in raport cu cea obisnuita;
 se foloseste un produs insuficient diluat sau amestecat cu alte substante;
 atunci cand se continua consumul dozei uzuale in paralel cu medicatia din cura de
dezintoxicare.
Sevrajul desemneaza simptomele fizice si psihice care apar atunci cand un individ este privat de
drogul de care devenise dependent sau la scaderea accentuata a dozelor.

Caracteristicile drogurilor

a) Dependenta

Dependenta este nevoia toxicomanului de a-si administra droguri. Ea poate fi fizica sau psihica.

 Dependenta fizica nu se intalneste la toate tipurile de droguri. Cand apare, ea se manifesta

sub forma unor stari patologice care constau in necesitatea organica de a folosi droguri
pentru a evita tulburarile ce apar la incetarea utilizarii. Ea apare mai ales la derivatii opiului
(heroina, morfina)
 Dependenta psihica este cea mai importanta. Ea consta in modificari de comportament si o
stare mentala particulara insotita de necesitatea psihica imperioasa de a-si administra
 substanta periodic sau continuu pentru a obtine o stare de bine sau pentru a inlatura
disconfortul psihic. Este intalnita la toate tipurile de droguri.

b) Toleranta

Ea apare atunci cand organismul se obisnuieste cu prezenta unei anumite substante si se adapteaza
la aceasta. Ca atare, pentru obtinerea unei anumite stari, toxicomanul trebuie sa mareasca dozele.
Astfel, un toxicoman ajunge sa suporte doze care pentru persoanele normale ar fi fatale.

Clasificarea toxicomaniei
a) Dupa gravitatea efectelor:
1. majora - morfina, cocaina, amfetamina, alcool;
2. minora - tabagismul, cofeismul;
b) Dupa numarul drogurilor administrate:
1. monotoxicomanie - administrarea unui singur drog;
2. politoxicomanie - folosirea mai multor droguri (este cel mai des intalnita)

Clasificarea drogurilor
A. Substante care deprima activitatea sistemului nervos
1. bauturile alcoolice;
2. benzodiazepine (diazepam, nitrazepam, rudotel);
3. barbituricele si alte substante utilizate ca somnifere (fenobarbital);
4. solventii si gazele inhalate (toluen, acetona, butan);
5. substante care reduc durerea - opiacee (opium, morfina, codeina, papaverina, heroina) si opioide
(mialgin, fontral, metadona).
B. Substante care stimuleaza sistemul nervos
1. Cocaina
2. Cofeina
3. Tutunul
4. Amfetaminele, care au si efect halucinogen (ecstasy, pudra ingerilor);
5. Hormonii steroizi anabolizanti.
C. Substante perturbatorii ale functiilor sistemului nervos
1. LSD
2. Ciuperci halucinogene
3. Canabis
4. Mescalina
 EFECTELE CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA ORGAISMULUI

1. Alcoolul - este o substanta lichida obtinuta prin fermentarea fructelor, legumelor sau
granelor, este tipul de drog cel mai folosit la ora actuala.

Efecte psihice: reduce inhibitia; determina o stare de relaxare si buna dispozitie; logoree; lipsa de
concentrare; slabirea judecatii; pierderea autocontrolului.

Efecte fizice: clatinari, pierderi de echilibru; tulburari respiratorii si cardiace; afecteaza reflexele si
coordonarea motorie; tulburari de vedere; sporeste riscul bolilor de ficat (in special ciroza); in cantitati
mari: pierderea cunostintei, coma si chiar moarte.

2. Tutunul - se obtine prin uscarea, tocarea si prelucrarea frunzelor, se transforma in tigari,

trabucuri, pipe, iar uneori, se mesteca; are cea mai larga utilizare, dupa alcool.
Efecte psihice: senzatie de calmare, de concentrare, relaxare.
Efecte fizice: ameteli, greturi si chiar varsaturi, bronsite, cancer, ulcer, afectiuni respiratorii,
circulatorii, cardiace, arterioscleroza.

3. Cafeina - este unul dintre drogurile cu cea mai larga raspandire; se gaseste in cafea, ceai,
cacao, bauturi racoritoare (cola), ciocolata si chiar in unele medicamente.

Efecte psihice: stimuleaza activitatea intelectuala, creste puterea de concentrare, in cantitati mari
provoaca iritabilitate, anxietate.
Efecte fizice: tremuraturi ale mainilor, scaderea apetitului, insomnii, tulburari gastrice, cresterea
tensiunii arteriale, afectiuni ale inimii, afectiuni renale.

4. Sedativele - fac parte din categoria deprimantelor sistemului nervos central; majoritatea sunt
folosite in scopuri terapeutice, pe baza de prescriptie medicala; se gasesc sub forma de capsule
sau tablete (care se iau pe cale orala) sau se pot administra sub forma de injectii; produc
dependenta, iar toleranta se instaleaza destul de repede.

