Direcţia de Asistenţă Socială, Protecţia Familiei şi Copilului

Făleşti, Centrul de Reabilitare Psiho-Socială şi formare

continuă “Casa Speranţei”

Alcoolul si drogurile

Realizat de:
Prodan Constantin

Făleşti-2018
 Consumul de droguri

Adolescenţii, tinerii formează o populaţie vulnerabilă la consumul de droguri, aceştia fiind mai
receptivi la experienţe noi şi extreme. Această vulnerabilitate a adolescenţilor la consumul de droguri
este direct legată de faptul că drogurile au devenit accesibile, consumul fiind asociat deseori cu
presiunea exercitată de grupul de prieteni.

Ce sunt drogurile?

Drogul este o substanta - solida, lichida sau gazoasa - care, introdusa in organism, modifica imaginea
asupra propriei persoane si asupra realitatii inconjuratoare. Folosirea abuziva poate crea dependenta
fizica si psihica sau tulburari grave ale activitatii mentale si ale comportamentului.
Toxicomania este intoxicatia cronica voluntara care duce la pierderea libertatii de a se abtine de la
folosirea drogului.
Toxicomanul este persoana care consuma, in mod regulat, droguri pentru a obtine o stare de o
anumita intensitate.
Supradoza inseamna introducerea in organism a unei cantitati de substanta mai mare decat poate
suporta acesta si care poate produce moartea. Supradoza intervine:
- atunci cand consumatorul utilizeaza o doza prea puternica in raport cu cea obisnuita;
- se foloseste un produs insuficient diluat sau amestecat cu alte substante;
- atunci cand se continua consumul dozei uzuale in paralel cu medicatia din cura de dezintoxicare.
- sevrajul desemneaza simptomele fizice si psihice care apar atunci cand un individ este privat de
drogul de care devenise dependent sau la scaderea accentuata a dozelor.

Caracteristicile drogurilor

a) Dependenta
b) Toleranta
a) Dependenta este nevoia toxicomanului de a-si administra droguri. Ea poate fi fizica sau psihica.
- Dependenta fizica nu se intalneste la toate tipurile de droguri. Cand apare, ea se manifesta sub forma
unor stari patologice care constau in necesitatea organica de a folosi droguri pentru a evita tulburarile
ce apar la incetarea utilizarii. Ea apare mai ales la derivatii opiului (heroina, morfina).
- Dependenta psihica este cea mai importanta. Ea consta in modificari de comportament si o stare
mentala particulara insotita de necesitatea psihica imperioasa de a-si administra substanta periodic sau
continuu pentru a obtine o stare de bine sau pentru a inlatura disconfortul psihic. Este intalnita la toate
tipurile de droguri.
b) Toleranta apare atunci cand organismul se obisnuieste cu prezenta unei anumite substante si se
adapteaza la aceasta. Ca atare, pentru obtinerea unei anumite stari, toxicomanul trebuie sa mareasca
dozele. Astfel, un toxicoman ajunge sa suporte doze care pentru persoanele normale ar fi fatale.

Clasificarea toxicomaniei

a) Dupa gravitatea efectelor:

1. majora - morfina, cocaina, amfetamina, alcool;
2. minora - tabagismul, cofeismul;
b) Dupa numarul drogurilor administrate:
1. monotoxicomanie - administrarea unui singur drog;
2. politoxicomanie - folosirea mai multor droguri. Este cel mai des intalnita.

Unele motive ale consumului de droguri

- Se iveste posibilitatea si tinerii pur si simplu incearca.

- Consumul de droguri poate fi vazut ca un lucru excitant si pentru care ai nevoie de curaj, si in loc sa
fie opriti de prezentarea lui ca pe un pericol, se poate ca tinerii sa incerce tocmai pentru riscurile care
le implica.
- Unii tineri folosesc droguri pentru a scapa de problemele zilnice (divortul parintilor, abuzul sau
neglijarea in familie, la scoala sau alte situatii).
- Consumul de droguri poate fi provocat de singuratate, de sentimentul de inutilitate, de lipsa
respectului de sine sau a increderii in sine.

