Durerea lombara de tip mecanic este nevindecabila, evolueaza in pusee care pot sa apara oricand.

Durerea mecanica de tip lombara este produsa de : uzura alei art coloanei vertebrale: discuri, interapofizare posterioare si ligamente la care se adauga uzura tesuturilor moi periarticulare. Tratamentul kt indiferent de leziune depinde de perioada de evolutie a bolii. In perioada acuta bolnavul are dureri necalmate de repaos si are semne ligamentare manifestate prin contractura musculara. In perioada subacuta durerile sunt mai diminuate, ele permit miscarea, pacientul poate sta pe scaun si se poate deplasa in timp si prezinta contractura musculara. In perioada cronica pacientul prezinta durere moderata, mobilitatea este permisa, are mobilitate, ortostatismul si mersul sunt dureroase dupa o perioada de timp si persista contractura musculara paravertebrala. Perioada de remisie completa este perioada dintre puseele dureroase, fiecare perioada are tratament propriu. In perioada acuta obiectivele de tratament sunt: reechilibrarea SNV si este autonom. Relaxarea generala Scaderea iritatiei radiculare, se refera la suferinta nervilor spinali care are loc la nivelul gaurilor de conjugare. Relaxarea musculaturii. Hipersimpaticotenie se trateaza prin postura cu cifozarea coloanei lombarea, decubit ventral cu perna sub abdomen, decubit lateral in cocos de pusca cu mana presand perna pe epigastru. Alta metoda fiind: mangaiere blanda a coloanei lombare, musculaturii paravertebrale si caldura neutra pe zona lombara. Relaxarea generala prin care urmarim scaderea tensiunii psihice, scaderea sensibilitatii la durere si efect decontracturant pe muschii paravertebrali. Metode de relaxare iacobson si de respiratie Scaderea iritatiei radiculare, se obtine prin posturi antalgice pe pat tare: decubit dorsal cu genunchii flectati, sprijin pe talpi, decubit lateral in cocos de pusca, decubit dorsal cu solg genunchi la 90 grade, orice alta postura care amelioreaza durerea, tractiuni si lombostatul. Relaxarea contracturii musculare lombare, se aplica tehnica de facilitare FNP tine-relaxeaza. Se fac contractii musculare izometrice contra rezistenta moderata urmata de relaxari.

Aplicarea diagonalelor kabat pt membre cu antrenarea musculaturii trunchiului, contrarezistenta la sfarsitul diagonalei pana la izometrie. diagonala 2 de flex-ext la mem sup, cu rezistenta pana la izometrie la sfarsitul miscarii, aceasta diagonala va influenta muschii extensori, se incepe diagonala pe partea sanatoasa la mem sup dupaia se trece la mem inf dupaia se trece la partea bolnava. Diagonala kabat care abordeaza indirect partea bolnava. Asuprizarea trunchiului inf: intinderea musculaturii paravertebrale si a psoas-iliacului, aceasta intindere se obtine prin delordozare si pozitie corijata. Dupa intinderea musc se trece la basculari de bazin si apoi se trece la mobilizarea coloanei lombare. Pt a obtine aceste efecte se aplica programul wiliams care consta din intinderi, delordozari, pozitie corijata a coloanei lombare pe plan dur cu mobilizari. Faza 1 in wiliams consta din 5 ex din decubit dorsal, genunchi flectati, talpi pe pat este pozitia de pornire a acestor ex. flexii si extensii de genunchii, flexii alternative stg-dr, bilateral, flexii de gen cu mainile la cap iar al 5-lea mem sup flectate pe langa cap, genunchi flectati, lomba impinge patul, abdomenul se contracta si salta sacrul de pe pat si apoi se revine. Tot in faza 1 un ex care se efec din sezand cu mem sup flectate, miscarea va fi de ducere a mem sup pana la sol si mentinerea pozitiei 4-5 sec. Fiecare ex este repetat de 3-5 ori, se fac 3 seturi de exercitii cu intensitate f mica, fregventa zilnica, se aplica 2 saptamani. Faza 2 contine mobilizari mai ample a coloanei lombare: 3 ex din decubit dorsal. 1. Genunchi flectati, ambii genunchi se inclina spre stanga si apoi spre dreapta 2. Decubit dorsal, se pune calcaiul pe genunchiul opus cu abductie de sold 3. Din decubit dorsal, genunchi intins se fac flexii din sold Avem un ex din ortostatism spate drept, maini in sprijin la spalier, se fac genoflexiuni Pozitia de cavaler servant este pozitia care intinde muschiul psoas-iliac. Din pozitia atarnat sunt ex cu spatele la spalier, pacientul sprijinindu-se in maini, se fac intinderi si mobilizari cu genunchi la piept, rotari de geunchi flectati, pendulari de mem inf si basculari ale bazinului din semi suspendare, genunchii si soldul fiind la 90 grade. Exercitiile din atarnat cu fata la spalier sunt ex de redresari ale bazinului, pendulari de mem inf, cifozari lombare, picioarele sprijinite pe o bara. Kinetoterapia in perioada cronica:

