Etnobotanice (Droguri sintetice)

Informatii generale
Etnobotanicele (drogurile sintetice) reprezinta o noua categorie de droguri
psihoactive, create in urma experimentelor si a cercetarilor conduse asupra
compozitiei si a efectelor drogurilor psihoactive deja existente. Acestea sunt
produse in locatii ascunse sau in laboratoare clandestine.
Drogurile sintetice au aceleasi efecte ca drogurile psihoactive populare, cum
ar fi cocaina, morfina sau canabisul si au in compozitie substante chimice
legale disponible pe piata. Chiar daca efectele rezultate sunt aceleasi cu cele
ale drogurilor populare, structura lor chimica e complet diferita de a
acestora.
Tipuri de etnobotanice
Din categoria drogurilor sintetice fac parte mefedrona (drog stimulant), spice
(K-2, sau marijuana sintetica), foxy methoxy (drog halucinogen). Drogurile
sintetice sunt comercializate sub denumiri legale, cum ar fi amestecuri de
plante uscate, betisoare parfumate, saruri de baie, ingrasaminte pentru
plante, solutii de curatat bijuterii.
Pe aceste produse apare mentiunea Strict interzis consumului uman", astfel
ca ele nu sunt supuse legislatiei care se aplica medicamentelor si drogurilor
ilicite, in ciuda faptului ca sunt mai puternice si periculoase, cu compozitii
mult mai putin studiate decat omoloagele lor ilegale de pe piata.
Drogurile sintetice sunt adesea cunoscute si sub denumirea de droguri de
club, fiind consumate de catre tineri si adolescenti in baruri, cluburi, la
concerte si petreceri.
Cele trei categorii principale in care se impart aceste droguri sunt:

Canabis sintetic
Droguri sintetice cu actiune stimulanta (vandute de obicei ca saruri de
baie", cu efecte asemanatoare cocainei, metamfetaminelor si ecstasy-ului)
Droguri sintetice halucinogene (cu acelasi efecte ca LSD si ecstasy)

Efectele etnobotanicelor
In functie de drogul consumat, pot fi resimtite stari de euforie, lipsa oboselii,
apetit scazut, relaxare puternica, amnezie, detasare. Printre efectele nedorite
se numara halucinatiile, atacurile de panica, paranoia, comportamentul
agresiv. Pot aparea efecte fizice cum ar fi: greturile, probleme cu tensiunea,
convulsii, dificultati de vorbire, pierderea cunostintei. Aceste droguri pot
chiar cauza coma sau moartea.
Semne ale abuzului de etnobotanice
Semnele abuzului de droguri sintetice sunt asemanatoare cu cele ale
dependentei de alcool sau de droguri de strada:

Schimbari de comportament: izolarea de familie, atitudine defensiva

referitoare la consumul de droguri

Ingrasare sau pierdere in greutate

Schimbari de infatisare si igiena

Confuzie, lipsa de orientare

Paranoia

Probleme legate de somn: insomnii, neliniste, cosmaruri

Furtul de bani de la membrii familiei

Scaderea performantei la scoala sau la serviciu

Deteriorarea relatiilor sociale

Lipsa de interes fata de prietenii si activitatile de altadata

Alte semne care indica consumul de etnobotanice sunt:

Sticlute de medicamente goale, pungi mici de plastic cu urme de praf

alb

Pipe, inhalatoare, seringi

Paranoia, comportament nerealist

Deruta, halucinatii

Riscuri pentru sanatate

Lipsa de informatii referitoare la compozitia chimica, la provenienta
ingredientelor si a substantelor posibil periculoase utilizate pentru fabricarea
drogurilor etnobotanice ingreuneaza evaluarea riscurilor pentru sanatate si a
nivelului de toxicitate. Unele droguri sunt combinate cu alcool si alte droguri
ilegale, ceea ce determina efecte secundare si mai periculoase.
Consumul de etnobotanice reduce inhibitiile si incurajeaza comportamentul
riscant, crescand astfel sansele ca adolescentii sa conduca sub influenta
drogurilor, sa faca sex neprotejat sau sa fie implicati in accidente.
Majoritatea drogurilor sintetice nu pot fi depistate in urina sau alte analize
medicale, ceea ce face ca nivelul de intoxicare sa nu poata fi stabilit.
Drogurile etnobotanice pot avea efecte secundare dezastruoase:

Dependenta fizica si psihica

Schimbari de temperament

Probleme cu somnul

Comportament psihotic

Hipertermie (persoanelor le este foarte cald)

Convulsii

Infarct

Tensiune ridicata

Probleme respiratorii grave

Coma si chiar moarte

Simptome de sevraj
Etnobotanicele sunt produse in laboratoare clandestine, astfel ca
ingredientele si potenta acestora pot varia foarte mult. De aceea este
imposibil de stiut exact ce efecte au si ce ingrediente contin. Printre
simptomele de sevraj identificate se numara: insomnia, anxietatea,
tremuraturile, transpiratia, dependenta fizica. Persoanele in sevraj pot

experimenta depresie, agitatie, stari de greata, varsaturi, tremuraturi,

transpiratii reci, puls crescut si tensiune ridicata.
Tratamentul pentru dependenta de etnobotanice
Publicatiile medicale si stiintifice ofera putine informatii referitoare la
tratamentul indicat persoanelor care sunt dependente de droguri sintetice.
Nu exista un tratament standard, deoarece medicii nu au date referitoare la
compozitia etnobotanicelor (aceasta variaza foarte mult), motiv pentru care
se incepe cu tratarea simptomelor. Din fericire, la Castle Craig dispunem de o
experienta vasta in tratarea dependentei. Aici, pacientii traverseaza etapa
dedezintoxicare sub supravegherea personalului medical profesionist care le
ofera sprijin si incurajare 24 de ore din 24.
Pe langa dezintoxicare, pacientii Castle Craig participa la terapii, cu ajutorul
carora sunt ajutati sa inteleaga cum si de ce au inceput sa consume droguri
si ce pot face in viitor pentru a preveni recidiva. Consilierea, impreuna
cu terapiile de grup joaca un rol foarte important in acest proces.
Pentru a afla mai multe despre metodele noastre de recuperare dupa
dependenta, va rugam sa vizitati pagina dedicata tratamentului.
Dependenta de etnobotanice. Ce este?
Etnobotanicele sunt un amestec de prafuri sau plante uscate stropite cu
diferite substante chimice. In componenta lor se pot gasi urme de
amfetamine, methamfetamine, mefedrona, cocaina, heroina, canabinoizi
sintetici (care imita actiunea THC-ului, dar efectul lor este trei-patru ori mai
puternic). Proportia acestor substante difera de la plic la plic, de aceea unii
consumatori risca sa consume substante impure, amestecuri nocive sau risca
sa consume in supradoze. De regula se prizeaza (se trag pe nas) sau se
fumeaza in pipe speciale sau sub forma de tigara. Consumul de prafuri din
plicuri "etnobotanice" pot dezvolta dependenta fizica si psihica inca de la
primul consum, mai ales in cazul substantelor care contin methamfetamina.
Metamfetamina, este un drog psihostimulent care cauzeaza rapid stari de
euforie si excitatie. Poate crea dependen fizic i psihic nc din primele
experiene
de
consum.
Numele
popular:
"meth".
Efecte imediate dup consumul de etnobotanice:

dilatarea pupilelor,

energie crescut

agitatie, tremur,
nelinite
ideatie obsesiv-

compulsiv

stri de ameeal

pierdera poftei de
mncare

insomnii, tulb. de somn

Efecte cronice
etnobotanice:

dup

vorbire rapid dar

blbita

cresterea libidoului

iritabilitate, panica

perioad

dependen psihic

dependen fizic

pierdere n greutate

stricarea, cderea dinilor

episoade psihotice

halucinaii

delir, ideaie bizar, incoeren

risc crescut de atacuri cerebrale

leziuni cerebrale

probleme medicale severe

ndelungat

de

consum

de

Atentie!
In caz de intoxicatie sau supradoza cu astfel de substante sunati la URGENTA
112!

