Maduva spinarii

Morfologie externa. Maduva spinarii se intinde la om de la gaura occipitala C1 pana la

nivelul rpimei vertebre lombare L1 de unde se continua cu o formatiune subtire numita filum
terminale pana la a doua vertebra coccigiana. Filum terminale impreuna cu nervii rahidieni
lombari si sacrali formeaza „coada de cal”.
Maduva spinarii prezinta doua umflaturi: una cervicala care corespunde originii nervilor
brahiali si un alimbara, de unde pornesc nervii lombari. Pe fata anterioara prezinta fisura
mediana anterioara, iar posterior sant median posterior, mai ingust si mai putin adanc decat
fisura opusa. Corespunzator locurilor de intrare si iesire nervilor spinali se gasesc santurile
laterale anterior si posterior.
Morfologie interna. In sectiune transversala maduva prezinta la interior substanta
cenusie in forma literei H sau fluture cu doua coarne ventrale sau anterioare si doua coarne
dorsale sau posterioare unite prin comisura cenusie strabatuta de canalul ependimar. Intre cele
doua perechi de coarne apar coarnele laterale, mai dezvoltate in regiunile toracica si lombara.
Stim ca in substanta cenusie este alcatuita din corpii neuronali. In coarnele anterioare se
gasesc motoneuroni sau neuroni somatomotori radiculari, denumiti astfel deoareceaconii lor
constituie radacinile anterioare (motorii) ale nervilor spinali si au rol de a controla desfasurarea
normala a activitatii musculaturii striate. Cornele laterale contin neuroni vegetativi simpatici, in
jumatatea anterioara neuroni visceromotori care controleaza motilitatea musculaturii viscerale si
a caror axoni parasesc maduva prin radacinile anterioare, iar in jumatatea posterioara neuroni
viscerosenzitivi, care primesc informatii de la viscere prin fibrele aferente din radacinile
posterioare ale nervilor spinali. In coarnele posterioare se gasesc neuroni somatosenzitivi.
In substanta cenusie se mai gasesc si numerosi neuroni intercalari (de asociatie) precum
si insule de celule nervoase dispuse „in retea” in substanta alba, intre cornul posterior si cel
lateral, in proximitatea imediata a substantei cenusii, formand substanta reticulaa medulara.
La exterior, in maduva spinarii se dispune substanta alba organizata in trei cordoane:
anterior, lateral si posterior. Substanta alba este formata din fibre nervoase mielinizate si celule
gliale. Fibrele nervoase se grupeaza in tracturi care fac legatura fie intre diferite etaje medulare
(tracturi scurte), fie cu alte etaje nervoase, efectori sau receptori (tracturi lungi ascendente si
descendente).
 Maduva este legata de receptori si efectori prin 31 perechi de nervi spinali: 8 cervicali, 12
toracali, 5, lombari, 5 sacrali, 1 coccigian. Nervii spinali sunt micsti, cu o radacina dorsala
(posterioara) senzitiva si una ventrala (anterioara) motorie.
Radacina dorsala are pe traseul sau un ganglion spinal. Ea este alcatuita din dendritele si
axonii neuronilor ganglionari care, dupa ce au patruns in maduva, fac sinapsa fie in cornul
posterior cu un neuron de asociatie, fie in coarnele laterale sau anterioare cu motoneuronii de la
acest nivel. Unii axoni mai lungi trec direct in cordonul posterior de substanta alba si merg spre
etajele nervoase superioare, avand traseu ascendent.

Radacina anterioara a nervilor spinali este formata din axonii neuronilor somatomotori
din coarnele anterioare (ventrale) si ai neuronilor vegetativi din coarnele laterale. Cei
somatomotori merg la musculatura straiat, iar cei somatosenzitivi la cea neteda a organelor
interne sau a vaselor sanguine.
Cele doua radacini se unesc intr-un trunchi mixt.
 Functiile maduvei spinarii.
1. FUNCTIA REFLEXA. Sta la baza activitatii sistemului nervos si asigura realizarea
legaturii intre diferite parti ale corpului si intre organism si mediu.
In substanta cenusie a maduvei se afla centrii unor importante reflexe somatice si
vegetative.
A. Reflexe somatice medulare:
-monosinaptice. Sunt cele mai simple reflexe (reflexul rotulian: prin percutia
tendonului se observa extensia gambei). Arcul nervos este alcatuit dintr-un neuron
senzitiv care face sinapsa direct cu neuronul motor. Aceste reflexe au timp de latenta
scurt, sunt strict limitate si nu iradiaza)

