Coloana lombara

Def: este baza coloanei vertebrale care suporta cea mai mare parte din greutatea corpului transferand-o de la trunchi la MI, este formata din 5 vertebre lombare voluminoase cu apofize spinoase orizontale si transverse mici, vertebra L5 are aspect cuneiform adica este mai inalta anterior ceea ce explica lordoza fiziologica. Regiunea sacro coccigiana este formata din 5 oase sacrate unite sub forma unei piramide care inchide partea posterioara a bazinului, sacrul se articuleaza cu bazinul prin art sacro-iliace care au capsula fibroasa si ligamente, articulatia sacro-iliaca are o forma care nu permite prabusirea ei in bazin la aplicarea fortelor de greutate de la coloana spre bazin. Mijloacele de unire ale vertebrelor sunt discurile intervertebrale formate dintr-un inel fibros cu fibre conjunctive care se continua cu fibrele corpurilor vertebral. Discul are si un corp gelatinos cu continut de apa de 90% la tineri iar varstnici 75%. Presiunile pe verticala asupra coloanei sunt suportate de nucleul pulpos apoi de restul discului si de celelalte formatiuni articulare ale coloanei. Discul intervertebral are rol in statica si dinamica coloanei pt ca in discuri se mentin curburile, prin ele se favorizeaza revenirea coloanei la echilibru, se redistribuie greutatea corpului diferitelor segmente ale coloanei, se amortizeaza socurile. Din decubit dorsal, pe vertebra L3 apasa o greutate de 21 kg forta, in decubit lateral aceasta greutate devine de 70 kg forta iar in ortostatism se transforma in 100 kg de aceea este necesara menajarea discurilor si adoptarea celor mai corecte pozitii in solicitarea coloanei in viata zilnica. Trecerea de la o pozitie la alta se face treptat cu pregatirea coloanei. Aplecarea inainte la un unghi de 45% a coloanei determina o presiune pe disc de 150 kg forta, tinerea unei greutati in maini de 20 kg determina la disc o presiune de 210 kg forta. Alt mijloc de unire sunt ligamentele care este un ligament vertebral comun posterior si anterior. In flexie lig anterior este scos din functie, ele sunt inervate deci sunt declansatoare de durere. Scoaterea din functie a lig inlatura durerea de aceea exercitiile in flexie sunt bine suportate. Articulatii interapofizare posterioare, ele au o directie verticala si au o miscare in plan sagital, de alunecare participand la flexie si extensie. Acete articulatii sunt ghizi ai miscarilor limitand deplasarea excesiva a vertebrelor. Aceste art preiau 20% din incarcatura vertebrelor. Apofizele transverse si sp[inoase sunt legate intre ele prin ligamente, intre lamelele vert exista lig galbene. Art sacro-iliaca are disc, ligamente, art interapofizara posterioara.

Muschii coloanei sunt muschi comuni dorso-lombari, pt flexie avem muschii abdominali (marele drept abd, oblici si transversul abdominal), pt extensie avem ( ilio costali, lungul spinal, interspinali, multifizi, intertransversi), pt inclinare laterala (patratul, psoas si muschi transversspinosi), pt rotatii (oblicii si transverso-spinosi). Miscarile coloanei: orice miscare a coloanei porneste din segmentul motor, el fiind compus din 2 corpuri vertebrale cu discul dintre ele cu art inter-apofizara, cu gaura de conjugare si cu ligamentele care le unesc. Segmentul motor are un stalp anterior solid care sustine mecanic coloana si unul posterior activ care este principalul motor al coloanei. Segmentele motorii dau miscari de flexie extensie, inclinari laterale, rotatii, intre 2 corpuri vertebrale exista o miscare de alunecare si mai ex o miscare de indepartare si de apropiere. Functiile coloanei: are una statica prin care asigura stabilitate coloanei fiind un ax puternic, stabilitatea este data de structurile osteo-discale si de tonusul muscular. Prin functia sa statica ea transmite greutatea trunchiului, bazinului si MI. alta functie este dinamica realizata prin seg motorii si prin muschii lombo-abdominali. Durerea lombara de tip mecanic o gasim sub numele de low-back pain, are ca mecanism de producere leziuni ale discului, leziuni ale art inter apofizare posterioare si tulburari de statica vertebrale. Leziunile discului producatoare de durere lombara: in faza 1 a discopatiei la tineri se produce hiperhidratarea nucleului pulpos dupa eforturi fizice (lumbago), in faza 2 a discopatiei dupa eforturi fizice crescute apar fisuri in inelul fibros, nucleul pulpos migreaza in fisurile inelului producand protuzie cu intinderea fibrelor inelului care sunt inervate declansandu-se dureri. In faza 3, inelul fibros se rupe si nucleul pulpos herniaza spre gaurile de conjugare producand conflict discoradicular, pacientul prezinta lombosciatica. In faza 4 a discopatiei dupa continuarea eforturilor osul reactioneaza cu formare de osteofite producandu-se discartroza, discopatia evolueaza in faze. Afectarea art interapofizare posterioare. La aceste articulatii se produc eroziuni cartilaginoase numite artroze. Consecintele sunt: alunecarile anterioare ale corpurilor vertebral numite spondilolisteze. Ca urmare ale acestor alunecari lig capsulo art, periostul sunt intinse, sinoviala este inflamata iar in mod reflex apare spasm muscular, aceste intinderi, inflamatii si spasme musculare produc durere lombara. Durerile de statica ale coloanei care sunt distonii de atitudine care cu timpul devin ireductibile, ele scad capacitatea de munca a bolnavului pt ca el nu se poate adapta la eforturile de la locul de munca si apare rapid o oboseala dureroasa, cele mai fregvente sunt hiperlordoza lombara,