Mefedrona:
Mefedrona (n engleza: mephedrone): Este un stimulent sintetic din clasa

amfetaminelor. Acesta substanta este comercializata ca ngrasamnt de

plante sau sare de baie. Efectele consumului de mefedrona seamana cu cele
avute n timpul consumului de cocaina, amfetamina sau extasy. Efecte
secundare ale mephedronei: n urma prizarii pe nas poate provoca sngerari
si arsuri n zona nazala, halucinatii auditive si vizuale, probleme de
concentrare si orientare a atentiei, pupile dilatate, scrsnirea dintilor
(bruxism), probleme de circulatie de snge, eruptii cutanate, anxietate,
paranoia, convulsii, rsul spontan fara cauza si fara obiect, sentimentul de a
fi urmarit, de a suspecta pe toata lumea, anxietate, tulburari de somn,
tulburari de comportament cu episoade psihotice.
Semne ale consumului pe termen lung si ale intoxicatiei cu mefedrona:

dificultati de respiratie, ochii rosii, pupile dilatate

schimbari ale temperaturii corpului, probleme ale termo-reglarii
corpului;

cresterea pulsului, palpitatii, dureri de cap

pierderea apetitului alimentar

transpiratii abundente

racirea extremitatilor corpului si paloarea lor (albastrirea vrfurilor

degetelor)
anxietate, depresie, paranoia, agresivitate
curgerea nasului (atunci cnd consumatorul obisnuieste sa prizeze pe
nas)
pe termen lung poate crea impotenta

Canabinoizi
sintetici
Acestia se gasesc mai ales n produsele Spice, K2 si imita actiunea THC-ului,
substanta activa din planta de marihuana. Produsele de tip Spice contin
canabinoizi sintetici care sunt defapt substante chimice experimentale n
cercertare. Aceste substante experimentale nu sunt destinate consumului
uman pentru ca nu exista nca suficiente date despre efectele lor, despre
reactiile adverse, consecintele pe termen lung determinate de consumul lor,
potentialul lor de a crea dependenta. n urma consumului acestor substante,

utilizatorul resimte efecte similare consumului de marihuana, nsa aceste

efecte pot fi de trei-patru ori mai puternice ca intensitate.

2. Tratamentul dependentei de etnobotanice.

n funcie de severitatea dependenei i de manifestrile asociate acesteia,
persoana dependent poate ncepe tratamentul urmnd una dintre etapele
de tratament descrise mai jos. Se recomand ca pentru nceput s se
apeleze la cteva edine de consiliere psihologic.
n cazul dependenei de etnobotanice startul tratamentului poate s nsemne
parcurgerea unor etape: dezalcoolizarea, consilierea psihologic, recuperare
psihologic i comportamental ntr-o clinic sau ntr-un centru staionar,
participarea la grupuri de suport pentru neconsumatori/abstineni.
2.1. Dezintoxicarea (prescurtare"detox") n cazul consumului de droguri i
a altor substane implic de regul spitalizarea i reprezint un set de
intervenii medicale (n special administrarea de medicamente) cu scopul de
a controla efectele intoxicaiei acute i de a diminua simptomele de sevraj
(n sens larg stare de ru fizic i psihic). Se actioneaz pentru eliminarea din
organism a substanei fa de care pacientul este dependent i pentru a
ameliora strile neplacute de ordin fizic i psihic ce sunt cauzate uneori de
abuzul de substan sau alteori de sevraj. Prin programul de dezalcoolizaredezintoxicare nu se trateaz alte aspecte ale dependenei precum: aspecte
psihologice i sociale, remedierea relaiilor din familie i alte situaii legate
abuz sau dependen.
Dac doreti mai multe detalii despre etapa dezalcoolizrii click aici.
Ai nevoie de dezalcoolizare/dezintoxicare? Sun medicul tu de familie i
ntreab-l care este cel mai apropiat spital din zon unde se poate face
dezalcoolizare/detox.
2.2. Consilierea psihologic
Consilierea psihologic este o form de intervenie psihologic ce se
adreseaz persoanelor sntoase aflate ntr-o situaie de impas cu privire la
rezolvarea unor situatii de criz de natur personal, familial, social sau
profesional. Consilierul l ajut pe client s gestioneze o situaie de criz i l
asist n gsirea unei soluii la problema cu care se confrunt.
n cazul persoanelor care doresc s pun stop dependenei, consilierul poate
oferi rspunsuri la diverse ntrebri despre dependen (cauze, factori
favorizani, efecte, consecine, tratament) ndrumare, recomandare i sprijin
pentru gsirea soluiei sau metodei potrivite pentru startul unui program de

recuperare. n cadrul edinelor de consiliere psihologic se urmrete ca

persoana consiliat s-i dezvolte motivaie puternic i o strategie pentru
atingerea obiectivului propus: ieirea din cercul dependenei i prevenirea
relurii consumului.
Dac doreti mai multe detalii despre etapa consilierii psihologice click aici.

Alexandru Lecu - psiholog clinician, consilier in dependenta de alcool,

droguri, jocuri de noroc. Consiliere telefonica sau online pe skype..
2.3. Centre de tratament pentru dependena de etnobotanice.
Centrele de tratament precum: centrele staionare, clinici de specialitate sau
centrele de tip comunitate terapeutic, au ca obiectiv recuperarea psihocomportamental i social a persoanelor cu dependen. Accentul se pune
pe consiliere psihologic, psihoterapie individual, edine de terapie de
grup, edine de consiliere cu membrii familiei, terapie ocupaional, terapie
prin art. n funcie de specificul i metoda fiecrui centru, programul de
recuperare poate s aib o durat de la cteva sptmni la cteva luni. Se
propune ca obiectiv responsabilizarea persoanei, mbuntirea abilitilor de
a comunica i relaiona eficient cu ceilali, de a-i (re)dobndi statutul de
persoan liber s ia decizii i s-i asume responsabiliti n plan personal,
familial
i
social/profesional.
Exemplu de program zilnic al centrului de tip comunitate terapeutic Crucea
Albastr
"Casa Olarului", din comuna ura Mic, judeul Sibiu:
Dac doreti mai multe detalii despre centre de tratament click aici.
2.4. Grupuri de sprijin (de suport).
Un grup de suport/sprijin pentru dependeni n recuperare este un cadru care
ofer membrilor acestuia posibilitatea de a se menine neconsumatori sau
abstineni. n cadrul edinelor de grup, membrii grupului pot mprti
experiene similare de via, din perioada consumului sau cea de dup
oprirea lui, i pot oferi ascultare, nelegere, se pot ncuraja i motiva
reciproc pentru a menine un stil de via sntos fr episoade de
consum/dependen. Un grup de suport nu este un grup de terapie. Grupul
de suport se axeaz n principal pe sprijinul i ajutorul reciproc.
Cele mai cunoscute grupuri de suport pentru dependeni sunt cele ale
Alcoolicilor Anonimi, Gamblerilor Anonimi, etc.
Efectele etonobotanicelor se impart in trei categorii:

1.
2.
3.

imediate
cronice
de supradozaj
Conform marturiei unui consumator dependenta psihica dupa prima doza
este de nota 100.
Pe scurt cu cat cosuma mai mult, cu atat isi vor dori sa consume mai mult.
Cel mai important factor pentru tinerii cu aceasta porblema este sprijinul
familiei, care trebuie sa se implice activ in videncarea dependentei.
Anumite altfel de droguri sunt concepute astfel incat sa nu incalce normele
legale, insa cu toate acestea efectul lor este devastator.
Printre subtantele cotinute in unele prafuri se numara cabinoizi sintetici care
nu sunt destinati consumului uman, fiind folositi numai pentru cercetari
experimentale.
Mefradona este una din substantele etnobotanice care are ca efect secundar
intoxicatia.
Semnele intoxicatiei cu mefradona sunt:

dificultati de respiratie, ochi rosii, pori dilatati

probleme termo-reglatorii
cresterea pulsului
scaderea apetitului
paloarea exteremitatilor corpului
pe termen lung chiar impotenta
Euforia, diareea, ameteala, balbaiala , cresterea libidoului sunt numai cateva
dintre efectele imediate ale prafurilor din magazinele de vise.
Caderea dintilor si psihoza amfetaminica sunt doua dintre efectele cronice
ale consumului de astfel de prafuri.
Supradozajul poate provoca furnicaturi, halucinatii, atac cerebral, cadere
renala si a sistemuluu muscular.