Drogurile - intre realitate si fictiune

Majoritatea oamenilor nu sunt bine informati despre efectele diferitelor droguri. Faptul de a dispune
de informatii adecvate va poate ajuta sa intelegeti corect acest fenomen si sa va formati propria opinie
atunci cand discutati despre droguri cu alte persoane. Nu exista droguri puternice sau usoare, bune sau
rele, ci totul depinde de ceea ce fac oamenii cu ele si de circumstantele in care sunt folosite. De
exemplu, morfina este prescrisa bolnavilor de cancer care au dureri mari, fara a-i face dependenti, pe
cand o doza de LSD poate provoca dereglari psihice unei persoane care are o boala mentala latenta.
De aceea, nu pot fi aratate decat efectele comune ale diferitelor droguri. De asemenea, nu exista
standarde pentru „controlul calitatii" drogurilor ilegale, acestea putand fi amestecate cu alte substante,
in scopul cresterii profitului.
Se spune ca folosirea „recreationala" a drogurilor nu ar fi daunatoare, dar realitatea este ca toate
drogurile ilegale sunt periculoase si produc modificari fizice si psihologice persoanei care recurge la
ele. Folosirea prelungita a drogului mareste considerabil aceste efecte daunatoare si poate conduce la
dependenta.
Se spune, de asemenea, ca marijuana nu ar fi mai rea decat alcoolul sau tutunul. In realitate insa,
marijuana este foarte periculoasa intrucat ea este solubila in grasime, ceea ce inseamna ca elementele
sale chimice psihoactive se fixeaza in partile grase ale corpului (de obicei creier si organe genitale). O
tigareta de marijuana contine mai multi agenti producatori de cancer decat cea mai puternica tigareta
de tutun.
Se spune ca doar indivizii slabi ajung dependenti de droguri, insa studiile au dovedit ca toxicomanii
provin din aproape toate categoriile sociale si domeniile de activitate.
Se spune ca abuzul de droguri este „o crima fara victime" deoarece il vatama doar pe cel care le
consuma, dar in realitate toxicomanul nu este singura persoana care sufera. Consecintele consumului
de droguri se rasfrang si asupra familiei, a prietenilor si a intregii societati.

Clasificarea drogurilor

A. Substante care deprima activitatea sistemului nervos

1. bauturile alcoolice;
2. benzodiazepine (diazepam, nitrazepam, rudotel);
3. barbituricele si alte substante utilizate ca somnifere (fenobarbital);
4. solventii si gazele inhalate (toluen, acetona, butan);
5. substante care reduc durerea - opiacee (opium, morfina, codeina, papaverina, heroina) si opioide
(mialgin, fontral, metadona).
B. Substante care stimuleaza sistemul nervos
1. Cocaina
2. Cofeina
3. Tutunul
4. Amfetaminele, care au si efect halucinogen (ecstasy, pudra ingerilor);
5. Hormonii steroizi anabolizanti.
C. Substante perturbatorii ale functiilor sistemului nervos
1. LSD
2. Ciuperci halucinogene
3. Canabis
4. Mescalina