-polisinaptice au arc reflex alcatuit dintr-un numar variabil de neuroni intercalari intre
cel senzitiv si cel motor. De exemplu, reflexul de flexie aparut prin aplicarea unui
stimul nociv pe piele, tesut subcutanat sau musculatura. Au timp de latenta mai lung,
nu sunt limitate si iradiaza.
 In functie de intensitatea stimulului se pot enunta mai multe legi:
1. Legea localizarii: un excitant foarte slab determina un raspuns reflex din partea unui
grup limitat de muschi
2. Legea unilateralitatii: marind intensitatea stimululului se obtine un raspuns din partea
membrului excitat
3. Legea simetriei: la o noua marirea intensitatii se obtine reflexul bilateral
4. Legea iradierii: pe masura crestereii intensitatii se obtin raspunsuri din partea a din ce
in ce mai multor grupe musculare
5. Legea generalizarii: un excitant foarte puternic provoaca fenomene de iradiere
generala a intregului corp.
B. Reflexe vegetative medulare
-reflexele cardioaccelerator si pupilodilatator cu centrii in coarnele laterale ale maduvei
cervicodorsale
-reflexele vasocostrictoare cu centrii in maduva dorsolombara
-reflexele sudorale, pilomotorii si motilitatea tubului digestiv cu centrii in maduva
dorsolombara
-reflexele de mictiune, defecatie si sexuale au centrii in coarnele laterale si comisura
cenusie a maduvei lombosacrale
 2. FUNCTIA DE CONDUCERE. Conducerea impulsurilor nervoase in maduva se face
pe cai lungi ascendente si descendente, si pe cai scurte. Caile lungi au o portiune medulara
(initiala in cazul cailor senzitive si terminala in cazul celor motorii), restul traiectului lor
desfasurandu-se in etajele superioare maduvei spinarii.
A. Caile ascendente. Transmit informatii de la receptori. Pot fi:
1. specifice. Conduc informatiile exteroceptive (tactila, termica, dureroasa) si
proprioceptive (constienta si inconstienta). Ele au o proiectie corticala limitata si conduc
impulsuri cu rol in perceperea si discriminarea fina a stimulilor care actioneaza asupra unui camp
receptor. Sunt alcatuite din 3 neuroni. Protoneuronul este dispus in ganglionul spinal. Pentru
sensibilitatea termica, dureroasa si tactila grosiera, deutoneuronul se afla in cornul posterior, iar
acesta merge in cordonul lateral de pe partea opusa formand fasciculul spino-talamic lateral
(termic-dureros) sau in cordonul anterior, formand fasciculul spino-talamic anterior (tactil)
Fibrele responsabile de sensibilitatea tactila fina (epicritica) merg direct in cordonul
posterior de substanta alca si formeaza fasciculele spino-bulbare (Goll-Burdach) si fac sinapsa in
bulb cu deutoneuronul caii.
Toate aceste cai au cel de-al treilea neuron in talamus (diencefal), iar axonul acestora
proiecteaza in cortex (emisferele cerebrale).
Pentru sensibilitatea proprioceptiva protoneuronul se afla tot in ganglionul spinal.
Dendritele acestuia intra in legatura cu prorpioceptorii din muschi, oase si articulatii, iar axonul
intra in maduva. Fibrele care conduc sensibilitatea proprioceptiva inconstienta fac sinapsa cu
deutoneuronul tot in cornul posterior si se continua prin cordoanele laterale formand fasciculele
spinocerebeloase direct (Flechsig), care vin din partea inferioara a corpului, si incrucisat
(Gowers), care vin din partea superioara a corpului.
 Fibrele sensibilitatii proprioceptive constiente intra direct in cordonul posterior
(fasciculele spinobulbare Goll si Burdach), facand sinapsa cu deutoneuronul in bulb si cu al
treilea neuron in talamus, avand proiectie corticala.
2. nespecifice. Sensibilitatea inetroceptice (visceroceptiva) este condusa prin substanta
reticulata din jurul canalului ependimar si prin calea spinotalamica, impreuna cu excitatiile
somatice
B. Caile descendente (ale motilitatii). Motilitatea voluntara este declansata din centrii
motori ai cortexului cerebral pe cai piramidale, iar ce ainvoluntara din centrii motori corticali si
subcorticali pe cai extrapiramidale.
 a. Caile piramidale au traseu descendent prin trunchiul cerebral. Unele ajung la neuronii
motori somatici medulari dupa incrucisare la nivel medular (fascicul piramidal direct) sau dupa
incrucisare la nivelul bulbului rahidian (fascicul piramidal incrucisat).

Impulsurile conduse prin caile piramidale controleaza miscarile fine, astfel incat
sectionarea acestora poate duce doar la scaderea activitatii musculare, lipsa de indemanare si
dificultati in efectuarea miscarilor coluntare, dar nu produce paralizii.
b. Caile extrapiramidale. Unele cai extrapiramidale au neuronii de origine in regiuni
diferite ale scoartei cerebrale. Axonii lor fac sinapsa in nucleii bazali (corpii striati) ale caror
fibre formeaza o parte din sistemul motor extrapiramidal cu traseu medular
Majoritatea fibrelor extrapiramidale au, insa, originea in diferiti nuclei ai trunchiului
cerebral, formand fasciculele: tectospinal (din mezencefal), rubrospinal, nigrospinal (din
pedunculuii cerebrali), olivospinal, vestibulospina (din bulb) si reticulospinal (din substanta
reticulata a bulbului). Toate sunt dispuse in coarnele anterioare, cu exceptia celui rubrospinal,
care este dispus in coarnele laterale.
Toate aceste cai motoare secundare controleaza tonusul postural, miscarile automate
asociate cu mersul, vorbrea, scrisul, imbracarea, alimentarea, unele atitudini automate, unele stari
afectivo-emotionale.