Obiectivele de tratament: asuprizari lombare, si tonifierea musculaturii slabe. Asuprizarea lombara- se face prin bascularid e bazin, intinderea flexorilor soldului care sunt muschi lordozanti ai coloanei lombare iar retractia lor prin boala limiteaza mobilitatea coloanei lombare. Trebuie sa intindem muschii extensori lombari si psoas-iliac in care le obtinem prin faza 3 in programul Wiliams. Pt bascularea bazinului aplicam: decubit dorsal, genunchi flectati, lomba impinge patul si ramane in contact cu patul, se contracta peretele abdominal si se basculeaza sacrul in sus. Din ortostatism, calcaiele aflate la 25-30 cm perete, lomba aplatizata pe perete, se apropie treptat calcaiele de perete mentinand coloana lombara in contact cu peretele. Decubit dorsal, se face bicicleta pt intinderea flexorilor soldului se aplica schemele kabat de flexie pt mem inferioare contra-rezistenta urmata de extensii cu intindere. Pt intinderea extensorilor lombari se aplica hold-relax pe flexori si exercitiile: decubit dorsal, gen si sold la 90 grade, priza sub genunchi si calcai si se incearca flexia genunchiului la piept contra rezistenta. Tot timpul lomba ramane in contact cu patul. Din sezand mem inf impinse, mem sup solidarizate adica mem sup dr prinde mem sup stg, cap flectat, ambele mem sup solidarizate contra-rezistenta se duc la soldul stg, se termina cu izometrie.

Tonifierea musculaturii trunchiului: muschii abdominali, extensori lombari si fesieri, tonifierea se face in conditii de delordozare. Scopul tonifierii: tonifierea mentine pozitia delordozanta a coloanei lombare cand trunchiul este in ortostatism, muschii tonifiati creaza o presiune in abdomen care preia o parte din presiunea transmisa discurilor. Exercitiile: decubit dorsal, genunchi cu talpi pe pat flectati, se incearca ridicarea picioarelor contra-rezistenta spre tavan, exercitiul produce cicontractia muscilor amdominali. Decubit dorsal cu lomba pe pat dur, genunchi la 90 grade, talpi pe pat, se ridica mem sup intinse, sunt muschi care tonifica dreptii abdominali. Din 4pedie se suge abdomenul si astfel se tonifica muschiul transvers abdominal. Decubit dorsal cu lomba pe pat dur, genunchi la 90 gr, talpi pe pat, se face basculare de bazin si izometrie pe fesieri.

Podul din decubit dorsal, gen flectati, talpi pe pat, se ridica trunchiul sprijin pe umeri si pe picioare contrarezistenta, rezistenta pe crestele iliace. Perioada de remisie: scopul este kt profilaxie si prevenirea recividelor, program numit scoala spatelui. Obiectivele sunt: constientizarea pozitiei corecte, in zavorarea coloanei lombare, cresterea fortei la muchii trunchiului si bazinului. Ex: pt constientizarea pozitieo corecte a coloanei lombare se aplica posturi prin care urmarim alungirea corpului in ax, din decubit dorsal gen flectati, decubit lateral cu sold si gen in flexie, din ortostatism presarea lombei pe zid cu scurtarea distantei intre pube si apendicele xifoid si incercarea de apropia sternul de bazin. Din aceste posturi facem ex de delordozare si basculari de bazin: ex decubit dorsal, gen flectati, geunchii se intind treptat sau din ortostatism la perete, calcaiele la 30 cm distanta si se apropie treptat calcaiele de zid. Tot din ortostatism, o mana pe bube cealalta pe apendice sxifoid, se scurteaza distanta dintre maini. Ex din sezand si 4pedie se fac lordozari si delordozari. Trebuie sa invatam pacientii sa efectueze gesturi uzuale cu delordozari de ex luarea obiectelor de pe podea sa se faca in cumpana, ridicarea de greutati si purtarea lor sa se faca cu genunchii si solduri in flexie iar greutatea sa fie la nivelul bazinului, aplecatul in fata la qveta sa se faca prin flexia soldurilor cu coloana pozitie neutra, in zavorarea coloanei lombare este miscarea spatelui ce are ca scop blocarea coloanei in efort, mentinerea pozitiei delordozate a coloanei si mobilizarea independenta a membrelor de trunchi. Tehnica se invata in stadii, in primul se invata pacientul poz corecta cu corpul alungit in ax, pacientul sa constientizeze senzatia de bloc a intregului corp. In stadiul urm se mentine coloana blocata si delordozata si se mobilizeaza membrele, se fac flexii ext, abd-aadd, mobilizari. In faza 3 isi mobilizeaza trunchiul ca o piesa unica ex: decubit dorsal se fac rostogoliri avand genunchii flectati cu impingere din brate, din sezand se fac ridicari si asezari pe scaun cu mem sup pe sold din ortostatism se fac genoflexiuni cu spatele sprijinit pe perete din orto se fac fandari si alergari usoare in final se invata pacientul sa adapteze coloana blocata la activitatea zilnica.