Diferite tipuri de droguri si efectele lor

1. Alcoolul - este o substanta lichida obtinuta prin fermentarea fructelor, legumelor sau granelor, este
tipul de drog cel mai folosit la ora actuala. Efecte psihice: reduce inhibitia; determina o stare de
relaxare si buna dispozitie; logoree; lipsa de concentrare; slabirea judecatii; pierderea autocontrolului.
Efecte fizice: clatinari, pierderi de echilibru; tulburari respiratorii si cardiace; afecteaza reflexele si
coordonarea motorie; tulburari de vedere; sporeste riscul bolilor de ficat (in special ciroza); in cantitati
mari: pierderea cunostintei, coma si chiar moarte.
2. Tutunul - se obtine prin uscarea, tocarea si prelucrarea frunzelor, se transforma in tigari, trabucuri,
pipe, iar uneori, se mesteca; are cea mai larga utilizare, dupa alcool.
Efecte psihice: senzatie de calmare, de concentrare, relaxare.
Efecte fizice: ameteli, greturi si chiar varsaturi, bronsite, cancer, ulcer, afectiuni respiratorii,
circulatorii, cardiace, arterioscleroza.
3. Cafeina - este unul dintre drogurile cu cea mai larga raspandire; se gaseste in cafea, ceai, cacao,
bauturi racoritoare (cola), ciocolata si chiar in unele medicamente.
Efecte - psihice: stimuleaza activitatea intelectuala, creste puterea de concentrare, in cantitati mari
provoaca iritabilitate, anxietate.
Efecte - fizice: tremuraturi ale mainilor, scaderea apetitului, insomnii, tulburari gastrice, cresterea
tensiunii arteriale, afectiuni ale inimii, afectiuni renale.
4. Sedativele - fac parte din categoria deprimantelor sistemului nervos central; majoritatea sunt
folosite in scopuri terapeutice, pe baza de prescriptie medicala; se gasesc sub forma de capsule sau
tablete (care se iau pe cale orala) sau se pot administra sub forma de injectii; produc dependenta, iar
toleranta se instaleaza destul de repede.
Efecte psihice: calmare, senzatie de linistire, incetinirea gandirii, lipsa emotiilor si pierderea
interesului fata de intamplarile si oamenii din jur, la doze mari apar tulburari psihice.
Efecte fizice: stari de somnolenta, dificultati in mers, lipsa de coordonare a miscarilor, vorbire greoaie,
foarte periculoase in combinatie cu alcoolul, in doze mari pot provoca coma si chiar moartea.
5. Opiul - se extrage direct dintr-o anumita specie de mac; opiul brut se fumeaza in pipe, din el
putandu-se extrage o serie de derivati, unii cu intrebuintare medicala (codeina, papaverina, morfina),
iar altii nu (heroina).
6. Morfina - este un derivat al opiului, care se prezinta sub forma de pudra alba, solubila in apa, cu
gust amar; se poate administra in scop terapeutic (oral, intramuscular, intravenos).
7. Heroina - este o pulbere de culoare variabila, de la galbui la maroniu, cu gust amar si miros slab de
otet; puterea analgezica este de 3-5 ori mai mare decat a morfinei; se poate injecta, inhala sau fuma;
injectiile amplifica efectele si sunt cele mai periculoase; este tot un derivat al opiului.

