Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cu efectele acestora i persoane, n special tineri, care n urma consumului lor au avut nevoie de ngrijiri medicale. Bazndu-m pe informaiile de pe internet i de la televizor, am observat c foarte multe persoane nu tiu exact ce sunt aceste etnobotanice, confundndu-le foarte des cu plantele medicinale sau cu plante precum marijuana sau canabis. De asemenea foarte multe persoane nu tiu ce efecte nocive produc aceste plante, exceptnd persoanele interesate de asemenea produse. Dar nici acestea nu cred c tiu ce sunt i ce conin cu exactitate i nu cred c realizeaz ce pot pi n urma consumului de etnobotanice! Pentru a nelege mai bine ce sunt etnobotanicele, ce efecte produc i ct de nocive pot fi pentru organismul uman, am pregtit un scurt rezumat pe aceast tem. Aadar, materialul se dorete a fi unul informativ i educativ!
Ce sunt etnobotanicele?
Etnobotanicele (spice-uri sau condimente) sunt droguri psihoactive ilegale, constnd din amestecuri de ierburi uscate i diverse piese de plante (frunze, tulpini, rdcini etc.). Dup ce au devenit cunoscute, spice-urile au intrat rapid pe piaa consumatorilor de droguri, de exemplu: n rndul tinerilor, acetia folosindu-le din ce n ce mai frecvent la petreceri. Etnobotanicele au devenit dup "iarb" cele mai folosite droguri. La distribuitori se gsesc sub diferite forme: Silver, Gold (imagine), Diamond, Tropical Synergi, Arctic Synergy.
Ce conin?
Etnobotanicele conin n funcie de productor diferite amestecuri de ierburi. Exemplu: coriandru, coad de leu, floare de lotus alabstr, Maconha Brava, cunoscut i sub denumirea de "marijuana fals" i multe altele. n urma unor serii de teste efectuate s-a gsit n aceste amestecuri chiar i tmie. Pe lng aceste plante, amestecurile conin compui chimici, cum ar fi: ageni chimici canabiomimentici, adic compui ce mimeaz efectele canabisului (ex: CP-47, 497 - canabiciclohexan). Alte exemple de compui chimici ce imit efectul halucinogen al canabisului: JWH-018, JWH-073 sau HU-210 (sunt tot ageni canabiomimetici). Pe lng aceti compui, eseniali obinerii efectului halucinogen, mai pot conine i diferii aditivi aromatizani, cu scopul de a da produsului o arom specific; ex.: vanilie, miere sau esen de trandafir.
Efecte imediate: Euforie Cresterea energiei Diaree, ameteala Pierderea poftei de mncare, insomnie, tremur Agitatie, comportament si ideatie obsesiv compulsiva Vorbire rapida dar blbita, iritabilitate, panica Cresterea libidoului Dilatarea pupilelor Efecte cronice: Dependenta Pierdere in greutate Cadere rapida a dintilor Psihoza amfetaminica, mai cu seama, deprivarea de somn Efecte de supradozaj: Atac cerebral Furnicaturi Paranoia, deziluzie, halucinatii Caderea sistemului muscular, cadere renala
Dezintoxicarea
1. Evaluarea. Inainte de inceperea programului de dezintoxicare, pacientul este investigat pentru a determina care sunt substantele toxice prezente in sange si in ce cantitate. In aceasta faza se pot identifica alte probleme de natura medicala sau psihologica. 2. Stabilizarea. In aceasta etapa pacientul incepe programul de dezintoxicare. Aceasta se poate realiza cu sau fara ajutorul medicamentelor, dar de cele mai multe ori medicatia specifica este utilizata. Pacientului i se explica posibilele stari fizice si psihice, efecte pe care le poate avea pe parcursul procesului de recuperare. Atunci cand este indicat, medical curant poate invita pe cei apropiati pacientului sa-l viziteze, sa-l incurajeze si sa-i ofere sprijin. 3. Indrumarea pacientului catre tratamentul complet. Ultima parte a dezintoxicarii presupune pregatirea pacientului pentru procesul de recuperare/reabilitare. Devreme ce dezintoxicarea se adreseaza doar aspectelor fiziologice ale dependentei de droguri, ea nu se adreseaza aspectelor psihologice ale dependentei. In aceasta etapa a dezintoxicarii pacientul este informat si invitat sa parcurga intregul process de tratament al dependentei sale prin inscrierea sa intr-un program de reabilitare.
Programul de reabilitare presupune responsabilizare, intelegerea cauzelor si mecanismelor prin care a aparut si s-a mentinut dependenta, maturizare emotionala, cresterea stimei de sine, cresterea motivatiei pentru schimbare, imbunatatirea relatiilor cu ceilalti (familie, prieteni, colegi), dezvoltarea unor strategii de prevenire a consumului (prevenirea recidivei), alte aspecte.
Programul de reabilitare dureaza in functie de caz intre 3 si 6 luni si se poate realiza: in cabinete de psihologie prin consiliere psihologica saptamanala, in centre de tratament ambulatorii care ofera servicii de consiliere, in centre de tratament stationare, centre tip comunitate terapeutica.