Tot din scoala spatelui se face mentinerea fortei musculare a fesierilor. Recuperarea dureri lombare de tip mecanic Consta din tratament etiopatic genetic care actioneaza pe mecanismu de producere a bolii, acest tratament consta din KT Tratamentu durerii, mai ales ca in durerea lombara exista o puternica componenta psihosomatica, pacientul isi interpreteaza psihologic mesajul prorioceptiv Regulile de igiena imipuse de boala Durerea lombara de origine nediscala: are originea in artroza interapofizara si in regiunile ligamentare, in perioada acuta Obiectivele sunt : reechilibrarea SNV , relaxarea, scaderea iritatiei radiculare si combaterea contracturi musculare, in acest scop se aplica posturi , relaxari , tractiuni blande, masaj ,electroterapie antialgica, termoterapie, cataplasme cu mustar. In perioada subacuta trebuie combatuta contractarura acuta si asuplizadta coloana lombara cu tonizari lombo abdomino-fesiiere , hidroteapie. In durerea acuta de tin dicala primul gest este repausul pe pat tare, in perioada acuta urmarim reechilibrarea SNV, relaxarea si decontracturarea. In acest scop aplicam posturi antalgice, tehnici FNP, realxari , tractiuni , lombostat, crioterapie la radacinile nervilor , masaj lombar si fesier , curenti de joasa si medie frecventa , ultrasunet. In perioada sub acuta urmarim decontracturare si asuplizare lombara prin posturi, tehnici FNP , kabat, Wiliians I,II, lombostat, masaj ,curenti de joasa frecventa aplicati cu precautie , acesti pacienti prezinta tulb de sensibilitate (nesimtiti) se pot produce arsuri cutanate. In caz de pareza de aplica curenti exponentiali cu panta de crestere progresiva in perioada coronica , urmarim asuplizare lombara prin Williams III, si tonifiere lombo-abd-fesiera, reeducare posturala, Electroterapie, tens, ionizari , ultrasunet , masaj decontracturant si relaxari. In perioada de remisie este intrepussele dureroase este imp KT prin care corectam tulb de statica, constientizam pozietia corecta, aplicam ex pt postura si aliniament. Crestem mobilitatea in conditi de coloana lombara blocata,amelioram musculatura, tractiunile , FNP , posturile , tonifierea extensorilor si abdomino-fesiera . Exerciciu aerobic pt reantrenare la efort cu accent pe rezistenta , prin Kt readaptam pacientul la viata zilnica, poziti de repaos , scoala spatelui , Hidrogimnastica , cura balneara cu facotri naturali, ape minerale, namolul . Este important inotul pe spate, purtare de lombostat dupa inot, sporturi care se efectueaza in extentsie, terapie ocupationala, se face antrenament cu diferite greutati fara afecatarea coloanei lombare, kt se efectueaza zilnic la domiciliu si la sala de kt. Statiuni Felix , eforie nord , mangalia .