Evaluarea doreste stabilirea cu exactitate a substantelor prezente in sange si

cantitatea consumata.
Dezintoxicarea are ca scop controlarea efectelor intoxicatiei.
Stabilizarea este o etapa in care familia si prietenii trebuie sa fie cat mai
aporpiati de persoana dependenta, deoarece poate avea nevoie de sprijin
pentru contracararea efectelor medicamentelor, si a dorintei de a reveni la
consum.
Reabilitarea dureaza intr 3 si 6 luni in functie de gravitatea problemei.
Exista mai multe variante pentru reabilitare:

consilierea psihologica
servici de consiliere in centre de tratament
centre de tip comunitate terapeutica
Blocarea site-urile care comercializeaza astfel de substante a fost solicitata
de Organizatia Salvati Copii.
Principala cauza pentru inaintarea unei astfel de cereri, a fost accesul foarte
facil al adolescentilor la astfel de produse prin comercializarea pe internet.
Consumul de etnobotanice este practicat frecvent de catre tineri la petreceri.
Organizatia Salvati Copii a organizat un focus grup in scoli si licee, in urma
caruia au conchis, ca adolescetii nu considera aceste substante ca fiind
periculoase.
Tara noastra se afla pe locul 4 in Uniunea Europeana, din punctul de vedere
al numarului consumatorilor de prafuri cu substante chimice.
Fondurile alocate prevenirii consumului de droguri sunt de 4,5 milionae de
euro, cele mai mici din UE.
Primele 6 luni ale anului 2010 au inregistrat 721 de cazuri, ale tinerilor
consumatori de prafuri cu substante chimice.

Centrul European Pentru Monitorizarea Drogurilor si Dependentei de Droguri

a analizat compozitia produselor de pe piata .
Prin cercetari recente au fost determinate cateva dintre substantele ce se
regasesc in prafurile din magazinele de profil:

JWC-018
HU-210
CP 497, 47
reziduuri de metale grele
Substantele care completeaza acesti compusi sunt:

vitamina E
cafeina
mentol
Efectele consumului de etnobotanice sunt asemanatoare cu ale schizofreniei.
In afara celor amintite deja, spice-urile mai pot avea efecte precum:

deteriorarea celulei neuronale

tulburari de comportament
scaderea capacitatii intelectuale si a celei de a tretine lucruri
deficit de atentie
In cazurile grave poate aparea chiar si senzatia de iesire din corp sau
depersonalizare.
Etnobotanicele degradeaza socarta cerebrala mai rapid decat heroina.
Daca cei care consuma aceste substante sufera si de alte boli poate surveni
decesul.
Ordonanta Guvernamentala din 10 februarie a interzis 36 de substante si
plante halucinogene.
Informatiile care pot ajuta la recunoasterea unui toxicoman le gasiti afisate
mai sus.

Numarul de rezultate furnizate de Goolge este de 294 de mii in 0,08

secunde.

Ce contin plantele etnobotanice?

Teoretic, sunt amestecuri de plante. Practic, n urma unor teste foarte
amnuntite, scumpe si dificil de interpretat, s-au descoperit diverse
substante (pe lng cele naturale), cum ar fi substante nrudite cu THC (din
marijuana) sau PEA (fenetilamina din care pot deriv ntregi grupe de
substante psihoactive). Pe lng aceste ingrediente, s-au descoperit
impuritti si diverse substante chimice cu potential toxic (ftalati). De
asemenea, o doz poate contine cantitti variabile de substante active si
contaminanti, fcnd s creasc riscul de supradoz. Chiar dac ar fi 100%
din plante, nu ar nseamn c sunt sntoase sau c pot fi luate de orice
individ

Ce efect au?
ti induc stri foarte intense de bucurie, empatie, dragoste, energie, excitatie
sexual. Evident, aceste stri sunt ceva fals; este ca si cum ai pune un motor
de rachet pe o biciclet. Pe ct de sus urci cnd iei aceste droguri, pe att
de jos vei cdea atunci cnd efectul trece. Efectul depinde de doz, persoan
care l foloseste, alte droguri folosite anterior sau n acelasi timp, starea
psihic si fizic din momentul administrrii etc.. Efectele etonobotanicelor se
mpart n trei categorii: imediate, cronice si de supradozaj. Plantele
etnobotanice halucinogene pot actiona asupra organismului n diverse
moduri. Pe termen scurt, persoana care a utilizat acest produse poatre
resimti diverse efecte fizice: Senzatie de great si vrsturi; ncetinirea
ritmului cardiac; Hipotensiune arterial; Hipertermie (transpiratie
excesiv); Dilatarea pupilelor; Tremurturi ale corpului. Efectele psihice

produse de folosirea plantelor psihotrope sunt: Rs fr motiv, euforie,

relaxare; Imposibilitatea de a se concentra, probleme de rationament logic;
Iluzii senzoriale; Distorsiuni spatio-temporale; Halucinatii; Viziuni
autoscopice (iluzia de iesire din corp); Senzatia de moarte iminent;
Rememorarea amintirilor uitate; Senzatie de omniscient (persoan se
crede atotcunosctoare), clarviziuni; Sentiment de depersonalizare; Fric,
angoas, tristete, paranoia etc.
Care sunt riscurile?
Ca la orice drog, exist cel putin trei categorii de riscuri: 1) riscul derivat din
efectul propriu-zis: senzatia plcut este data de o tulburare masiv a functionrii sistemelor de neurotransmittori, care pot las sechele pe termen
lung si pot distruge, n timp, zone ntregi din creier, cu efecte devastatoare
asupra capacittii de a simti plcere fr ajutorul drogului, asupra
concentrrii, memoriei, atentiei. Rezult depresie, iritabilitate, lips de
vointa, pierderi de memorie. 2) Riscul dat de toxicitatea substantelor
contaminante (rmase din procesul de productie sau ascundere a
substantelor active). Pot induce att tulburri psihice, dar si boli cum ar fi
cancerul, boli de rinichi, ficat, plmni, distrugerea echilibrului hormonal. 3)
Tulburrile de personalitate aprute la uzul cronic (regulat) al acestor
substante. Sunt foarte putine persoane capabile s controleze aceste
substante si s nu fac abuz de ele. Chiar si la cineva care crede c stie ce
face exist riscul c unele efecte s rmn pe termen lung sau chiar pe
viat.
Psihoterapia, esentiala n procesul de vindecare
Persoana care a decis s renunte la droguri trebuie apoi s apeleze la un
consult psihiatric de specialitate si chiar toxicologic. La un centru antidrog se
poate stabili dac respectivul consumator are nevoie de dezintoxicare si
unde anume ar trebui s se ntmple asta. Partea cea mai dificil a
tratamentului este reprezentat de resetarea comportamentului. Este
foarte dificil aici, pentru c pacientul are nevoie de o motivatie care este
subiectiv, pentru fiecare poate fi altceva. Este nevoie de psihoterapie
sustinut, pentru o perioad ct mai mare de timp. De asemenea, pacientul
are nevoie de un grup de suport, format de cele mai multe ori de familie, de
prieteni, repere de care el se agt si care l vor sustine n demersul sau,
spune dr. Radu Andrei, seful Clinicii de Drogodependenti de la Spitalul de
Psihiatrie Socola. Urmeaz perioad de mentinere a strii de abstinent.
Aici sunt mai multe stadii prin care trec dependentii de droguri. Unii nu-si

recunosc problema si cred c o pot controla singuri, altii si dau seama

cumva c ceva este n neregul, dar nu se pot hotr s schimbe ceva.
Urmeaz un stadiu al actiunii cnd dependentul ia msuri pentru modificarea
situatiei, iar ultimul stadiu este cel al mentinerii. Medicii spun c orice
dependent de droguri care vrea s renunte la acest viciu are nevoie de un
plan pe termen lung, pentru c, de-a lungul timpului, se va ntlni cu
nenumrate ocazii n care poate s alunece din nou pe panta drogurilor ntrun moment de rtcire sau chiar s recad n aceast patim n momentul n
care reia consumul. Comportamentul nu este doar condi- tionat biologic, n
cea mai mare parte e nvtat de la modele din jur. i va fi foarte greu
pacientului si va avea nevoie de mult timp s se refac, ns dac motivatia
lui este suficient de puternic atu