Efectele opiului si ale derivatilor sai

- Actioneaza asupra sistemului nervos central, reducand pragul sensibilitatii dureroase; induc un
echilibru psihic aparent, anxietatea disparand o data cu durerile; de asemenea, provoaca o stare de
euforie, de detasare de realitate si de inhibare a senzatiilor de foame si de sete.
a. Psihice: scaderea inteligentei si vointei; slabirea memo-riei; intreaga existenta este a-servita nevoii
de a-si administra drogul; declinul intregii personalitati; anularea responsabilitatilor familiale si
profesionale; scade-rea apetitului; scaderea libidou-lui.
b. Fizice: slab; palid; pupile mici, fixe; tremur usor al mainilor si pleoapelor; unghii casante, caderea
parului; constipatie; varsaturi; respiratii rare, puls scazut.
8. Cannabis - cannabisul sau canepa indiana este cel mai raspandit drog dupa alcool, cafea si tutun; se
obtine prin uscarea si tocarea frunzelor sau prin extragerea rasinei; se fumeaza sau se amesteca in
mancare.
Efecte - in doze mici, efec-tele sunt asemanatoare celor produse de alcool, pe cand dozele mari au
efecte halucinogene; nu induce dependenta fizica; dupa administrare, toxicomanul trece prin trei faze:
a. Excitatie: logoree, largirea spatiului, slabirea memoriei, dilatarea pupilelor, incalzirea pie-lii,
accelerarea pulsului, creste-rea apetitului (in special pentru dulciuri), comportament impre-vizibil
(uneori devine psihotiv, agresiv, delirant), lipsa de coordonare motorie si a simtului pericolului.
b. Extaz: repaus, beatitudine.
c. Somn. Consumul cronic favorizeaza aparitia bronsitelor, a infectiilor pulmonare, a cancerului
laringian si pulmonar.
9. Cocaina - se prezinta sub doua forme: pudra sau crack.
a. Pudra are culoarea alb-cristalina si cu gust amar; se inhaleaza sau se injecteaza.
b. Crack, se obtine in urma unei prelucrari chimice rezultand pietricele albe care se fumeaza sau se
inhaleaza in urma incalzirii in recipiente speciale.
Efecte - pentru o perioada scurta (15-20 minute) induce o stare de euforie, insotita de sentimente de
mare putere fizica si de o crestere a capacitatii intelectuale; dupa aceasta perioada, apar si stari de
depresie, astenie, anxietate; toleranta este rapida, doza trebuie repetata des; exista riscul distrugerii
mucoasei nazale si chiar al perforarii septului nazal, pre-cum si al aparitiei accidentelor vasculare
cerebrale si afectiunilor mentale.
- Psihice - euforie, logoree, exaltare, indrazneala, cresterea dorintelor sexuale, inhiba senzatiile de
foame, sete, somn, durere, nervozitate, epuizare.
- Fizice - vasoconstrictie si anestezie locala, nas palid si rece, ochi injectati, lacrimosi, pupile dilatate,
scaderea greutatii.
10. Amfetaminele - sunt droguri sintetice, folosite initial in tratamentul obezitatii, pentru ca inhiba
senzatia de foame; se prezinta sub forma de tablete, capsule sau pudra; se inhaleaza, se inghit, se
injecteaza sau se fumeaza.
Efecte psihice: stimuleaza functiile psihice, senzatie de forta, veselie, incredere in sine, anxietate,
agitatie, iritabilitate; panica, sentiment de persecutie, delir, insomnie.
Efecte fizice: tremuraturi, cresterea tensiunii, palpitatii, accelerarea respiratiei, dilatarea pupilelor.
11. Ecstasy - se prezinta sub forma de capsule sau tablete diferit colorate si uneori sub forma de
pulbere sau lichid; pastilele au imprimate pe ele diferite figuri - delfini, tauri, caini, elefan-ti, trifoi etc.
- fiecare avand o anumita intensitate si producand o altfel de senzatie; se consuma pe cale orala.
Efecte psihice - efect calmant, inalta perceptie a sunetelor si culorilor, stare de beatitudine, oboseala,
depresie, anxie-tate, panica, confuzie, paranoia.
Efecte fizice - greata, diaree, dureri musculare, tulburari de vedere, maxilarul de contracta, gura foarte
uscata, sete puternica - unii consumatori au murit datorita consumului excesiv de lichide, intrucat
Ecstasy retine apa in organism, ducand la „umflarea" celulelor; creierul este afectat in mod special,
accelerarea batailor inimii, cresterea puternica a temperaturii corpului, blocaj renal.
12. LSD - este o substanta halucinogena care distorsionea-za perceptiile consumatorului; se prezinta
sub forma de pul-bere alba, prelucrata in tablete sau capsule, sau se imprima pe hartie, cu desene si
culori diferite, se consuma pe cale orala, produce dependenta psihica, iar toleranta se instaleaza rapid.
Efecte psihice: efectul principal este asa-numita „calatorie" (trip - engl.) sau transa si depinde de
dispozitia persoanei, de anturajul si locul unde se afla; astfel, in unele cazuri, consu-matorul are
senzatii foarte placute, perceptii extraordinare ale formelor si culorilor, ajungand la beatitudine si
extaz, pe cand in altele apar tulburari neplacute care provoaca viziuni infricosatoare; urmarea este o
stare de teama, anxietate si depresie.
Efecte fizice: hipertermie, tahicardie, tremuraturi, greturi.
13. Ciupercile magice - sunt ciuperci cu efect halucinogen; se consuma crude, proaspete sau uscate,
in mancare, bauturi sau sub forma de infuzie; provoaca dependenta psihica, iar toleranta se instaleaza
rapid.
Efecte psihice: stare de euforie, halucinatii, imagini defor-mate, intens colorate, teama, anxietate,
psihoza.
Efecte fizice: tulburari de vedere, greata, varsaturi, dureri de stomac, hipertensiune arteriala, cel mai
grav este atunci cand, din greseala, se culeg si se con-suma ciuperci otravitoare care provoaca
intoxicatii mortale.
14. Solventii - sunt substante organice, de obicei hidrocarburi, care produc efecte similare alcoolului
sau anestezicelor; cel mai raspandit mod de utilizare este inhalarea din pungi de plastic, flacoane sau
alte recipiente; ex.: vopsele, lacuri, acetona, petrol, gaz de bricheta, cleiuri etc.
Efecte psihice - confuzie, pierderea autocontrolului, dorinta de a face lucruri „trasnite", uneori pot
aparea halucinatii vizuale sau auditive.
Efecte fizice - senzatie de caldura, inrosirea fetei, tuse, stranuturi, sangerari ale mucoasei nazale,
greturi, varsaturi, ameteli, somnolenta puternica, lipsa de coordonare a miscarilor, scaderi in greutate,
decese prin stop cardiac sau sufocare.

