Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
o Functia senzitiva e asig pe fetele palmare, police , index, medius si jum radiala a
inelarului si teritoriul palmar corespunzator. Pe fata dorsala- jumatatile distale ale
fetelor dorsale index, medius si partea radiala a fetei dorsale , distale a inelarului.
o Semiologie generala
- Afectarea motorie presupune:
Affect flex mainii pe antebrat pt ca e affect palmarul mare si mic, e foarte putin compensate prin
cubitalul anterior
Pronatia mainii e 0, pronatia anteb are un deficit mare pt ca sunt affect ambii pronatori.
Flexia falangelor 2 si 3 ale indexului si mediusului sunt 0.
OBS flexia falangei 1 pe metacarpian e posibila fiindca e realiz de interososi.
Ultimele 2 degete scapa complet- inerv de cubital.
Flexia policelui scade foarte multpt ca e afectat flexorul policelui
Opozitia scade pana la disparitie datorita afectarii opozantlui.
Abd policelui scade pt ca e afectat scurtul abd, e compens de lungul abd.
- CAUZE:
factorul traumatic ce poate actiona la niv diferite :
La niv axilar e vorba de un traumatism direct
La niv bratului poate fi vorba de traumatism direct ( fractura sau sechele ososase),
traumatismele acestea sunt rar intalnite. Poate fi vorba de un process supracondilian intern.
La niv cot: aici este superficial
- Afectari directe, un traumatism ce vine pe fata interna a cotului, fracturi in aceasta
zona, sectionari de nerv
- Afectari indirect: compresie sau elongatie
La niv antebratului: posibile prin fracture, calusuri hipertrofice .
Unele boli infecto-contagioase: lepra ( de 2 feluri, leonine si decomatoasa)
Boli de sistem
Embolii arteriale cand embolia e a niv arterei cubitale
- Dpdv clinic
deficitul motor se exprima foarte putin la nivelul mainii, e redus ,
la niv degetelor se exprima prin grifa cubitala ( ghiara cubitala)
abd- add deg e 0.
Deg 4 si 5 sunt intr o poz carac de flexie a falangei 1 si extens a falangei 2 si 3.
Add policelui e 0 pt ca add nu mai e inervat.
Flexia falangei 1 a policelui scade mult.
Deg 5 e imobil
Teste:
Testul evantaiului: rasfirarea deg e impos
Testul foii de hartie Froimon pt a putea tine o foaie de hartie trb facuta add policelui, deci
daca add e compromis miscarea nu rezista sau nu se poate efectua.
Testul gratajului Cu deg 4 si 5 nu se poate face
Testul pensei police –auricula nu se poate mentine, doar se schiteaza.
Testul calicelui Pitres formarea mainii caus nu se poate face
Testul manunchiului, deg 4 si 5 nu participa, deci nu se poate realize.
- Tulb trofice intereseaza eminenta tenara si interososii 4 si 3 , apare asa numita mana
scheletica datorita atrofiei muscular.
Tip torografice:
La niv bratului apare rar si e completa
Flexorul comun prof al deg e inactive
La niv cotului: prin luxatia cotului in care se produce o amiotrofie marcata la niv 1 spatiu
interosos si la niv eminentei hipotenare. Deficit motor pt misc fine ale deg si apare grifa
cubitala . apar si paralizii dissociate la niv mainii
Nervul femuro-cutanat L2
- Dpdv anatomic, originea nervului este la nivelul radacinii lombare 2.
- Traiect, nervul strabate muschiul psoas, incruciseaza muschiul iliac, strabate muschii oblici
abdominali, strabate muschiul croitor, dupa care intre cele 2 ramuri terminale si anume:
un ram fesier care realizeaza inervatia senzitiva a regiunii fesiere
al doilea ram terminal este cel femural care asigura inervatia senzitiva a regiunii antero-externe
a coapsei.