Tulburri digestive, lipsa poftei de mncare, hipertensiune, great sau

tremur. Par simptomele unei rceli, dar sunt numai cteva dintre semnele
care l pot da de gol pe un consumator de produse etnobotanice. Medicii nc
nu au gsit un rspuns clar pentru depistarea unui dependent, din cauza
faptului c n fiecare zi apar pe piat noi substante sintetice, care pun viata
tinerilor n pericol. Unul dintre cei mai aprigi lupttori mpotriva consumului
de droguri, presedintele Centrului International Antidrog si pentru Drepturile
Omului (CIADO), Constantin Blceanu-Stolnici, sustine c o problem
major este faptul c putini consumatori recunosc c folosesc etnobotanice.
Sunt foarte greu de depistat, ei nu recunosc imediat, ci doar dup ce se
nrutteste situatia. Astfel, familia nu si poate da seama. Medicii, de
asemenea. Sunt peste 3.000 de substante puse n vnzare, iar simptomele
pot fi la fel de numeroase. Nu e ca n cazul consumului de heroin, de
exemplu, a spus academicianul. Practic, din cauza faptului c simptomele
pot fi asemntoare cu cele ale unei rceli banale, medicii nu si pot da
seama de faptul c acestia consum astfel de substante, iar medicamentatia
prescris nu le va fi de mare ajutor n plus, consumul de etnobotanice este
poarta ctre drogurile grele. Aceste produse deschid apetitul pentru
heroin sau cocain. Este doar un pas. Omul se va deteriora, n timp, din
toate punctele de vedere, a adugat Blceanu-Stolnici.

Ce sunt drogurile etnobotanice?

Sub denumiri generice ca aromaterapie sau etnobotanica, noii dealeri de
droguri vnd alternative la drogurile usoare. Gsite doar pe internet acum un
an, drogurile etnobotanice au ajuns n magazine i n Prahova. Poliia tie de

6 astfel de locaii n Ploieti, dou n Bicoi i una n Sinaia. Magazinele au

marfa tras parc la indigo: lumanari parfumate, sare de baie, dar si plante
cu efecte ilariante, la plic. Oficial, nu se recomanda ingerarea substantelor,
dar vnztorii i explic cum se prepara igarile din sarea de du si care sunt
efectele lumnrilor, dac le mesteci n loc s le aprinzi. Marfa este vanduta
oricarui client, fr un control minim al vrstei clienilor. Potrivit Marelui
Dicionar de Neologisme, publicat n anul 2000, etnobotanica reprezint o
ramur a etnobiologiei care studiaz relaiile reciproce dintre om i mediul
vegetal, inclusiv efectele halucinogene ale plantelor.

Ce efecte au drogurile etnobotanice?

Printre efectele menionate de consumatori, n urma utilizrii unor astfel de
plante, se numr halucinaii bidimensionale, experiene extracorporale,
transformare n obiecte, ntoarcere n timp, crize de rs, stare de
somnambulism sau chiar pierderea complet a contiinei de sine. n urma
consumului de Spice, alterarea percepiei continu n urmtoarele 6 ore,
atenundu-se lent, ns efecte minore pot fi observate chiar i a doua zi. Un
raport al Universitii Tehnice din Dresden, Germania, a artat c mai muli
consumatori care au ntrerupt consumul au prezentat stri de vom,
palpitaii, dureri de cap, depresie i nelinite, stri definitorii pentru sevraj,
simptome ce au disprut odat cu reluarea consumului.

De ce sunt riscante drogurile etnobotanice?

Diferena dintre efectul ilariant al unui asemenea drog i cel toxic e att de
mic, nct n unele reete se vorbete despre nanograme, iar, n caz de
greeal, nimeni nu-si asuma responsabilitatea. Unele produse conin la
vedere THC (tetrahidrocarbinol - substana activ din canabis ntalnit n
hasi i marijuana), dar vnztorii se ascund dup recomandarea tiprit pe
plic: nu recomandam fumarea acestui produs deoarece poate crea senzatii
similare sau chiar mai puternice decat cele oferite de plantele cu un continut
ridicat de THC.

Creznd c sunt inofensive, copiii sunt extrem de curioi s ncerce

drogurile etnobotanice
Potrivit unui raport al Ministerului Sntii, anul trecut, 5% dintre liceeni au
recunoscut c au fumat marijuana, 1% au spus c au consumat
metamfetamine, cocain sau heroin, iar 6% dintre ei au declarat c li s-au
oferit droguri la coal. De experiene cu drogurile nu sunt strini nici elevii
de gimnaziu: 2% dintre acetia au consumat droguri, iar ali 2% au inhalat
aerosoli din spray, aurolac sau alte substane chimice.
Deja n Belgia, Suedia, Germania, salvia sau doar anumite substane ce intr

n compoziia ei sunt interzise. Belgia i-a restructurat toat legislaia privind

substanele psihotrope, pentru a include o nou categorie, care enumer
plante sau pri de plante aflate sub control, nu doar ingredientele
psihoactive ale acestora.
cu vrste cuprinse ntre 14 i 23 de ani. De asemenea, numrul persoanelor
internate cu diferite forme de manifestare, urmare a consumului de astfel de
substane, a crescut alarmant, ridicndu-se la cteva mii. n ultimele dou
sptmni, 10 romni i-au pierdut viaa.

Informarea public poate opri dezastrul

Prevenirea consumului de droguri legale ar trebui facuta pe categorii bine
delimitate de public. ntr-un fel i ascult mesajul un grup de olimpici, i n
alt fel o gac de rolleri, i n cu totul alt fel adolescentii care asculta manele.
Potrivit raportului pe 2009 privind situaia drogurilor uoare n Romnia,
numrul persoanelor internate cu diferite forme de manifestare, ca urmare a
consumului de astfel de substane, a crescut alarmant. Romnia face parte,
alturi de Bulgaria, Estonia i Letonia, din rile n care cunoaterea i
informarea efectelor consumului de droguri sunt cele mai sczute. Aceasta
face s primeze curiozitatea i spiritul de gac printre tineri, potrivit
aceluiai raport.

LSD
Informatii generale
LSD-ul face parte din substantele chimice cu cel mai puternic efect
halucinogen si produce schimbari majore ale starii de spirit. LSD este
prescurtarea pentru acidul lisergic (Lysergic Acid Diethylamide) si e fabricat
din claviceps, o ciuperca parazita care creste pe secara. Se dizolva in apa si
e lipsit de miros, culoare si gust.
LSD-ul a fost sintetizat pentru prima oara in 1938 de catre chimistul elvetian
Albert Hofmann, care cauta un nou tratament pentru durerile de cap.
In 1943, doctorul Hofmann a descoperit proprietatile halucinogene ale LSDul, dupa ingerarea accidentala a unei cantitati mici. Cateva zile mai tarziu, a
repetat experienta si a consumat ceea ce el considera a fi o doza foarte
mica, adica 250 de micrograme (doza medie necesara pentru a produce
halucinatii intense este de 50 de micrograme).
In 1949, oamenii de stiinta din Statele Unite au inceput experimentele cu
LSD, mai intai pe animale. S-a experimentat cu LSD ca tratament pentru
alcoolism, schizofrenie, depresie, dependenta de narcotice, disfunctii
sexuale, comportamente criminale si s-a stabilit ca nu exista niciun efect
pozitiv asupra acestora. Mai mult, LSD-ul parea sa agraveze tulburarile de
personalitate. In 1962, studiile cu LSD au fost interzise in USA, iar la putin
timp dupa aceea, LSD-ul si-a facut aparitia ca drog de strada. La sfarsitul
anilor '60, acest drog a fost declarat ilegal, ca urmare a raspandirii lui in
masa.
In anii 1960, LSD-ul se numara printre drogurile cel mai populare, iar
personalitatile de la acea vreme (Timothy Leary, Aldous Huxley, William