Cum recunoastem o persoana care consuma droguri?

In functie de substanta utilizata, pot aparea urmatoarele semne caracteristice:

- schimbari de dispozitie psihica
- somnolenta, apatie, lipsa apetitului
- lipsa concentrarii, scaderea inteligentei
- pierderi de memorie
- halucinatii, delir
- lipsa interesului pentru scoala, prieteni, familie
- aparitia unor prieteni noi
- irascibilitate, agresivitate
- miros specific
- inhibarea sau dimpotriva stimularea dorintelor sexuale
- lipsa de coordonare motorie
- accese de tuse, stranut
- urme de intepaturi pe corp
- prezenta unor substante sau obiecte: capsule, tablete, prafuri, fiole, seringi etc.
Trăsături psihologice şi caracteristici generale ale consumatorului de droguri

Specialişti consideră că persoanele care devin consumatoare de droguri, în special tinerii, au un grad
de vulnerabilitate a personalităţii, anterioară începerii consumului.

„Ei par lipsiţi de resursele necesare pentru a face faţă exigenţelor vieţii cotidiene, sunt instabili în ceea
ce priveşte sentimentele, sunt în dezacord cu societatea şi autorităţile. Mulţi dintre ei acuză stări
depresive, de anxietate, dar nu este sigur dacă acestea sunt cauzele sau consecinţele dependenţei de
drog. (Răşcanu, 2004)”

Pentru mulţi adolescenţi dorinţa de a fi altfel, teribilismul, dorinţa de afirmare a propriei identităţi prin
opoziţie cu ceilalţi, reprezintă impulsul primar (DSM-IV, 2003).

Teama de ridicol, grija de a părea încă un copil şi dorinţa de a-i imita pe cei mari contribuie la
coruperea lui precoce. Astfel adolescentul începe să fumeze, să bea, să practice la jocuri de noroc şi
caută prilejuri în care să-şi demonstreze forţa şi curajul. Atracţia pe care o simte la un moment dat
adolescentul pentru grupul de adolescenţi şi uneori şi de adulţi poate fi explicată şi prin faptul că
grupul respectiv îi permite realizarea unor dorinţe care îi sunt interzise în mod brutal de către părinţi şi
participarea la acţiuni aventuroase şi activităţi mai interesante. Efectele principale ale vieţii de grup
sunt dependenţele pe care le dezvoltă aceasta între membrii grupului respectiv. Dorinţa de afirmare în
faţa grupului, precum şi teama că vor fi respinşi, că vor fi izolaţi de către grup dacă refuză propunerile
aşa-zişilor „iniţiaţi”, îi fac pe noii membri să nu ia în considerare riscurile la care se expun.

O altă cauză este presiunea grupului; în funcţie de nivelul stimei lor de sine, de gradul de profunzime
a idealului lor în viaţă, de raporturile cu familia, de rezultatele şcolare, de imaginea pe care o au
despre sine şi pe care vor s-o creeze celorlalţi, adolescenţii au capacităţi diferite de rezistenţă la
presiunea pe care o exercită anturajul lor.