scolioza, spatele plat, inversarea lordozei si aparitia cifozei lombare. Hiperlordoza este cea mai fregventa ce este intretinuta de tocuri inalte, hipotonia musculaturii abdominale, in cifozele dorsale accentuate. Simtomele: cel mai important este durerea ce poate fi lombara inalta cu iradiere in fese, durere parasacrata, peritrohanteriana, referite sau proiectate de-a lungul mem inf. Simtomele rahidiene num si vertebrale, tulburari de statica vicioase, hiperlordoza, scolioza sau stergerea lordozei sau spate plat. Flexia se face cu inclinare laterala, lateralitatea este cu afectarea L3, 4, 5, rotatiile sunt dureroase la l2 si 3, pacientul prezinta dificultati de mers. Simtomele durale ce apar in hernia de disc si se datoreaza comprimarii durei mater de discul herniat. Simtomele sunt: exacerbarea durerii la tuse si stranut ca urmare a cresterii presinii lichidului cefalo-rahidian. Exacerbarea durerii lombare la flexia capului la adductia omoplatilor si la ridicarea la verticala a mem inf extins. Simtomele neurologice legate de suferinta radacinii nervului la niv gaurii de conjugare in cadrul conflictului discului radicular, apar in 50% din cazuri sun sunt iradierea durerii pe traseul nervului afectat, prezenta tulburarilor de reflexie, sensibilitate, scaderea fortei musculare si instalarea de paralizii. Simtome legate de ligamente: determinate de intinderea si solicitarea lig in conditii mecanice, avem 2 categoriid e suferinte ligamentare: acute care constau din contractura musculara reflexa si suferinte cronice care constau din dureri profunde cu exacerbari lancinante in timpul unor gesturi mai accentuate dimineata si dupa pozitii vicioase asociate cu limitare de mobilitate si pete de durere pe MI. Simtomele psihice ce insotesc durerea cronica care modifica comportamentul bolnavului. El isi interpreteaza psihologic mesajul nociceptiv orice iti face rau, in cazul acestor simtome tratamentul amelioreaza spectaculos durerea dar daca nu este tratat, mecanismul de producere al durerii cu fizio kineto-terapie ameliorarea este de scurta durata si se produc recidive. Sindroame: lumbago acut capsulo-ligamentar. Cauza: afectarea articulatiei interapofizare posterioare ce se manifesta prin durere de tip mecanic, semne rahidiene care sunt scolioza +, -, cifoza si limitare de mobilitate. Lipsesc semnele durale si psihologice. Tratamentul: repaosul, AINS, infiltratii cu cortizon, fizioterapie. Din fizioterapie aplicam crioterapie, diadinamici si activizare rapida adica mobilizari. Sindromul sacro-iliac piramidal, in acest simdrom avem un complex dureros sacrat, parasacrat peritrohantrerian, durerea se agraveaza pe extensie, extensia soldurilor agraveaza durerea,