Burroughs) ii incurajau pe tinerii in cautarea de experiente noi sa il

foloseasca. Cazurile de psihoza si deces (oamenii se aruncau de pe cladiri
inalte) au dus la interzicerea substantei.
LSD-ul este vandut sub forma de pastile, capsule, sau in forma lichida. LSD-ul
este deseori impregnat in hartie absorbanta, care se imparte apoi in mai
multe bucati, fiecare bucata fiind echivalentul unei doze.
Cele mai comune denumiri ale drogului in engleza sunt: acid, acid blotter,
doses, microdot, tabs, sau trips. Acesta poate fi denumit si dupa designul
hartiei in care este impregnat: Black Star, Orange Sunshine, Ying-Yang.
Alte denumiri se strada sunt: Boomers, Dots, Golden Dragon, Heavenly Blue,
Hippie, Loony Toons, Lucy in the Sky with Diamonds, Pane, Purple Heart,
Superman, Window Pane, Zen.
Ce sunt substantele halucinogene?
Halucinogenele sunt substante care determina modificari in perceperea
realitatii. O persoana aflata sub influenta unui drog ca LSD-ul poate avea
halucinatii vizuale sau auditive, poate avea senzatii care par reale, dar nu
sunt. Halucinogenele produc tulburari rapide si intense ale dispozitiei, iar
consumatorul poate resimti mai multe emotii in acelasi timp.
Alte substante halucinogene cunoscute sunt MDMA (ecstasy), fenciclidina
(PCP, praful ingerului, sau angel dust) si canabisul, dar LSD-ul este cea mai
puternica dintre ele.
Efectele LSD-ului
LSD-ul distorsioneaza perceptia realitatii, deoarece interfereaza cu abilitatea
creierului de a stoca trairile imediate. Portiunea din creier numita cortex este
bombardata cu o multitudine de experiente senzoriale. Acest flux de
informatii pe care consumatorii il primesc, stocheaza si compara cu
evenimente si trairi trecute reprezinta de fapt baza experientei psihedelice.
Durata si impactul efectelor LSD-ului variaza in functie de compozitia, gradul
de puritate si concentratia fiecarui drog. Majoritatea tripurilor LSD
(experienta sub infleunta drogului) dureaza intre 6 si 12 ore.
Consumatorul poate resimti o multitudine de sentimente in acelasi timp sau
poate oscila rapid intre emotii contradictorii. El trece rapid de la o idee la alta
si de la o amintire la alta. Drogul provoaca halucinatii si viziuni

(distorsionarea luminii, a culorilor, a formelor, aparitia unor obiecte

imaginare cum ar fi pereti care sangereaza sau se topesc, efecte
stralucitoare).
Halucinatile si schimbarile in perceperea realitatii provoaca uneori panica in
randul consumatorilor, care simt ca isi pierd mintile. Atunci cand se afla sub
influenta drogului, anumiti consumatori sunt coplesiti de ganduri negative,
de sentimente de disperare si frica referitoare la pierderea controlului, de
frica de a innebuni sau de frica de moarte. Consumatorii pierd de asemenea
notiunea timpului.

Simptome ale abuzului de LSD

Pupile dilatate

Salivarea, uscaciunea gurii

Furnicaturi la maini sau la degetele de la picioare

Stari de slabiciune

Schimbari de temperament

Schimbari in comportament

Anxietate, depresie, lipsa de orientare, paranoia

Ameteli, greturi, puls accelerat, convulsii

Transpiratie, fiori

Vedere incetosata

Alte semne ale abuzului de LSD

Halucinatii

Percepere distorsionata asupra realitatii

Schimbari permanente de perceptie

Puls accelerat

Tensiune ridicata

Tremuraturi

Flashbacks retrairea halucinatiilor chiar si cativa ani mai tarziu

LSD: Riscuri asupra sanatatii

LSD-ul poate provoca, pe termen scurt, urmatoarele simptome fizice:

Pupile dilatate

Ameteala

Uscaciunea gurii

Amortirea diverselor parti ale corpului

Tremuraturi

Transpiratie puternica, mirosuri neplacute

Fiori

Piele de gasca

Pierderea poftei de mancare

Greata

Muschi slabiti

Tremuraturi

Lipsa de coordonare

Insomnii

Palpitatii
Efectele pe termen lung ale substantelor halucinogene
Consumul excesiv si pe termen lung de LSD, ciuperci halucinogene si
mescalina poate avea urmatoarele efecte:

Instalarea dependentei psihice

Dezvoltarea tolerantei fata de drog - nevoia de a consuma doze din ce
in ce mai mari sau alte droguri halucinogene, pentru ca efectele drogului sa
nu se diminueze
Anxietate

Risc crescut de schizofrenie si de aparitie a episoadelor psihotice

Avorturi

Copii cu malformatii

Daune fatale asupra ficatului

Tulburarea persistenta a perceptiei determinata de halucinogene

(HPPD) - probleme cu vazul, depresie, atacuri de panica mult timp dupa
incetarea consumului

Schizofrenie

Depresie severa
LSD: Simptome de sevraj
Din moment ce LSD-ul nu este considerat a fi un drog care provoaca
dependenta, exista un risc minim de instalare a dependentei fizice. Nu exista
documentatie de specialitate referitoare la simptomele de sevraj. Persoanele
care consuma LSD pot sa inceteze consumul fara a avea simtome fizice de
sevraj. Acesta este motivul pentru care majoritatea pacientilor nu au nevoie
de tratament pentru simptomele de sevraj fizic. Totusi, LSD-ul provoaca
dependenta psihica, de aceea multe persoane il consuma in mod regulat,
fara a se putea opri.
Aparitia flashback-urilor ("trip-uri" care pot sa se manifeste la mult timp dupa
ce drogul si-a facut efectul) este tipica pentru consumatorii de LSD.
Flashback-urile pot aparea la cateva zile, luni sau chiar ani de la incetarea
consumului drogului si pot fi declansate de situatii de stres, insomnii, sau de
consumul altor droguri, cum ar fi canabisul.
La fel ca orice consumator de droguri, cei dependenti de LSD au nevoie de
terapie, sprijin si de un tratament adecvat, pentru a depasi dependenta
psihica.
Tratamentul dependentei de halucinogene la Castle Craig
Clinica Castle Craig din Scotia are peste 20 de ani de experienta in tratarea
persoanelor dependente. Tratamentul de recuperare in urma consumului de
LSD este diferit de tratamentul pentru majoritatea celorlalte droguri ce
provoaca dependenta. El se bazeaza pe intelegerea si ingrijirea persoanei,
pentru a o ajuta sa isi recapete echilibrul, calmul si sa scape de stres.

Prin psihoterapie, cei care au consumat LSD sunt ajutati sa depaseasca

starile de confuzie si frica asociate cu sindromul HPPD (tulburarea
persistenta a pereceptiei determinata de halucinogene). Dupa un flashback,
pacientii se simt adesea vinovati sau le e teama sa nu sufere de afectiuni ale
creierului. Terapia cognitiv-comportamentala ii ajuta sa infrunte flashbackurile si factorii lor declansatori.
Ce efect au drogurile etnobotanice?
Iti induc stari foarte intense de bucurie, empatie, dragoste, energie, excitatie
sexuala dar si de paranoia, panica, halucinatii, tahicardie, blocaj renal,
toxicitate hepatica. Evident, aceste stari sunt ceva fals, este ca si cum ai
pune un motor de racheta pe o bicicleta. Pe cat de sus urci cand iei aceste
droguri legale, pe atat de jos vei cadea atunci cand efectul trece. Efectul
depinde de doza, persoana care il foloseste, alte droguri folosite anterior sau
in acelasi timp, starea psihica si fizica din momentul administrarii.
Care sunt riscurile?
Ca la orice drog, exista cel putin trei categorii de riscuri:
1. riscul derivat din efectul propriu-zis: senzatia placuta este data de o
tulburare masiva a functionarii sistemelor de neurotransmitatori, care pot
lasa sechele pe termen lung si pot distruge, in timp, zone intregi din creier,
cu efecte devastatoare asupra capacitatii de a simti placere fara ajutorul
drogului, asupra concentrarii, memoriei, atentiei. Rezulta depresie,
iritabilitate, lipsa de vointa, pierderi de memorie.
2. riscul dat de toxicitatea substantelor contaminante(ramase din procesul
de productie sau ascundere a substantelor active). Pot induce atat tulburari
psihice, dar si boli cum ar fi cancerul, boli de rinichi, ficat, plamani,
distrugerea echilibrului hormonal.
3. tulburarile de personalitate aparute la uzul cronic(regulat) al acestor
substante. Sunt foarte putine persoane capabile sa controleze aceste
substante si sa nu faca abuz de ele. Chiar si la cineva care crede ca stie ce
face exista riscul ca unele efecte sa ramana pe termen lung sau chiar pe
viata.