Cu toate acestea, „dependenţa, abuzul, intoxicaţia şi abstinenţa de o substanţă implică adesea uzul mai
multor substanţe, concomitent sau excesiv” (DSM-IV, 2003). De exemplu, de cele mai multe ori,
indivizii dependenţi de cocaină consumă de asemenea şi alcool, anxiolitice sau opiacee, pentru a
contracara simptomele anxioase persistente provocate de cocaină. „Un consumator de droguri ajuns la
stadiul de toxicomanie îşi petrece majoritatea timpului căutând şi consumând droguri. Modul său de
viaţă este total dezorganizat. Pentru el, necesităţile vitale de a bea, a mânca, şi a dormi trec pe planul
al doilea. Bioritmul său este inversat, trăieşte noaptea şi doarme ziua. Apar şi semne care traduc
degradarea stării generale. El nu-şi mai îngrijeşte sănătatea, deoarece nu mai percepe corect durerea
provocată de procesele infecţioase, reumatice, neoplazice etc.”( Popescu O si colab, 2004).

Doru Buzducea oferă o serie de indicatori asociaţi consumului de droguri (Buzducea, 2005):
iritabilitatea; instabilitatea psihică şi comportamentală; iritarea ochilor; idei paranoice; agresivitatea
nejustificată şi neadecvată; depresia; apatia; lapsusurile şi dificultăţile de vorbire; diminuarea
randamentului şcolar; scăderea motivaţiei; nervozitatea. iraţionalitatea; probleme de relaţionare
interpersonală.

Din momentul instalării dependenţei faţă de drog, subiectul experimentează alte tipuri de stări:
înaintea administrării drogului, individul simte o dorinţă imperioasă de a-l consuma; după
administrarea drogului urmează o stare de mare satisfacţie, mai degrabă decât starea de euforie
extremă care caracterizează individul ce nu este dependent de drog; pe măsură ce efectele drogului
încep să dispară, toxicomanul trăieşte efectele neplăcute ale sindromului de abstinenţă, iar dorinţa
psihologică şi/sau fiziologică de a-şi administra drogul se face din nou simţită. În acest mod, motivaţia
consumului de drog se schimbă, de la obţinerea unei stări pozitive de euforie la individul care nu este
dependent de drog, la evitarea unei stări neplăcute, negative (sindromul de abstinenţă) la cel
dependent.

Cauze ale consumului de droguri la adolescenţi

Printre cauzele externe ale consumului de droguri în rândul persoanele tinere, autorul francez
Gilles Ferreol mai menţionează: cercul de prieteni, nivelul de educaţie redus, lipsa informaţiilor
despre droguri (Ferreol, 2000). Autorul evidenţiază faptul că faptul că adolescenţii sunt mânaţi spre
consumul de droguri de curiozitate, de nevoia de experimentare a senzaţiilor tari. Ei folosesc drogurile
ca o „evadare din realitate”, ca o metodă de a evita problemele vieţii şi de a se retrage în stări euforice
(Răşcanu, 1999). Conform autoarei, mai multe cercetări asupra personalităţii şi atitudinilor
consumatorilor de droguri au demonstrat că, în comparaţie cu neconsumatorii, primii au tendinţa de a
fi mai rebeli, mai independenţi, deschişi către noi experienţe, dispuşi să-şi asume mai multe riscuri,
sunt mai toleranţi, acceptând comportamentul deviant, sunt receptivi la incertitudine, sunt căutători de
plăceri, nonconformişti şi neconvenţionali.

Unii copiii şi tineri utilizează drogurile sau solvenţii organici în încercarea de a uita de problemele
cu care sunt confruntaţi sau de a atenua supărarea ivită în urma unui eveniment neplăcut petrecut în
familie. Alteori, cauzele gestului lor sunt mai profunde: o reacţie faţă de unele abuzuri, faţă de faptul
că nu li se acordă atenţie la şcoală sau în anturaj (Popescu O si colab, 2004).

Motivul care îi conduce pe adolescenţi la consumul de droguri îl reprezintă, în cea mai mare parte,
influenţa grupului de prieteni, iar mediul în care debutează este de cele mai multe ori unul de
distracţie. În astfel de momente, (consumul de alcool, tutun sau/şi droguri) valorile familiale îşi pierd
din însemnătate, adolescentul care nu are încă o personalitate foarte bine structurată, cade pradă
tentaţiei de a fi ca ceilalţi şi de a impresiona prin acţiunile sale.