Efecte psihice: calmare, senzatie de linistire, incetinirea gandirii, lipsa emotiilor si pierderea
interesului fata de intamplarile si oamenii din jur, la doze mari apar tulburari psihice.
Efecte fizice: stari de somnolenta, dificultati in mers, lipsa de coordonare a miscarilor, vorbire
 greoaie, foarte periculoase in combinatie cu alcoolul, in doze mari pot provoca coma si chiar
moartea.

5. Opiul - se extrage direct dintr-o anumita specie de mac; opiul brut se fumeaza in pipe, din el
putandu-se extrage o serie de derivati, unii cu intrebuintare medicala (codeina, papaverina,
morfina), iar altii nu (heroina).
6. Morfina - este un derivat al opiului, care se prezinta sub forma de pudra alba, solubila in apa,
cu gust amar; se poate administra in scop terapeutic (oral, intramuscular, intravenos).
7. Heroina - este o pulbere de culoare variabila, de la galbui la maroniu, cu gust amar si miros
slab de otet; puterea analgezica este de 3-5 ori mai mare decat a morfinei; se poate injecta,
inhala sau fuma; injectiile amplifica efectele si sunt cele mai periculoase; este tot un derivat al
opiului.

Cum ne afecteaza consumul de marijuana?

Marijuana este un amestec verde, maro sau gri din frnzele, tulpinile, semințele și florile uscate
ale cânepei indiene (Cannabis sativa indica) și are aspect de tutun verzui tăiat foarte fin. Fiecare
tip de marihuana conține THC (tetrahidrocanabinol), principala substanța psihoactiva a acestor
produse vegetale. Cu cât valoarea THC-ului este mai mare, cu atât mai puternice sunt efectele
acestui ușor drog.

Daca majoritatea tinerilor experimenteaza macar o data fumul unui joint, cei care ajung
dependenti nu sunt, de cele mai multe ori, complet constienti de riscurile pe care le presupune
acest drog.
Pe langa asa-zisul "respect" de care cred ca se bucura in anturaj, cei care fumeaza marijuana au
uneori impresia ca "ce e natural nu poate sa iti faca rau", referindu-se la faptul ca este vorba
despre o planta, si nu o substanta chimica, asa cum contin alte stupefiante.
Vesti proaste insa pentru fumatorii care se amagesc in acest fel: consumul de marijuana duce la
probleme de sanatate, si inca din cele mai grave.

1. Circulatia sangelui in creier, sever afectata

Substantele continute de un joint au efectul de a stimula circulatia sangvina din creier. Un alt
efect este ca vasele de sange se contracta si capacitatea creierului de a-si regla singur circulatia
de sange scade. Un motiv pentru care apar problemele de memorie si de cognitie. Un studiu
aparut in revista "Neurology" in 20005 arata ca fumatorii au creierul afectat in acest fel pana la o
luna dupa ce au fumat ultimul joint. Circulatia sangelui in creierul fumatorilor de marijuana este
chiar mai proasta decat a hipertensivilor cronici sau decat a bolnavilor de diabet.
2. Plamanii, solicitati la maxim
Chiar daca nu exista nicio legatura intre consumul de marijuana si cancerul de plamani, oral sau
la creier, cercetatorii sustin ca un joint contine cu 50% mai multe substante nocive decat o tigara
obisnuita. O tigara de marijuana isi lasa amprenta asupra plamanilor de patru ori mai mult decat
o tigara normala, avand in vedere ca fumul este tras mult mai adanc in piept, permitand
particulelor fine sa fie depozitate in plamani. Pe de alta parte, cercetatorii de la Universitatea
din California au gasit o alta explicatie pentru care marijuana nu este asociata cu cancerul:
subtantele continute de un joint grabesc moartea celulelor, in asa fel incat acestea nu au timp sa
dezvolte cancerul.

3. Probleme cu gingiile
Marijuana are aproximativ acelasi efect asupra gingiilor ca si tutunul. Se albesc, devin durerose
si sangereaza la periaj. Dintii devin slabiti si dezvolta carii, in cele din urma ajungandu-se la
caderea lor.
Un studiu realizat in Noua Zeelanda arata ca persoanele care fumeaza marijuana au cu 60% mai
multe sanse sa aiba probleme cu gingiile.

4. Astm si bronsita
Un studiu recent arata ca persoanele care fumeaza tutun impreuna cu marijuana au un risc
crescut de a face astm si bronsita, dar si alte boli ale plamanilor.
Riscul de a te imbolnavi este de aproximativ trei ori mai mare decat la un nefumator, potrivit
cercetatorilor de la University of British Columbia, din Vancouver, relateaza Reuters.
Studiile nu au aratat pana acum care este efectul tigarilor de marijuana fara tutun, avand in
vedere ca majoritatea fumatorilor prefera sa amestece tutunul cu marijuana.