Spre deosebire de drogurile clasice, ilegale, drogurile noi, legale, sunt inca
prea putin studiate si cercetate, efectele lor fiind, de multe ori, imprevizibile.
A fi legale inseamna ca, deocamdata, nu s-au putut face teste suficient de
precise incat aceste produse/substante sa poata fi incriminate sau procesul
legislativ inca nu si-a urmat toate stadiile.
Fiind legale exista un potential de abuz mult mai mare deoarece sunt usor
de gasit si se poate induce ideea ca sunt mai putin nocive decat drogurile
ilegale. Producatorii si vanzatorii se acopera scriind pe etichete ca sarea de
baie este pentru relaxare si nu este destinata consumului uman, la fel cum
pe o sticla de aurolac scrie ca este pentru vopsit garduri, nu pentru tras din
punga. Pana la urma, eu unul nu am nevoie de o lege sa imi spuna ca otrava
este daunatoare sanatatii iar cine vrea sa consume si sa isi distruga creierii
sa fie sanatos!
Teoreticienii conspiratiei, in paranoia lor, ca niste caini turbati, spun si alte
lucruri: ca substantele active ar fi facute tot de Big Pharma si distribuite cu
complicitatea autoritatilor pentru:
1. testarea gratuita pe grupuri foarte mari de oameni a unor medicamente
noi si folosirea rezultatelor in dezvoltarea de noi droguri care, eventual, sa
trateze distrugerile facute de primele.
2. cresterea unei generatii de legume mai usor de controlat si manipulat cu
creierele prajite si sub influenta spice-urilor. Creierul flescait cu droguri
poate fi apoi mai usor influentat prin media sau alte metode oculte (adica
ascunse).
3. controlul populatiei: utilizatorii de droguri se pot confrunta pe termen lung
cu impotenta si infertilitate, pot da nastere unor copii cu malformatii si se pot
imbolnavi mai usor de STD(BTS), pentru ca fiind high uita de prezervativ si
pot avea mai multi parteneri la intamplare.
Din plante nu prea se pot scoate bani, pentru ca oricine isi poate creste pana
la urma in debara niste marijuana, niste ciuperci(cu maiestrie) sau, cu ceva
rabdare, un peyote. De asemenea, nu se poate pune patent(inca) pe un lucru
gasit in Natura deci trebuie ca oamenii sa foloseasca substante de sinteza,
cu productie controlata si profitabila

Amfetaminele reprezint un grup de substane puternice, foarte adictive

care
au
consecine
grave
asupra sistemului
nervos
central.Amfetaminele au efecte stimulante din punct de vedere
comportamental
i
psihologic. Amfetaminele determin
stimularea
neurotransmitorului dopamin, cel care produce starea de euforie a
consumatorului.
Consumul pe termen lung a amfetaminelor sau intoxicaia determin
apariia unor tulburri psihotice

Produse etnobotanice
La initiativa Ministerului Sanatatii, s-au reunit experti din mai
multe institutii: Agentia Nationala a Medicamentului, Agentia
Nationala Antidrog, Inspectoratul General al Politiei Romane,
Facultatea de Farmacie - Bucuresti (Catedra de Toxicologie si
Botanica) care au reusit, in urma unui efort deosebit, sa identifice
o serie de produse ce au in componenta plante si substante
daunatoare sanatatii. Conform Ordonantei de urgenta nr.6/2010,
pe listele existente in Legea 143/2000 au fost introduse noi plante
si substante a caror:

cultivare;

producere;

fabricare;

experimentare;

extragere;

preparare;

transformare;

oferire;

punere in vanzare;

distribuire;

livrare cu orice titlu;

trimitere;

transport;

procurare;

cumparare;

detinere fara drept

se pedepsesc cu inchisoare. Noile plante si substante identificate

sunt, in marea majoritate sunt:
Din categoria PLANTE:
SPECII DE SALVIE(Salvia divinorum Epling & Jtiva) cunoscuta popular sub numele de Salvieeste o planta psihoactiva
care poate induce efecte dissociative. Numele speciei (divinorum)
a fost dat pentru ca inca din vremuri indepartate a fost folosita in
divinatie. Aceasta forma de salvie a inceput sa fie folosita tot mai
mult in vremurile noastre, utilizatorii fumand sau amestecand
frunzele sau folosind tincturile din planta. Substanta activa din
aceasta specie de salvie este Salvinorin A si este prezenta in
planta uscata intr-un procent de 0,18%. Dintre efectele induse de
Salvinorin A amintim:

ras necontrolat

pierderi de memorie

senzatia ca esti impins si rasucit de forte

realitati ce se suprapun

experiente sinestezice

alterarea constiintei

Aceste experiente psihedelice sunt subiective si difera de la

subiect la subiect. Pot sa apara:

stare de rau

ruperea de realitate

transpiratii

tegumente reci sau calde

pierderea increderii in sine

dificultati de concentrare

SPECII DE MITRAGINA (Mitragyna speciosa Korth (Kratom) este o planta cu efecte similare cocainei. Substantela active se
gasesc in frunzele arbore ce creste in Asia de Sudest. Kratomul
contine multi alcaloizi inclusiv mitragynine, mitraphylline , 7hidroxymitraynine, raubasine (cunoscuta frecventsub numele de
Rauwolfia serpentine) si corynantheidine (yohimbe alcaloizi),
substante ce produc:

senzatie de bine

efect analgesic

antidepresiv

Dar si senzatie de greata, voma, constipatie si dependenta. Dintre

manifestarile ce apar in sevraj amintim:

depresie

oboseala

neliniste

lacrimare si insomnie.

CIUPERCI: Amanita muscaria cunoscuta in popor sub numele de

palaria sarpelui este o ciuperca otravitoare a carei substanta
psihoactiva este muscimol. Efectele consumului de amanita
muscaria sunt imprevizibile, difera de la caz la caz in functie de
greutatea corpului si cantitatea ingerata. Printre ele amintim:

greata

somnolenta

scaderea tensiunii arteriale

agitatie

confuzie

halucinatii

transpiratii

distorsiuni auditorii si vizuale

schimbarei de dispozitie

euforie

relaxare

ataxie

pierderea echilibrului.

In unele cazuri de supradoza poate sa apara:

delir

agitatie

confuzie

depresie

cefalee

amnezie retrograde si chiar deces

Amanita pantherina var. pantherina, cunoscuta si sub numele

de Buretele panterei este o ciuperca inrudita cu Amanita muscaria

(Palaria sarpelui), avand efecte similare, dar mai puternice,
darorita continutului mai crescut de acid ibotenic si
muscimol. Toate speciile din genul Psilocybe - contin
psilocibina si psilocina. Efectele sunt subiective, variind de la
persoana la persoana si in functie de cantitatea consumata,
putand sa apara efecte fizice:

pierderea apetitului

senzatia de racire a extremitatilor

cresterea ritmului cardiac

amortirea gurii

greata

cresterea tensiunii arteriale

dificultati in miscarea membrelor

relaxare musculara

dilatarea pupilelor

si psihice:

sinestezie

alterarea perceptiei

Din categoria SUBSTANTE:

LSA (AMIDA ACIDULUI LISERGIC) LSA, cunoscut si sub numele
de amida acidului d-lisergic sau LA-111, este un alcaloid cu efect
halucinogen. Consumul de LSA duce la o:

stare de oboseala,

somnolenta la 20 de minute dupa ingerare,

incapacitate de concentrare.

In cantitati mari, produce efecte similare cu LSD:

halucinatii

sinestezii.