- Cauzele care determina afectarea acestui nerv sunt in principal:
miscarile de flexie\extensie coapsa pe bazin fortate,
pentru ca nervul este superficial, eventual compresie la suprafata sau pe traiectul
intraabdominal al nervului. De ex: prin dezvoltarea unei sarcini sau prezenta unor
tumori pelvine sau procese patologice la nivelul articulatiei coxo-femurale. Ex: fracturi
coxale sau interventii chirurgicale la nivelul soldului.
O alta cauza care determina afectarea nervului femuro-cutanat o constituie psoita
(inflamatia muschiului psoas)
interventiile pe apendicele inflamat.
Si datorita faptului ca nervul este superficial mai poate aparea afectarea lui afrigore
(expunere la temperaturi scuzate).
- Aspectul clinic in suferinta nervului femuro-cutanat este extrem de caracteristica.
Nu poate fi confundata. Poarta numele de MERALGIE PARESTEZICA – apar
hisestezii sau parestezii care merg pana la dureri acute si senzatia de piele cartonata
in teritoriul de distributie al nervului (zona fesiera, fata lateral a coapsei-zona de
distributie). Obiectiv, in aceasta zona se inregistreaza hipoesteziile. Manevrele care
declanseaza\accentueaza aceste fenomene sunt in principal miscarile de extensie ale
coapsei pe bazin pentru ca de fapt suferinta imbraca un caracter de incarcerare
(nervul practice este comprimat intr-o zona care este inextensibila).
Flexia coapsei pe bazin calmeaza durerea. Datorita modului in care evolueaza
aceasta neuropatie de incarcerare, pozitia vicioasa (pozitia in care subiectul se simte
confortabil) este cea de flexie si usoara rotatie externa a coapsei. Si o alta manevra
este palparea intre spina iliaca antero-superioara si spina iliaca antero-inferioara,
palparea in profunzime a acestei zone care declanseaza durerea.
Nervul femuro-cutanat NU ARE DOMENIU MOTOR, deci este un nerv senzitiv.
Nervul crural\femural L2-L4
- dpdv anatomic isi are originea in radacinile anterioare ale nervilor spinali L2, L3,L4 care
se unesc in grosimea muschiului psoas.
- Ca traiect, nervul merge pe marginea muschiului psoas, trece pe sub arcada crurala, ajunge
in triunghiul scapa unde da cele 4 ramuri terminale si anume:
a) Nervul musculo-cutanat extern – este primul ram terminal si este mixt. El va avea ramuri
musculare pentru muschiul croitor si ramuri sensitive cutanate pentru: fata antero-externa
a coapsei + un ram rotulian extern.
b) Nervul musculo-cutanat intern – de asemenea, are atat ramuri musculare cat si sensitive.
Cele musculare inerveaza muschii: pectineu si un ram pentru adductorul mijlociu si are
ramuri cutanate sensitive pentru regiunea: supero-interna a coapsei.
c) Nervul cvadricepsului -este motor si inerveaza toate cele 4 fascicule ale muschiului
cvadriceps
d) Nervul safen-intern care este senzitiv– este senzitiv, da un ram rotulian intern si un ram
gambier pentru fata interna a gambei.
In afara celor 4 ramuri terminale exista si ramuri colaterale din trunchiul nervului
femural si anume: In primul rand pentru muschiul psoas iliac mai multe ramuri si pentru pectineu.
- domeniul senzitiv al nervului femural\crural este reprezentat de: fata anterioara a coapsei
si fata interna a gambei si piciorului.
- Domeniul motor este determinat de 4 muschi:
psoas iliacul – flexor al coapsei pe bazin, ridicator al coapsei fiind obligatoriu in mers si
cu rol important de mentinere a pozitiei verticale a trunchiului pe bazin impreuna cu
muschii abdominali si muschii spinali.
Croitorul – flexor al gambei pe coapsa si al coapsei pe bazin, abductor si rotator extern al
coapsei, dar si rotator intern al genunchiului datorita insertiei sale prin complexul labei de
gasca.
Cvadricepsul – extensor al gambei pe coapsa, fiind essential in mers si statiunea verticala
si prin dreptul anterior, singurul fascicul bi-articular. Participa la flexia coapsei pe bazin.
