TRATAMENTUL RECUPERATOR

ÎN ACCIDENT VASCULAR

ZUGRAVU ANAMARIA
BFKT-IIIC
CE ESTE ACCIDENTUL VASCULAR ?
 Un accident vascular cerebral(AVC) apare atunci când aportul de sange la o parte a creierului
este întrerupt sau redus, privând tesutul cerebral de oxigen și nutrienti.Fără oxigen, celulele
creierului încep să moară după câteva minute. Daca celulele creierului mor sau sunt deteriorate,
simptomele apar in părtile corpului pe care le controlează aceste celule ale creierului (slabiciune
bruscă; paralizie sau amorteală a feței, a brațelor sau a picioarelor).

 Exista doua tipuri principale de accident vascular cerebral:

 ischemice

 hemoragice, ischemicul fiind cel mai frecvent.

CAUZE A AVC-ULUI
 Accident vascular cerebral ischemic
 Aproximativ 80% din accidentele vasculare cerebrale sunt accidente ischemice. Tulburările ischemice
apar atunci când arterele din creier devin înguste sau blocate, determinând un flux sanguin redus
(ischemie). Cele mai frecvente accidente ischemice includ:
 Infarctul trombotic: Un accident vascular cerebral trombotic apare cand se formeaza un cheag de sange
(tromb) intr-una din arterele care furnizeaza sânge creierului. Un cheag poate fi cauzat de depunerile grase
(placile) care se acumuleaza in artere și determină un flux sanguin redus (ateroscleroza) sau alte afecțiuni
ale arterelor;

 Embolism vascularcerebral: Apare atunci când un cheag de sânge sau alte resturi se formează departe de
creier - frecvent în inima dumneavoastră - și este trecut prin sângele vostru pentru a se depozita in artere
cerebrale restrânse. Acest tip de cheag de sange se numeste embolus.
 Accident vascular hemoragic 
 Accidentul vascular cerebral hemoragic apare atunci cand un vas de sange din creier
scurgeri sau se rupe. Brainurile hemoragice pot rezulta din multe afectiuni care va
afecteaza vasele de sange.

 Acestea includ:
 Tensiunea arteriala ridicata necontrolată (hipertensiune arteriala);
 Suprasolicitare cu anticoagulante (diluanți sanguini);

 Puncte slabe în pereții vaselor de sange (anevrisme).

 O cauza mai puțin frecventă a hemoragiei este ruptura unei încurcări anormale a
vaselor sanguine cu pereți subțiri (malformații arteriovenoase).
 FACTORI DE RISC
 Factori de risc medical
 Valori ale tensiunii arteriale mai mari de 120/80 milimetri de mercur (mm Hg);
 Fumatul sau expunerea la fumul de pasiv;
 Colesterol ridicat;
 Diabet;
 Apnee in somn;
 Boli cardiovasculare, inclusiv insuficienta cardiaca, defecte cardiace, infectii
cardiace sau ritm cardiac anormal;
 Antecedente personale sau familiale de accident vascular cerebral, infarct
miocardic sau atac ischemic tranzitor
Alti factori asociati cu un risc mai mare
de accident vascular cerebral includ:
 Vârsta - Persoanele cu vârsta peste 55 de ani au un risc mai mare
de AVC decât cei mai tineri;
 Sexul – Barbații au un risc mai mare de accident vascular
cerebral decat femeile. Femeile sunt, de obicei, mai în vârstă când
au un accident vascular cerebral și sunt mai susceptibile de a muri
de accident vascular cerebral decat de barbați.
 Hormoni - utilizarea pilulelor contraceptive sau a terapiilor
hormonale care includ estrogen, precum si cresterea nivelului de
estrogen de la sarcina și naștere.
Principalii factori de risc care NU pot fi
controlati
 Antecedente familiale, ereditatea. Persoanele care au rude apropiate cu AVC
(parinti, frati) au riscul mai mare de a face AVC.

Aceste lucruri se leagă mai ales de faptul că alți factori de risc, cum este HTA,
diabetul zaharat, pot avea o importanta componenta genetica. Persoanele de culoare au
un risc de aproximativ 2 ori mai mare decat rasa alba de a face AVC, asta si datorita
faptului ca dezvolta HTA mai frecvent.

AVC în antecedente

 O persoana care a avut deja un AVC are un risc mai mare de a mai suferi înca unul.
SIMPTOME ACCIDENT VASCULAR
 Probleme de vorbire; 
 Probleme de a vedea unul sau ambii ochi; 
 Probleme de respiratie; 
 Ameteli, tulburari de mers, pierderea echilibrului sau coordonarii si caderi inexplicabile; 
 Pierderea constientei; 
 Cefalee brusca si severa;
 Paralizia (incapacitatea de miscare) sau amortirea fetei, a bratelor sau a picioarelor, in
special pe o parte a corpului 
 face (fața) – este căzută pe o parte?
 Arms (brațe) – ridicați ambele brațe. Este vreunul mai slăbit?
 Speech (limbajul) – poate vorbi persoana respectivă? Este coerentă?
 Time (la timp) – acționează rapid și cere asistență medicală imediat!
 Ce obiective are terapia de
recuperare?
 Aceasta urmareste refacerea totala sau partială a funcțiilor
motorii sau senzitive afectate, cu scopul dobândirii autonomiei
funcționale a pacientului, adică acesta sa nu mai fie dependent de
ajutor pentru activitatile de ingrijire zilnică: îmbracat, spălat,
mers la toaleta, mancat și mers.
 Recuperarea poate dura de la cateva luni pană la întreagă viată,
dar câstigurile motorii majore se obtin in primele 12 luni de la
AVC.
 Unii pacienti se recupereaza practic integral deficitul, însa majoritatea rămân
cu sechele motorii, senzitive sau cognitive toata viata, in functie de severitatea
leziunilor suferite și de terenul biologic al fiecaruia.