Efectele dureaza intre 10-14 ore. Ergometrina din compozitia sa

poate duce la contractii uterine puternice.
KETAMINA - este un anestezic general, sintetizat in 1963 pentru a
inlocui fenciclidina, in scopul producerii tipului particular de
anestezie denumita "anestezie disociativa" si se prezinta sub
forma de: solutie sau ca o pulbere alba (obtinuta prin indepartarea
solventului din formele injectabile - fie prin evaporare in aer liber,
fie in cuptorul cu microunde). De obicei ketamina se prizeaza, dar
poate fi si fumata in amestec cu marijuana sau tutun. Special K
este frecvent utilizata in combinatie cu alte droguri ca ecstasy,
heroina sau cocaina. Ketamina solutie poate fi injectata, aplicata
pe produse ce se pot fuma sau consumata cu bauturi. Pulberea
poate fi pusa in bauturi, tigari sau dizolvata si apoi injectata.
Singura sursa de ketamina este reprezentata de produsele
farmaceutice. Ketamina se distribuie initial in creier, unde
realizeaza concentratii de 3-5 ori mai mari decat cele plasmatice.
Ketamina are efect deprimant SNC deosebit de cel al anestezicelor
generale clasice. Anestezia produsa este denumita "anestezie
disociativa", fiind caracterizata prin desprinderea de mediu,
urmata de somn superficial si analgezie intensa. Ketamina
actioneaza mai ales la nivelul scoartei cerebrale si sistemului
limbic. Efectele apar intr-un interval de timp dependent de calea
de administrare. Fiind un anestezic disociativ, la nivel cerebral are
loc inducerea unei lipse de responsabilitate si se produce un efect
care da senzatia unei experiente extracorporale. Ketamina difera
de majoritatea agentilor anestezici, pentru ca stimuleaza sistemul
cardiovascular. Substantele care au efect deprimant asupra
respiratiei cum ar fi: etanolul, opioidele, barbituricele,
benzodiazepinele sau drogurile cu efect cardiostimulant (cocaina
sau amfetaminele) cresc toxicitatea acuta a ketaminei.
Manifestarile intoxicatiei acute cu ketamina sunt:

anxietate

agitatie

modificari de perceptie

tulburari motorii si efecte analgezice (in asemenea conditii,

consumatorul risca sa se raneasca prin arsuri, caderi sau alte
accidente).

In supradozari masive pot sa apara convulsii si uneori apnee.

Fazele consumului:

consumul experimental

consumul regulat - consumatorul incepe sa lipseasca din ce

ince mai mult de la scoala/serviciu, se ingrijoreaza sa nu
piarda sursade procurare a drogului

preocuparea zilnica - consumatorul pierde motivatia

(scoala/serviciul ii devin indiferente)

dependenta - consumatorul nu poate face fata

treburilorzilnice fara drog, neaga problema pe care o are, se
produce inrautatirea conditiei fizice, dupa consum isi pierde
controlul.

In conditii de abuz, ketamina produce efecte progresive asociate

cu doza, de la o stare de visare la delir insotit de incapacitatea de
miscare, analgezie intensa si amnezie. Starea indusa("trip") este
asemanatoare cu cea generata de LSD sau fenciclidina,
dardureaza doar 30 - 60 de minute. Ketamina duce la un sindrom
clinic asemanator din punct de vedere neurofiziologic si
comportamental cu psihoza schizofrenica. La pacientii dependenti
de ketamina au fost semnalate efecte psihedelice si psihotice.
DERIVATI DE PIPERAZINABenzilpiperazina (BZP) este un drog
cu efect euforizant si stimulent, comparabil cu cel produs de
amfetamine. Efectele adverse cunoscute sunt psihoze acute,
toxicitate renala si convulsii. Au fost raportate decese in urma
consumului de BZP asociat cu MDMA. Efecte adverse: Consumul de
50 - 200 mg de BZP poate duce la efecte immediate:

senzatie de eruptii pe piele

furnicaturi

obsesii

modificarea temperaturii

inclestarea maxilarelor

cresterea ritmului cardiac

dilatarea pupilelor

usoare sangerari nazale

senzatie de uscaciune a gurii

usoara incontinenta urinara

si efecte tardive:

cefalee de intensitate medie

greata

mahmureala

oboseala

insomnie

confuzie

meta-Clorofenilpiperazina (mCPP)este un drog psihoactiv din

clasa piperazinelor. Induce

cefalee, aproximativ 10% din consumatori dezvoltand

migrena dupa utilizare, iar 90% din persoanele ce prezinta
deobicei aceasta afectiune, vor suferi un atac de migrena in
urma consumului de mCPP.

Consumul de mCPP poate duce si la:

discomfort gastrointestinal

tahicardie

ameteli

voma

halucinatii si insomnie.

Efectele apar dupa 30 de minute si debuteaya cu crapmpe

abdominale si stare generala de discomfort. Multi consumatori au
raportat reveniri ale durerilor si insomnie chiar la mai multe ore
dupa consum.
MEFEDRONA(cunoscuta si sub numele de sare de baie,
drog care a dus la decesul unor utilizatori)(2-metilamino-1-ptolilpropan-1-ona), intalnita si sub denumirile
de:demetilmetcatinona, meow meow, Miaow, sau MMCAT, este un
drog stimulant si entactogen (empatogen), din clasa
amfetaminelor. Se comercializeaza si in combinatie cu metilona
sub denumirea de "Bubbles". Efecte:

alerta

euforie

excitabilitate

stimulare

logoree

Poate duce la:

epistaxis (sangerare din nas)

halucinatii

probleme de circulatie

eruptii

anxietate

paranoia

halucinatii

pierderea capacitatii de concentrare

pierderea memoriei de scurta durata

tahicardie

palpitatii

anxietate

depresie

hiperhidroza

midriaza

trismus

si bruxism.

Efecte pe termen lung: halucinatii, excitabilitate si manie.

Aceste produse se comercializeaza in special sub forma de tigari,
comprimate, pulberi, fragmente vegetale ambalate in plicuri, sub
diverse denumiri: Special gold- sare, Pulse - pulbere, Fly Agaric
Mushroom - ciuperci uscate , Spice Diamond- fragmente vegetale,
Spice Gold Spirit - pulbere etc.
Indivizii care vindeau etnobotanice cu gust de materiale de construcii rmn
n arest preventiv
de Sandrinio NEAGU
(citete alte articole de la acelai autor)
Cei cinci indivizi arestai sptmna trecut pentru c au vndut
etnobotanice cu gust de materiale de construcii nu scap de arest preventiv.
Curtea de Apel Suceava a respins ieri contestaiile depuse, astfel nct
mandatele de arestare emise de Tribunalul Suceava rmn n vigoare,
decizia de ieri fiind una definitiv.

Miercuri, 13 iulie, poliitii de la Serviciul Antidrog al Brigzii de Combatere a

Crimei Organizate (BCCO) Suceava, sub coordonarea DIICOT, au efectuat 19
percheziii, care au vizat 24 de persoane. Cercetrile vizeaz n total 22 de
membri, majoritatea din municipiul Rdui, de la liderii care jonglau cu
sume mari de bani, la soiile i concubinele acestora i pn la sgei.
Pe parcursul cercetrilor au fost efectuate 10 constatri n flagrant i au fost
identificate terenuri i case, autoturisme de lux i conturi bancare deschise n
strintate, n insulele Marshall i Belize, n Oceanul Pacific i n America
Central, precum i n Ungaria. Numai n cazul aciunilor organizate n
flagrant au fost depistate 8 kilograme de substane interzise, au precizat
anchetatorii.
Audierile din acest dosar, la sediul DIICOT Suceava, au nceput de miercuri
diminea i s-au finalizat abia joi diminea.
Joi dup-amiaz, la propunerea DIICOT, cinci inculpai din acest dosar au fost
arestai preventiv pentru 30 de zile de Tribunalul Suceava.
Este vorba de Rzvan Percec, liderul gruprii, Alexandru Huuleac, cel mai
important secund, precum i Romeo Mihi Roman, Iulian Andrei Lungoci i
Iosif Marian Grijincu.
Principalii inculpai din dosar au fost arestai sub aspectul comiterii
infraciunilor de constituire a unui grup infracional organizat, efectuarea de
operaiuni cu produse tiind c acestea sunt susceptibile de a avea efecte
psihoactive, trafic de droguri i splare de bani.
Alte apte inculpai, printre ei i soia lui Percec, sunt cercetai n stare de
libertate, dar sub msura controlului judiciar, avnd impuse mai multe
obligaii i restricii.
n lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, putei prelua
maxim 500 de caractere din acest articol dac precizai sursa i dac inserai
vizibil link-ul articolului Indivizii care vindeau etnobotanice cu gust de
materiale de construcii rmn n arest preventiv.
Etnobotanice amestecate cu hum i ciment. Asta vindea o reea de
traficani din Suceava. Liderul gruprii apela la aceast "reet" pentru a
mri cantitatea de droguri. Stupefiantele au ajuns la peste 300 de clieni