Consecinţele consumului de droguri

Consumul de droguri poate avea consecinţe graveasupra vieţii tinerilor: accidente de maşină –
consumul de droguri este una din cauzele principale ale accidentelor de maşină în care sunt implicaţi
adolescenţii şi tinerii; violenţă şi delicvenţă – adolescenţii care consumă droguri (chiar şi pentru prima
dată!) sunt predispuşi la violenţă şi comportamente delicvente; comportamente sexuale de risc –
responsabilitatea este afectată sub influenţa alcoolului sau drogurilor, astfel că riscul pentru sarcini
nedorite, infectarea cu BTS sau SIDA este foarte mare; costuri emoţionale – consumul de droguri îţi
scade stima de sine, eşti mai deprimat, mai agresiv, îţi pierzi respectul prietenilor, ai probleme cu
părinţii şi cu şcoala; suicidul – în multe cazuri consumul de droguri duce la suicid.

Drogurile, consumate frecvent şi în exces, au consecinţe grave asupra organismului. Pot apărea leziuni
ale creierului, îmbolnăviri ale ficatului, leziuni ale rinichilor, tremor, hipertensiune arterială, tulburări
ale somnului, pareze, îmbolnăviri ale pancreasului, embriopatie la (femeile însărcinate), adică
vătămarea copilului în trupul mamei. Toate drogurile au în comun mai multe efecte dăunătoare
sănătăţii. Printre acestea se numără: îmbătrânirea prematură, iritabilitate, agitaţie, agitaţie continuă,
dureri de cap, ritm alert al inimii, crampe stomacale, stări psihotice, slăbirea sistemului imunitar,
tulburări ale dezvoltării la copiii nenăscuţi, pierderea progresivă a eului, adică tulburări ale funcţiei
Eului şi ale autocontrolului la nivel corporal, sufletesc şi spiritual.

Instituţii care pot oferi servicii de tratament şi reabilitare a persoanelor

consumatoare/dependente de droguri:

1. Dispensarul Republican de Narcologie

 Adresa str. Ion Pruncul 8, Chişinău; E-mail: imspdrn@ms.md; Telefon: (+373 22) 29-35-96
Fax: (+373 22) 29-35-96

 Diagnostica şi tratamentul antialcool sau antidrog;

 Supravegherea medicală a persoanelor afectate de alcoolism cronic sau narcomanie cu scopul soluţionării
problemelor de sănătate, conform actelor normative emise de către Ministerul Sănătăţii;
 Examinarea medicală a persoanelor afectate narcologic în cadrul Comisiilor narcologice pentru determinarea
tacticii medicale, aprecierea volumului şi formelor de investigaţie narcologică, confirmarea sau excluderea
diagnozei, recomandări privind activitatea şi necesitatea supravegherii medicale de mai departe;
 Asistenţa socială şi juridică a persoanelor afectate narcologic şi rudelor acestora;
 Asistenţa psihologică şi psihoterapeutică cu scopul adaptării şi reabilitării persoanelor bolnave;
 Consultaţia psihologică;
 Consilierea psihologică;
 Psihocorecţie;
 Întreruperea accesului de beţie şi stărilor de dipsomanie cu preparate pirogene;
 Stoparea pasiunii patologice acute faţă de alcool, droguri şi de alte substanţe psihotrope cu preparate
psihotrope;
 Profilaxia recidivelor cu preparate psihotrope cu acţiune prolongată;
 Tratamentul antirecidiv reeşind din clinica psihopatologiei a remisiei;
 Aplicarea complexului terapeutic “antialcool”, “antitabac”, “antidrog”, psihoterapie, acupunctura,
homopatie, etc.;
 Psihoterapia de grup, individuală şi familială;
 Tratament antialcool sau antidrog în condiţiile staţionarului de zi pentru persoanele afectate narcologic, care
nu necesită observaţia medicală permanentă şi nu manifestă riscuri majore pentru sănătate;
 Adaptarea şi reabilitarea persoanelor afectate de narcomanie în cadrul Centrului de reabilitare a persoanelor
care suferă de narcomanie;
 Tratamentul de substituţie;
 Efectuarea examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei;
 Efectuarea probei la determinarea drogurilor în remediile biologice ale organismului;
 Tratament antialcool sau antidrog în condiţii de staţionar, conform standardelor.