pacientul prezinta semne rahidiene cu limitare de mobilitate si cu semnul Patrik pozitiv. Pe radiografii apar semne de artroza. Sindromul lumbago acut discogen: ce apare in discopatia faza 2, avem durere brusca de tip mecanic, cu sindroame rahidiene reprezentate de: limitare de mobilitate, cifoza, lordoza stearsa cu semne durale prezente prin exacerbarea durerii la tuse si stranut si Lasee pozitiv la 2030grade, pot fi prezente semne neurologice. Sindroame dureroase miofasciale: se manifesta prin miogeloze ce sunt induratii circumscrie dureroase pe tegument, fascii, ligamente, pe periost, muschi, durerea poate iradia ca o sciatica. Miogelozele sunt intretinute de tulburari de statica, hormonale, endocrine. Sindromu psiho somatic: manifestat prin dureri lomb difuze, la femei cu depresie la care avem discordanta intre simtome clinice zgomotoase si simtome obiective. Tratamentul: consta din antidepresive asociate cu fizioterapie in care kineto-terapia are cea mai mare pondere si asociata cu reflexo terapia. Sindromul: vertebrele suprapuse formeaza canalul medular, prin procesele degenerative discale si interapofizare, canalul vertebral se stenozeaza prin procesele degenerative, apar dureri lombare si semne neuronice care constau din parestezii, deficit motor paretic si chiar plegic, este fregvent la varstnici, pe radiografii apar pensari discale L5-S1 si artroze interapofizare, este nevoie de ex RMN si de interventie chirurgicala. Lombosciatica: este o durere radiculara radiculara datorata suferintei radacinii nervului sciatic produsa de conflictul disco-radicular ce are loc intr-o hernie de disc L4-L5 si L5-S1. Debutul este dupa efort cu ridicare de greutate, la redresarea coloanei lombare debutul poate fi in 2 feluri: brutal sau insidios cu accentuare progresiva. Sediul suferintei: este la inceput lombar apoi cu iradiere in fesa si in MI. suferinta poate fi precedata de lombalgii cronice. Clasificarea: poate fi de 2 feluri: primara si secundara. Secundara altor boli decat coloana lombara. Sciatica secundara: apare in afectiuni generale care au repercursiuni asupra nervului sciatic. Aceste afectiuni sunt: diabetul, cancerul, insuficienta hepatica, TBC avansata si tireotoxicoza. In aceste situatii avem durere pe traseul nervului sciatic si este rpezent si deficitul motor si lipseste suferinta lombara pt ca coloana lombara nu participa la suferinta. Discitele: infectii in discul vertebral cu stafilococi, streptococi si sti frantzu ce mai era pacolo.

Organele din micul bazin pot sa dea durere de sciatic si anume uterul gravid, tumorile uterine, mentritele, avem sciatica in tumorile oaselor bazinului, sciatica in sacro-ileita. Afectiuni inflamatorii si tumorale ale oaselor, tendoanelor, fascii de pe traiectul nervului sciatic. Sciatica primara: este produsa de hernia de disc care este faza 3 a discopatiei lombare. Lombosciatica evolueaza in 3 stadii: 1. Iritativ: avem o lombalgie 3-4 zile, dupa efort, calatoarii indelungate in aceeasi pozitie, dupa miscari de rasucire si de aplecare a trunchiului, dupa 3-4 zile durerile iradiaza in MI, lateral pe masele musculare si in crestele iliace la discopatia L4-L5. Ea poate fi coccigian si pe fata posterioara a membrelor inf in discopatia L5-S1. Alte semne sunt: redoarea lombara si puncte dureroase paravertebrale. Daca suferinta nu se rezolva se trece in stadiul 2 al lombosciaticii care este stadiul nevralgic congestiv in care radacina nervoasa este comprimata si inflamata, se trece direct in stadiul 2 dupa efort, traumatisme, trepidatii, caderi pe sezut, simtomele sunt mult mai dureroase, pacientul prezinta durere la cel mai mic efort, durerea se atenueaza la flexia genunchiului pe abdomen. Durerea e ca o crampa lacinanta insotita de parestezii, de senzatie rece a piciorului. Distributia durerii in discopatia L3-L4 durerea iradiaza pe fata antero-interna a gambei pana la maleola interna. In discopatia L4-L5 iradierea durerii se face pe fata antero externa a gambei pana la haluce, degetul 2 si fata dorsala a piciorului In discopatia L5-S1 iradierea durerii este pe fata posterioara a gambei pe lalpa, pe marginea ext a piciorului pana la degetul mic. In acest stagiu la ex obiectiv avem: semne rahidiene, care constau din aplatizarea lordozei, scolioza lombara, limitare de mobilitate, sensibilitate la palparea si percutia coloanei lombare, semnele lig sunt contractura musc reflexa. Semnele durale sunt: exacerbarea durerii la flexia brusca a capului si aparitia durerilor lombare la tuse se stranut. Semnele neurologice care dovedesc suferinta radacinii nervului sciatic: semnul soneriei care consta in percutia paravertebrala in zona herniei de disc ce va declansa durere pe traiectul nervului sciatic. Alt semn este Lasee ce va declansa durere lombara cu iradiere pe tot membrul inf cu blocarea excursiei dureroase la diferite grade de flexie. Palparea dureroasa a punctelor Valleix, sunt puncte la care nervul sciatic este aproape de tegument iar palparea lor este f dureroasa. Stadiul 3 este cu deficit motor in care conducerea nervoasa prin nervul sciatic este intrerupta ca urmare a comprimarii a radacinii nervoase de hernia de disc.

Semnele de intrerupere: hipotonia musculara pe MI bolnav, plica fesiera este coborata pe partea bolnava, tulburarile de reflexie, deficitul motor la mersul pe calcai, se num semnul talonului si apare hernia de disc L4-L5, mersul pe varfuri imposibil se num semnul poantei L5-S1. Exista mai multe forme clinice lombosciatica hiperalgica, paralizanta si lombosciatica cauzalgica cu modificari vaso-motorii la nivelul plantei, el are dureri intense sub forma de arsura, are modificari de puls si in ortostatism piciorul devine cianotic.