Pectineul – flexor al coapsei pe bazin, adductor al coapsei si rotator extern al coapsei.
2. Cauzele distale – ele pot fi traumatice, mai rar atunci cand factorul preodominant
actioneaza la nivelul arcadei crurale sau in conditiile in care intr-o anumita cojunctura
subiectul face o flexie cu rotatie excesiva a coapsei sau cand subiectul face o hiperextensie
a coapsei (apare avulsia nervului). Pentru nervul safen-intern afectarea lui poate sa se
produca in cursul manevrelor pentru arteriografie, deci de obicei pentru arteriografie
functioneaza artera femurala care e foarte apropiata de nerv sau in conditiile in care se face
o interventie vasculara si se pune o proteza sau o derivatie aorto-femurala, nervul safen
intern putand fi prins in aceste manevre.
- Dpdv clinic, exista o forma totala destul de rar intalnita in care este vorba de
afectarea completa a nervului. Statiunea si mersul sunt extrem de grele, aproape
imposibile. Genunchiul scapa in recurvatum, datorita afectarii complete a
cvadricepsului, genunchiul nu poate fi mentinut in pozitia lui normala si scapa in
recurvatum. Orice incercare de flexie a genunchiului, produce derovarea (subiectul
cade in fata) pentru ca muschiul cvadriceps nu stabilizeaza genunchiul de niciun fel.
Urcatul scarilor este imposibil, tonusul muschilor lojei anterioare a coapsei este 0, se
inregistreaza o atrofie rapida la nivelul lojei anterioare a coapsei. Reflexul rotulian
este 0 si apare anestezia teritoriului respectiv. Acest aspect caracterizeaza afectarea
nervului crural.
Forme topografice parcelare si particulare in afectarea nervului crural\femural. Exista 3
categorii de afectari:
- Paralizia superioara – care apare printr-o leziune juxvertebrala sau in structura
muschiului psoas, aceasta paralizie superioara afecteaza toti muschii. Este rar izolata, cel
mai adeseaza se asociaza cu alte afectari ale ramurilor plexului lombar.
- Paralizia medie\mijlocie – atunci cand afectarea nervului este la nivelul iesirii din psoas
sau la nivelul triunghiului scarpha. In acest caz, scapa muschiul psoas iliac, restul ramurilor
sunt afectate.
- Paralizia inferioara – care reprezinta domeniul paraliziilor disociate si aici avem mai
multe variante:
paralizia muschiului musculo-cutanat extern (de cauza traumatica, in care deficitul
motor reprezentat de muschiul croitor este usor compensat, deci nu este foarte grav,
ceea ce domina este componenta senzitiva si anume hipoestezia fetei anterioare a
coapsei).;
paralizia muschiului musculo-cutanat intern (de cauza traumatica, afectarea motorie
este a muschiului pectineu si ramuri pentru adductorul mijlociu, de fapt adductorul
lung. In aceste conditii, deficitul motor va fi foarte usor compensat)
paralizia totala a nervului cvadricepsului (de cauza traumatica, rara, dar atunci cand
apare, deficitul este extrem de grav. Subiectul nu poate merge decat cu sprijin in baston,
carja canadiana sau cu sustinere pe orteza. Orice tendinta de mobilizare a genunchiului
determina derogarea).
Din pacate, daca evita mobilizarea, asa cum se intampla functional se produce o artropatie
la nivelul genunchiului, o acumulare de lichid care determina distensia ligamentelor si care face
ca genunchiul sa fie mai instabil cu o mobilitate patologica laterala care compromite si mai mult
functia. Sigur ca este posibila si paralizia partiala a nervului cvadriceps printr-o leziune traumatic
izolata si deficitul motor va depinde de ramul care a fost afectat, reflexul rotulian putand sa scara
variabil pana la disparitie. La fel, atrofia este variabila in functie de ramul din nervul cvadriceps
afectat.