Tratamentul lombosciatica -sciatica postraumatica Cazurile hiperalgica revera la tratament si paralizanta se indruma la neurochirurgie Tratamentul in perioada acuta- reechilibrarea SNV, relaxarea, combaterea contracturi musculare care se fac prin repaus pe pat tare in cifoza lombara, tractiuni , lombostat, tehnici FNP, ex respiratori , crioterapie , electroterapie cu subst antiinflamatori. Electroterapie de joasa si medie frecventa, ultrasunet, masaj sedativ lombar pe fese si MI, iar KT se aplica din DD pe pat tare , se fac flexi ale articulatilor ale MI , basculari din bazin si IZM pe abd Perioada subacuta urm combaterea contr musc si asuplizare lombara , prin Kt decontracturam, posturi , thnici FNP , Kabat , Relaxari , Asuplizari lombare , rerecuperarea deficitului motor, HKT si electroterapie cu medie frecventa Profilaxia recidivilor:- pacientul trebuie instruit asupra factorilor de risc care sunt supraponderea , frigul , umezeala , misca bruste necontrolate , purtarea de greutati intro mana , pe cap , pe umar , trebuie sa invatam bolnavul sa isi protejeze zona lombara in timpul efortului fizic aplicand scoala spatelui , pacientul invata sa traiasaca si sa munceasca in conditi de minim risc pt coloana lomb, si in acest scop cosnt din constientizarea pozitiei corete prin posturi si delordozari, mobilizari lombare cu coloana blocata si tonifieri lombo-abd- fesiere. Recidivele sunt imprevizibile si variabile Sindromul pishosomati -ea este foarte frecventa, foarte dificil de diagnosticat si de tratat, pt ca acesti pacienti traiesc fizic conflictelel lor. Deobicei ei au si depresie , isterie , au suferit trumatisme cranio-cerebrale Semnele boli sunt banale, se aplica KT lent , progresiv insotita de psihoterapie, se lucreaza in etape , in prima etapa se lucreaza pasiv, mobilizari simple , masaj usor. HKT calda, In etapa a 2 a se trece la relaxari, posturi , mob . scoala spatelui , terapie ocup.

KT in post laminectomie lombara Scopul este protectie regiuni operate Kt se aplica in 2 etape : 1 4-6 sapt dupa o peratie 2 la 6 sapt dupa operatie si consta din tratamentul sechelelor , a complicatilor , si kineto profilaxie secundara

1. Cuprinde 4 programe, 1 se refera la primele 2 zile , adica imd dupa operatie , pacientul este pus in DL pe pat tare cu perna intre gen, iar din 2 in 2 ore se schimba lateralitatea, ca o masa compacta. In ziua a 2 a trecem in DD, masaj decontracturant , lombar si MI, ex respiratori , toracicie , abd , ex toracici vor fii costal . Ex pt circulatia periferica, flexi extensi active din art MI cu durata de 10 min repetate de 2 -3 ori pe zi . Izm pe muschi Cvatriceps , abd , fesieri , gambe si picior. 2 incep din ziua a 2 pana in a 10 , mob din DL , pacientul invata sa coboare din pat , coboara gambele , spijin in maini , ridicari de trnuchi , ex de sedere pe scaun ex de orto. Se evita pauzul prelungie ca sa nu apara fenomene inflamatori ptost-operatori , se continua prog respirator , tonifieri toraco-lombare , ex din DD extensia coloanei cu ridicarea pieptului , DD presarea patului concomitent cu Menbre opuse , DV brate la spate se ridica umeri si se abduc , se face extensi pana la 10 grade, pozitia sfinx cu coloana in sprijin pe antebrate, ridicari alternative de MI. Se ton mus abd , rid de cap ,umeri , tonificare cvadriceps , fesier prin izm , se mob MI in flexie , extensie,iar din ort se fac ex de lateralitate, rotatie si mers impingand un scaun cu rotile , durata programului de 15-20 de min , de 2 ori pe zi 3 se refera din ziua 10 pana ziua 14 in care se tonifica musculatura toraco lombari , si abd , exerciti din DV , ex pt mobilitate din DL , se face extensi de trunchi din patrupedie , lordozari si cifozari , iar din DD rotari de trunchi cu gen flectati si apoi cu MI intinse, este imp constientizarea posturi corecte , ex sa fie facute in cifoza, program 30 de min , o data pe zi , Hidrogimnastica. 4 se intinde pana in sapt a 6 a , se continua cu ex de tonifiere , mob , constientizarea poz corecte, scoala spatelui , HKT , masaj lombar si siriax , ultrasunet, electroterapie de joasa frecventa 2. Este etapa in care invatam pacientul sa previna recidivele care pot interveni oricand si oriunde. Se face exerciti cu incarcarea MI si cu trunchiul vertical, se fac intinderi , exerciti de alungire in ax, ex de tonifiere a perineului , in sinergie cu adductori si cu pelvitrohanterieni soldului , scoala spatelui , ausplizari sold. Atentionati pacientul asupra unui bun control al statici coloanei , evitatrea hiperextensie a coloanei , innot pe spate si reaintrenare la efort.