ATROFIA CEREBRALA
Atrofia cerebrala denumeste orice degenerare morfologica si functionala a
tesutului cerebral, produsa prin distrugerea celulelor nervoase si a legaturilor
neuronale. Cand procesul de atrofiere se generalizeaza si afecteaza toata
structura cerebrala, se observa si deshidratarea tesutului cerebral si
reducerea in dimensiuni a acestuia.
In cazul atrofiei focale sunt afectate structura si functiile unei singure arii
cerebrale. Modificarile structurii cerebrale perturba viata motorie, psihica si
afectiva a bolnavului. Randamentul intelectual se reduce considerabil, in
stadiile avansate de atrofie cerebrala ajungandu-se la dementa totala.
Cauze
Atrofia cerebrala se manifesta intr-un numar mare de afectiuni cerebrale,
fiind rezultatul evolutiei acestora. Manifestarile si evolutia atrofiei cerebrale
difera de la persoana la persoana, in functie de tipul afectiunilor asociate sau
de cauza principala:

Contuzii si traumatisme cerebrale

Leziuni cerebrale accidentale sau chirurgicale
Accident vascular cerebral
Paralizie cerebrala (sunt afectate functiile motorii din cauza unor

leziuni localizate in zone cerebrale specifice)

Boala Huntington (sau alte afectiuni genetice ereditare ce produc o

acumulare nociva de proteine in neuroni)

Alzheimer
Leucodistrofie (afectiune ce distruge stratul protector de mielina al

axonilor)
Encefalomiopatie mitocondriala (sunt afectate functiile neuronale de

baza)
Scleroza multipla (produce leziuni cerebrale, inflamarea si distrugerea

mielinei)
Boli infectioase (encefalita, abcese cerebrale, neurosifilis, SIDA

agentul patogen produce o reactie inflamatorie care distruge neuronii si

axonii acestora)
Epilepsie

Radioterapie in zona cerebrala

Vasculite ischemice cerebrale
Migrena
Ateroscleroza cerebrala
Deficit cronic de irigatie cerebrala
Hipo-oxigenare cerebrala
Consumul excesiv de alcool sau de substante stuperfiante

Diagnosticare
Diagnosticul atrofiei cerebrale se stabileste pe baza simptomatologiei
specifice, a tomografiei computerizate sau a rezonantei magnetice nucleare
cerebrale.
Tratament
Procedurile de acupunctura si extractele hidroalcoolice din plante sunt
utilizate in scheme de tratament speciale, stabilite in functie de conditia
bolnavului si de evolutia afectiunii de la debut pana in momentul inceperii
tratamentului. Schemele sunt adjustate pe parcursul tratamentului in functie
de evolutia pacientului si de reactia organismului sau la terapiile aplicate.
Cand afectiunea se afla intr-un stadiu avansat, iar ariile cerebrale sunt
puternic alterate de procesul de atrofiere, se izoleaza aceste zone pentru a
stopa evolutia afectiunii. Functiile indeplinite de acele arii sunt transferate
catre zone de tesut cerebral sanatos. Structura tesutului cerebral din aceste
zone este similara cu cea a ariilor initiale.
Procedura este posibila prin accesarea zonei cerebrale ce contine informatii
despre structura si functiile intregului creier. Creierul realizeaza in timp real o
harta a zonelor cerebrale active si a functiilor pe care le indeplinesc acestea
si stocheaza informatiile intr-o arie cerebrala specifica. Accesand aceasta
regiune din creier, se preiau informatiile necesare pentru transferul functiilor
afectate de procesul degenerativ.
Regenerarea ariei cerebrale atrofiate este posibila cand tesutul cerebral este
partial afectat de procesul degenerativ. In aceasta situatie, regiunile
degenerate sunt disfunctionale, insa intr-un stadiu ce permite refacerea

vascularizatiei si restabilirea nivelului optim de oxigenare. Procedurile de

tratament restabilesc si functiile metabolice locale.
Simultan sunt inlaturati factorii care au produs atrofia cerebrala, fenomen ce
opreste in primul rand avansarea procesului degenerativ si pregateste
tesutul cerebral afectat pentru procedurile ulterioare de relocare a functiilor
sau de regenerare a regiunilor atrofiate.

Etnobotanicele sunt prafuri uscate stropite cu substante chimice. Acestea au

efect mult mai puternic decat drogurile. In urma consumului tinerii devin
dependeti atat fizic cat si psihic de ele.

Efectele etonobotanicelor se impart in trei categorii:

1.
2.
3.

imediate
cronice
de supradozaj
Conform marturiei unui consumator dependenta psihica dupa prima doza
este de nota 100.
Pe scurt cu cat cosuma mai mult, cu atat isi vor dori sa consume mai mult.
Cel mai important factor pentru tinerii cu aceasta porblema este sprijinul
familiei, care trebuie sa se implice activ in videncarea dependentei.
Anumite altfel de droguri sunt concepute astfel incat sa nu incalce normele
legale, insa cu toate acestea efectul lor este devastator.
Printre subtantele cotinute in unele prafuri se numara cabinoizi sintetici care
nu sunt destinati consumului uman, fiind folositi numai pentru cercetari
experimentale.
Mefradona este una din substantele etnobotanice care are ca efect secundar
intoxicatia.
Semnele intoxicatiei cu mefradona sunt:

dificultati de respiratie, ochi rosii, pori dilatati

probleme termo-reglatorii
cresterea pulsului
scaderea apetitului
paloarea exteremitatilor corpului
pe termen lung chiar impotenta
Euforia, diareea, ameteala, balbaiala , cresterea libidoului sunt numai cateva
dintre efectele imediate ale prafurilor din magazinele de vise.
Caderea dintilor si psihoza amfetaminica sunt doua dintre efectele cronice
ale consumului de astfel de prafuri.

Supradozajul poate provoca furnicaturi, halucinatii, atac cerebral, cadere

renala si a sistemuluu muscular.
Evaluarea doreste stabilirea cu exactitate a substantelor prezente in sange si
cantitatea consumata.
Dezintoxicarea are ca scop controlarea efectelor intoxicatiei.
Stabilizarea este o etapa in care familia si prietenii trebuie sa fie cat mai
aporpiati de persoana dependenta, deoarece poate avea nevoie de sprijin
pentru contracararea efectelor medicamentelor, si a dorintei de a reveni la
consum.
Reabilitarea dureaza intr 3 si 6 luni in functie de gravitatea problemei.
Exista mai multe variante pentru reabilitare:

consilierea psihologica
servici de consiliere in centre de tratament
centre de tip comunitate terapeutica
Blocarea site-urile care comercializeaza astfel de substante a fost solicitata
de Organizatia Salvati Copii.
Principala cauza pentru inaintarea unei astfel de cereri, a fost accesul foarte
facil al adolescentilor la astfel de produse prin comercializarea pe internet.
Consumul de etnobotanice este practicat frecvent de catre tineri la petreceri.
Organizatia Salvati Copii a organizat un focus grup in scoli si licee, in urma
caruia au conchis, ca adolescetii nu considera aceste substante ca fiind
periculoase.
Tara noastra se afla pe locul 4 in Uniunea Europeana, din punctul de vedere
al numarului consumatorilor de prafuri cu substante chimice.
Fondurile alocate prevenirii consumului de droguri sunt de 4,5 milionae de
euro, cele mai mici din UE.

Primele 6 luni ale anului 2010 au inregistrat 721 de cazuri, ale tinerilor
consumatori de prafuri cu substante chimice.
Centrul European Pentru Monitorizarea Drogurilor si Dependentei de Droguri
a analizat compozitia produselor de pe piata .
Prin cercetari recente au fost determinate cateva dintre substantele ce se
regasesc in prafurile din magazinele de profil:

JWC-018
HU-210
CP 497, 47
reziduuri de metale grele
Substantele care completeaza acesti compusi sunt:

vitamina E
cafeina
mentol
Efectele consumului de etnobotanice sunt asemanatoare cu ale schizofreniei.
In afara celor amintite deja, spice-urile mai pot avea efecte precum:

deteriorarea celulei neuronale

tulburari de comportament
scaderea capacitatii intelectuale si a celei de a tretine lucruri
deficit de atentie
In cazurile grave poate aparea chiar si senzatia de iesire din corp sau
depersonalizare.
Etnobotanicele degradeaza socarta cerebrala mai rapid decat heroina.
Daca cei care consuma aceste substante sufera si de alte boli poate surveni
decesul.
Ordonanta Guvernamentala din 10 februarie a interzis 36 de substante si
plante halucinogene.

Informatiile care pot ajuta la recunoasterea unui toxicoman le gasiti afisate

mai sus.
Numarul de rezultate furnizate de Goolge este de 294 de mii in 0,08
secunde.