Ca observatie, in paraliziile partiale de nerv ale cvadricepsului, de obicei ramul pentru
fasciculul drept anterior este mai scurt si mai putin expus. Deci va fi mult mai putin vulnervabil,
de obicei vastii sunt cei care sufera.
Nervul obturator L2-L4
- anatomic, nervul obturator are originea in radacinile L2,L3,L4, aceleasi ca si femuralul,
dar alte fibre.
- Traiect: Trunchiul va cobori pe partea interna a muschiului psoas, va avea raporturi cu
ganglionii limfatici, cu fosa ovariana, cu articulatia sacro-iliaca, cu bifurcatia iliaca
(bifurcatia arterie iliace primitive care da o ramura interna si una externa, apoi se imparte
in alte ramuri) si cu canalul obturator, raporturile acestui nerv sunt extrem de importante.
Da 2 ramuri\categorii de ramuri:
ramura pentru nervul obturator extern, pentru muschiul obturator extern
da ramuri terminale care sunt 3:
un ram superficial care este motor si inerveaza cei 2 muschi adductori (adductorul lung si
scurt), dar si nervul intern sau gracilis.
Ramul cutanat – este senzitiv si asigura inervatia fetei interne a coapsei.
Ramul profund – care inerveaza in primul rand marele adductor, dar din care pleaca si
ramuri articulare sensitive pentru sold (articulatia coxo-femurala), genunchi.
- Domeniul motor al nervului se refera la muschii: drept intern sau gracilis care este
adductor al coapsei si flexor al gambei + rotator intern al coapsei, obturatorul extern care
este rotator extern a coapsei alaturi de restul pelvo-trohanterienilor, dar singurul inervat de
obturator. Mentine capul femurului in condil (obturatorul extern). Muschii adductori. Deci
dpdv motor, miscarea fundamentala controlata de nervul obturator este adductia coapsei.
- Domeniul senzitiv este fata interna a coapsei.
Sciatica funiculara – este produsa in zona in care fibrele radacinilor spinale se aduna pentru
a forma plexul din care va lua nastere trunchiul, este zona in care fibrele converg intre ele.
Acest nivel, corespunde peretelui pelvin. Deci poate fi generata de inflamatii\tumori
pelvine, mai rar de interventii obstetricale sau de afectari ale articulatiei sacro-iliace.
Sciatica plexala– acolo unde fibrele se impletesc intre ele generand ulterior trunchiul.
Aceasta sciatica plexala este generata fie de afectari la nivelul spinei sciatice, de obicei in
conditiile de hiperlordoza cu sau fara flexie compensatorie a coxo-femuralei sau este vorba
de iritatia de tip sciatica plexala la trecerea prin muschiul piramidal sau piriform. Deci
sciatica plexala este produsa in general de iritatii cornice.
Sciatica tronhulara– poate fi produsa de fracturi ale bazinului sau ale partii proximale a
femurului, de interventii chirugicale la nivelul articulatiei coxo-femurale, de injectii
intragluteale incorect afectuate care ating nervul. In cazul imobilizarilor lungi in care este
posibila compresia nervului la nivelul fesei, in cazul anevrismelor arterei femurale
inferioare incorect tratate, in cazul traumatismelor musculare cu sangerari lente, abundente
care formeaza hematom si incarcereaza nervul in traiectul sau subfesier pe fata sau in loja
posterioara a coapsei; in fracturile medii ale femurului, de diafiza femurala sau in urma
interventiilor pentru aceste fracture. In urma traumatismelor de arme albe sau arme de foc.
Mai rar, in urma unor infectii sau intoxicatii sau in cazul dezvoltarii unei celulite
posterioare a coapsei.
- Dpdv clinic, suferinta sciatica poate sa imbrace 2 aspecte:
sciatica nevralgica in care durerea este cea care domina, eventual asociata cu hipoestezie
Sciatica paralizanta in care deficitul motor este cel nominant.