 Terapia de recuperare valorifică capacitatea de adaptare functională și de

regenerare a creierului, numită neuroplasticitate, în sensul că unele funcții
pierdute ale unor regiuni corticale pot fi preluate de alte regiuni, îndemne, în
urma unui tratament de specialitate, sustinut.
În ce constă terapia de recuperare?
 

 Kinetoterapia sau ginmastica medicală reprezintă demersul fundamental în

tratamentul de recuperare. Pacientul trebuie să învețe să-și mobilizeze din nou
membrele afectate, să-și corecteze postura corpului, să își controleze cât mai
bine echilibrul și coordonarea.

 Asociat kinetoterapiei se recurge si la alte proceduri ajutatoare cum ar fi:

electrostimularea, laserul, ultrasunetul, undele scurte, terapia cu campuri
magnetice, aplicatii locale de căldura, pentru a controla simptome ca durerea,
redoarea articulara, spasticitatea. Se recurge și la medicamente neurotrofice,
miorelaxante, antidepresive sau anxiolitice.
EXERCIȚII
 Posturările
  – sunt folosite pentru prevenirea pozitiilor vicioase si a contracturilor
 Se recomanda alternarea periodica a pozitiilor pe spate, pe partea sanatoasa si pe partea
bolnava.

 I. În poziția culcat pe spate:

Capul pe perna, gatul usor flectat, umerii se sustin cu perna. Mana paretica se
aranjeaza pe saltea la distanta de corp, indreptata din articulatia cotului si
mainii, degetele intinse. Coapsa paretica se intinde. Pozitia de picior de cal se
 corecteaza cu o perna mica.
 II.În pozitia laterala pe partea paretica:
Capul se stabilizeaza intr-o pozitie comodă, trunchiul puțin întors și se sprjină
din spate.
 Membrul superior paretic se  intinde pe saltea, degete intinse. Membrul superior
sanatos aranjat  pe corp. Coapsa piciorului paretic intins, articulatia
genunchiului indoit usor. Membrul inferior sanatos usor indoit din articulatia
soldului si genunchiului, se aseaza peste cel paretic.
 III. În pozitie laterala pe partea sanatoasă:
 Capul in prelungirea trunchiului, trunchiul usor indoit în partea dinainte.
Membrul superior paretic indoit din articulatia umarului la  un unghi de 90 gr,
cotul  intins,  mana cu partea palmara pe saltea, degete intinse. Mana sanatoasa
ocupa o pozitie comoda. Piciorul sanatos intins din  articulatia coxofemurala si
a genunchiului. Piciorul paretic usor indoit din articulatia coxofemurala si
articulatia genunchiului, gamba si planta  asezate pe saltea.
Miscariile pasive si autopasive

 Miscariile pasive (miscari efectuate de kinetoterapeut, apoi de apartinator)

 Efecte:
 mentinerea amplitudinilor articulare in limite normale;
 conservarea troficitatii structurilor articulare prin stimularea circulatiei
sanguine locale, limitand degenerarea cartilajului; amelioreaza circulatia in
membrele paretice;
 cresc amplitudinea miscarilor articulare;
 mentinerea sau cresterea excitabilitatii neuro-musculare;
 limitarea aparitiei contracturiilor musculare;
 declanseaza reflexul muscular de intindere;
 mentine memoria kinestezica – memoria miscarilor segmentelor;
 asupra  aparatului  circulator are efect de pompaj, prevenind sau
eliminand edemele generate de imobilizare;
 contribuie la scaderea tonusului muscular;
 stimuleaza aparitia miscarilor active datorita influentei
impulsurilor aferente ce apare in muschii si articulatiile
membrelor paralizate;
Miscarile active
 Exercitii statice, in care are loc contractia tonica a muschilor. In pareze severe
gimnastica activa se incepe cu exercitii cu caracter static ca fiind mai usoare. Aceste
exercitii consta in mentinerea segmentelor membrelor intr-o pozitie data de
kinetoterapeut.
 Exercitii dinamice (efectuarea miscarilor). Exercitiile cu caracter dinamic se
efectueaza in primul rand  pentru mușchii ai caror tonus de obicei nu se marește: m.
abductori ai umarului, supinatori, extensorii bratului, mainii, degetelor, m. abductori ai
coapsei, flexorii gambei si plantei.
 In pareze accentuate se incepe cu exercitii ideomotorii (bolnavul la inceput trebuie sa-si
imagineze singur exercitiile date,  iar apoi sa le efectueze, comentandu-le verbal)  in
conditii necomplicate ( de  ex.  inlaturarea fortei gravitationale, a fortei de frecare ce
complica efectuarea exercitiilor.) Pentru aceasta, miscarile se fac pe o suprafata
orizontala, neteda, cu ajutorul kinetoterapeutului care mentine segmentele membrelor
mai jos sau mai sus fata de articulatia in miscare.
BIBLIOGRAFIE

 https://
www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/accident-vascular-cerebr
al-avc-cauze-simptome-tratament
 https://www.postavc.ro/despre-avc/factori-favorizanti/
 https://www.fiziozone.ro/single-post/2016/08/04/Tratamentul-de-recuperar
e-dupa-accidentul-vascular-cerebral
 https://www.postavc.ro/kinetoterapia-hemiparezele-dupa-accidente-vascula
re-cerebrale/