SCIATICA NEVRALGICA – durerea de obicei se paroxifica (apare in crize), este accentuata la
miscare, uneori la tuse, stranut. Apare in regiunea lombara cu sau fara iradiere pe fata posterioara
a membrului inferior. Exista posturi care accentueaza durerea, de exemplu extensia si posturi care
scad durerea (flexia anterioara a trunchiului pe bazin, eventual atitudinea scoliotica dar si in repaus
in pozitia cocos de pusca). In cazul sciaticii nevralgice, adesea apare sindromul vertebral static in
care subiectul este in pozitie scoliotica cu convexitatea de partea bolnava. Exista foarte multe
semne caracteristice iritatiei: babinsky cu postura in ortostatism aplecata inainte, neri cu flexia
genunchilor la aplecare (deci daca subiectul se apleaca, genunchii se flecteaza reflex), hipoestezia
care se asociaza durerii cuprinde zona antero-externa a gambei si dorsala a piciorului sau zona
posterioara a gambei si planta.
SCIATICA PARALIZANTA – deficitul motor este cel dominant. De obicei, deficitul motor poate
fi de loja posterioara a coapsei, deci este afectata flexia gambei pe coapsa si extensia coapsei pe
bazin, afectarea este partial compensata. In primul caz, discutam despre o afectare trombulara clara
sau o alta varianta poate fi: afectarea teritoriilor ramurilor terminale. Si in al doilea rand, atrofia
musculara, este variabila, ea poate interesa loja posterioara a coapsei sau loja antero-externa sau
loja posterioara a gambei sau poate interesa doar musculatura plantara. Obiectivarea suferintei
trunchiului marelui nerv sciatic se poate face prin manevrele de elongatie a nervului sciatic. Cea
mai cunoscuta si practicata manevra este manevra la secc. Manevra la ssec presupune flexia
coapsei pe bazin cu genunchiul extins, in cursul acestei manevre, durerea apare la nivel lombar si
iradiata pe fata posterioara a membrului inferior. Ca observatie, consideram ca manevra e pozitiva
daca apare pana la 60 grade flexie. Cu cat aparitia durerii irradiate si\sau lombare apare mai rapid,
deci unghiul de flexie este mai mic, cu atat consideram ca afectarea e mai grava. Manevra se face
cu subiectul in decubit dorsal, sold, genunchi extins. Spunem ca nu are valoare dupa 60 grade
fiind exista posibilitatea ca subiectul sa prezinte o retractura a muschilor ischiogambieri.
- Exista mai multe forme topografice si particulare in afectarea trunchiului marelui nerv
sciatic. Daca factorul vulnerant pathologic actioneaza in zona inalta apare ceea ce numim
sciatica nevralgica sau paralitica completa. Poate sa apara ceea ce numim sindromul
ischiatic, in care durerea apare la la ssec dar flexia e combinata cu rotatia interna a soldului,
iar rotatia externa scade durerea. De asemenea destul de frecvent este sindromul
piramidalului, muschiului piriform. Este vorba de o durere care apare in conditiile in care
fibrele care vor forma trunchiul in proximitatea muschiului piramidal\piriform, durerea
este gluteala\fesiera cu iradiere de obicei sacrata, iradierea poate sa mearga si spre
articulatia coxo-femurala si uneori pe fata posterioara a coapsei. Punctul cel mai dureros
este la marginea incizurii sciatice. De obicei flexia fortata cu rotatia interna a coapsei
declanseaza durerea.
Nervul sciatic popliteu extern
– la nivelul fosei poplitee, trunchiul marelui nerv sciatic formeaza cele 2 ramuri terminale: sciaticul
popliteu extern si inter.
Sciaticul popliteu extern de la nivelul fosei poplitee incojoara capul peroneului ajunge in loja
antero-externa a gambei si aici da 2 ramuri terminale: nervul tibial anterior care este nerv motor,
el va da ramuri pentru tibialul anterior, extensorul comun al degetelor, extensorul propriu al
halucelui si muschiul periost si nervul musculo-cutanat care este nerv mixt: si motor si senzitiv;
el da ramuri cutanate care asigura inervatia senzitiva a nervului sciatic popliteu extern si da ramuri
motorii pentru peronierii laterali, lungul si scurtul peronier lateral.
Domeniul senzitiv este reprezentat de regiunea antero-externa a gambei si fata dorsala a
piciorului.
Domeniul motor este reprezentat de: tibialul anterior - extensor, supinator si adductor al
piciorului; extensorul comun al degetelor care este extensor al degetelor si piciorului; extensorul
propriu al halucelui este extensor al halucelui si abductor al piciorului; periostul – extensor al
degetelor; peronierii laterali – extensori, abductori si pronatori ai piciorului. In plus, tendonul
lungului peronier lateral, era considerat clasic unul din elementele de sustinere a boltii plantare.
Cauzele care determina afectarea nervului sciatic popliteu extern pot fi de 3 categorii:
- Cauze inalte – afectarea subarahnidiana sau la nivelul defileului
interdiscoligamentoapofizar, intereseaza doar fibrele sciaticului popliteu extern: hernie de
disc, afectiuni vertebrale degenerative, inflamatorii, traumatice sau tumorale. Tot in
domeniul cauzelor inalte: afectarile plexale, in conditia in care nu sunt afectate toate
ramurile, ci doar cele ale nervului popliteu extern: inflamatii sau tumori palvine. Afectarile
la nivelul coapsei: trumatisme osoase sau musculare.
- Cauzele care afecteaza nervul in fosa poplitee – compresii tumorale gen-neurinon,
trumatisme mai ales la nivelul fosei poplitee sau interventii chirurgicale pe genunchi fie
hematomul produs pe parcursul intervenitie sau dupa interventie si care comprima nervul.
- La capul peroneului – zona in care nervul sciatic popliteu extern este sufericial si usor
vulnervabil la nivelul capului peroneului. Trebuie stiut faptul ca sciaticul popliteu extern
este foarte sensibil la ischemie. La nivelul capului peroneului el poate fi afectat de un
trumatism sau de cauza osoasa sau de un hematom (de ex: secundar – terapie anticoagulante
sau profesional, postural; de ex: persoane care stau multa vreme picior peste picior).
- Exista si alte cauze care pot sa afecteze sciaticul popliteu extern – embolii, tromboze,
intoxicatii sau boli generale: diabetul zaharat.
Clinic – dpdv senzitiv apare anestezia zonei cutanate de distributie a nervului; motor – apare
nervul stepat (extensia degetelor, abductia, adductia piciorului si prono-supinatia piciorului
sunt 0). De asemenea apare aplatizarea partii externe a boltii plantare prin afectarea
peronierului lung lateral si de asemenea se instaleaza amiotrofia lojei externe a gambei.
Testele de obiectivare a paraliziei sunt cele care evidentiaza imposibilitatea de extensie:
- Mersul pe calcai – este imposibil
- Subiectul nu poate bate tactul cu piciorul
- Daca subiectul este in asezat, piciorul este in varequin – deci nu poate sprijini pe talpa,
sprijina pe marginea externa a talpii si are tendinta sa agate cu varful si atunci ridica piciorul
in equin.
- Nu se evidentiaza tendoanele extensorilor
- Apare ceea ce noi numim semnul tinel – daca subiectul face flexia coapsei pe bazin si
flexia gambei pe coapsa (extensorii se contracta sinergic si intre picior si gamba exista un
unghi de 90. In cazul paraliziei acest unghi nu exista, piciorului cade in flexie plantar pentru
ca extensorii piciorului sunt incompetenti).
- Ca teste de obiectivare:
Mersul pe varfuri este imposibil
Apare ceea ce numim semnul echerului sau semnul BARE- In mod normal, daca subiectul
sta in genunchi (pe un scaun cu piciorul in exteriorul scaunului) trebuie sa existe un unghi
drept intre gamba si picior, acest lucru nu se pastreaza, unghiul este mai mic pentru ca
musculatura plantara si musculatura care trebuie sa faca flexia plantar este incompetent
Testul tinel (cred)- daca subiectul este in DD si face flexia gambei pe coapsa nu este
antrenata sinergia flexorilor piciorului, iar din asezat se constata ridicarea marginii externe
a piciorului.
- Tipuri topografie:
Sindromul de paralizie inalta, paralizie completa.
Sindromul de paralizie in partea inferioara a fosei poplitee – daca paralizia este in partea
inferioara a fosei popliteii, ramurile pt biceps si nervul safen intern s-au desprins. Flexia
piciorului este conservata dar si sensibilitatea fetei posterioare a gambei si degetele 4-5.
Sindromul de nerv safen extern – in acest caz apar numai tulburari de sensibilitate in tot
teritoriul cutanat si mai rar pot sa apara si aici cauzalgia. Interesarea fibrelor vegetative cu
aparitia efapselor - poate sa produca aceleasi fenomene ca la mana, dar la glezna si picior
si partial gamba.
Nervul tibial posterior
– dpdv anatomic continua nervul sciatic popliteu intern sub inelul solearului.
- Traiect Tibialul posterior coboara pana la nivelul santului calcanean si la acest nivel da
ramurile sale terminale, cei 2 nervi plantari.
- Domeniul motor al nervului tibial posterior este reprezentat de 3 muschi:
lungul flexor comun al degetelor – care face flexia degetelor asociat cu flexia, adductia si
supinatia piciorului.
muschiul tibial posterior care face flexia piciorului si participa la sustinerea boltei plantare
lungul flexor al halucelui – miscarea corespunzatoare denumirii
- Cauze:
fracturile tibiei mai ales cele cu deplasare ca si leziunile la nivelul canalului tarsian.
Leziunile la nivelul canalului tarsian, este similar ca si comportament pathologic cu
canalul carpian de la nivelul pumnului. Prin acest canal trec tendoanele tibialului
posterior si cei doi flexori, dar trece si pachetul vasculo-nervos tibial posterior ( nerv,
artera si vene). Spatial este delimitat de pereti ososi, deci este inextensibil. In conditiile
in care la acest nivel se dezvolta fracture maleolare sau entorse, contuzii sau
tenosinovite ale tendoanelor muschilor care prin aceasta zona, sau in conditiile in care
apr cicatrici sau callus hipertoric, toate aceste elemente pot sa determine compresie
asupra pachetului vasculo-nervos si sa afecteze tibialul posterior.
- Dpdv clinic, tibialul posterior prezinta 3 nivele de vulnerabilitate:
paralizia inalta – in care afectarea este complete si presupune deficit de flexie a degetelor,
tulburari de sensibilitate plantara, aplatizarea boltii plantare, atrofie musculara in teritoriul
motor\domeniul motor.
OBS: in cazul paralizie inalte, reflexul ahilian este normal.
Sindromul de canal tarsian – domina fenomenele algo-parestezice (dureri si parestezii),
disestezii la nivelul plantei si al degetelor, uneori iradierea acestor fenomene algo-
parestezie poate merge catre metatars sau ascendent pe fata interna a gambei. In orice caz,
fenomenele algo-parestezice au caracter mecanic, ele sunt accentuate de incarcare sau de
miscare. Al doilea aspect il constituie tulburarile de sensibilitate la nivelul plantei. OBS:
tulburarile de sensibilitate sunt mult mai mari decat cele motorii.
Deficitul motor este mic, atrofia musculara intereseaza mai ales muschii plantari care sunt
muschi mici, destul de frecvent in evolutia de tunel tarsian apare o tumefactie retro-
maleolara interna. Punctele dureroase sunt in primul rand: retro-maleolar intern, extensia
si pronatia fortata a piciorului determina durere, la fel extensia degetelor determina durere.
Ahilodinia (durere la insertia pe calcaneu a tendonului Ahilian) – poate fi cu caracter
inflamator, reumatic sau traumatic. Tendonul apare tumefiat si apare durere la mers si in
ortostatism. Poate fi produsa din cause inflamatorii, reumatismale sau traumatice.