2.1.

Anatomia functionala a soldului

2.1.1.Anatomia articulatiei coxo femurale

Legatura membrului inferior liber de osul coxal este realizata de articulatia coxo-femurala, o enartroza cu trei grade de libertate si cu o deosebita importanta in statica si locomotie, ea oferind un maxim de stabilitate si de mobilitate.

Elementele articulatiei coxofemurale sunt:

a) SUPRAFETELE ARTICULARE reprezentate de CAVITATEA COTILOIDA a OSULUI COXAL si de CAPUL FEMURAL

CAVITATEA COTILOIDA se afla pe fata externa a coxalului;are forma sferoida si este delimitata de sprinceana cotiloida.Cavitatea cotiloida reprezinta suprafata articulara oferita de osul coxal, pentru articulatia cu capul femural.

CAPUL FEMURULUI este a doua componenta osoasa a articula-

tiei coxo-femurale. Capul articular reprezinta 2 / 3 dintr-o sfera, el este perfect rotunjit si orientat in sus, inainte si inauntru.

Cavitatea cotiloida pentru a cuprinde capul femurului este marita de jur imprejur de un BURELET FIBROCARTILAGINOS prismatic triunghiular, cu baza aderenta la sprinceana pubo-ischiatica.

b) BURELETUL GLENOIDIAN si CAPSULA ARTICULARA au rol de mentinerein contact a suprafetelor articulare. Prin marginea lui externa libera, bureletul gleinoidian strange capul femural ca un inel.

CAPSULA ARTICULARA fibroasa, are forma unui sac conoid, cu baza inserata medial. Insertia cotiloidiana se face pe fata externa a bureletului si periferia sprincenei. Insertia pe col se face anterior pe linia intertrohanteriana, iar pe posterior la un lat de deget inlantrul crestei intertrohanteriene posterioare. Capsula puternica si rezistenta, este formata din doua tipuri de fibre : unele superficiale longitudinale, altele profunde circulare.

LIGAMENTELE ARTICULARE au rol de intarire a capsulei, asigurand soliditatea membrelor inferioare in timpul statiunii verticale, in timpul mersului, alergarii si sariturii.

Fibrele superficiale ale capsulei formeaza ligamentele:

1. Ligamentul ilio femural al lui Bertin Bigelow, are forma unui evantai cu varful sub spina iliaco antero- inferioara, cu baza pe linia intertrohanterioara.

Ligamentul ilio femural este puternic, joaca un rol deosebit in mentinerea pozitiei ortostatice, opunandu-se caderii corpului inapoi, numindu-se si LIGAMENT AL POZITIEI IN PICIOARE.

2. Ligamentul pubo femural se intinde de la eminenta ilio pectinee, creasta pectineala la ramura superioara a pubisului si micul trohanter. Limiteaza abductia si rotatia externa si impreuna cu cele doua fascicule ale ligamentului ilio-femural formeaza un N majuscul.

3. Ligamentul ischio- femural porneste de pe ramura superioara a ischionului, scobitura subcotiloidiana si portiunea ischiatica cotiloida si se indreapta in afara, prin doua fascicole:

- fasciculul ischio- supracervical spre marele trohanter;

- fasciculul ischio- zonular spre zona orbiculara.

Acest ligament limiteaza rotatia interna si adductia.

4. Fibrele circulare profunde ale capsulei formeaza zona orbiculara ca un inel ce inconjoara colul, sustinandu-l.

Intre capsula si muschiul psoas-iliac se gaseste o bursa care comunica uneori cu sinoviala.

5. Ligamentul rotund este interarticular si se intinde di partea antero-superioara a fosetei capului femural spre ligamentul transvers al cadruluicotiloidian si regiunile de cadru invecinate; contine vase importante in timpul perioadei de osteogeneza.

c) SINOVIALA tapeteaza fata interioara a capsulei, reflectandu-se pe portiunea interarticulara a colului si pe fata externa a cadrului cotiloidian. Este ridicata de plicile capsulare si reprezinta un singur fund de sac, sub ligamentul ischio femural.

GRUPELE MUSCULARE care intervin in mobilizarea articulatiei coxo- femurale se impart in: muschii lomboiliaci, muschii bazinului si muschii coapsei.

a) MUSCHII LOMBO ILIACI sunt reprezentati de muschiul PSOAS-ILIAC. Insertia lui vertebrala pe primele vertebre lombare se suprapune centrului de greutate, apoi se indreapta in afara si in jos, trece prin fata centrului geometric al capului femural, se unghiuleaza inapoi, formand un unghi deschis inapoi de aproximativ 40 de grade si se insera pe micul trohanter. El realizeaza o puternica chinga anterioara, care impinge capul femural dinainte inapoi si reprezinta astfel principalul stabilizator anterior al soldului.

Cand ia punct fix pe coloana si pe bazin, este un flexor al coapsei, cu o componenta de rotatie instabila. Ca flexor al coapsei pe bazin, psoasul iliac intervine in special dupa ce coapsa depaseste amplitudinea de flexie de 90 grade. Ca rotator al coapsei, actiunea lui difera de pozitia coapsei. Cand coapsa este flectata pe bazin psoasul-iliac este rotator extern. Cand coapsa este extinsa pe bazin psoas-iliacul este un rotator intern.

In mers, el efectueaza izotonic miscarea de flexie a coapsei pe bazin, imitand faza de pendulare si tot el gradeaza extensia coapsei pe bazin spre sfarsitul fazei de pendulare.

b) MUSCHII BAZINULUI sunt reprezentati de :

1) Fesierul mare, se insera proximal pe portiunea posterioara a fosei iliace externe, se indreapta oblic in jos si in afara si se insera distal pe creasta externa a trifurcatiei superioare a liniei aspre, imediat sub marele trohanter.

Cand ia punct fix pe bazin, este un rotator extern al coapsei. Este un stabilizator al pozitiei de hiperextensie. Intervine in miscarea de extensie atunci cand individul poarta greutati sau urca pe un plan inclinat.

2) Fesierul mijlociu are forma triunghiulara si se insera prin baza lui, proximal, pe portiunea mijlocie a fosei iliace, se indreapta vertical in jos, si prin varful lui se insera distal pe fata externa a marii tuberozitatii.

Cand se contracta in totalitate si ia punct fix pe bazin este un abductor si un rotator extern al coapsei, iar cand ia punct fix pe femur, inclina lateral bazinul.

Prin fasciculele anterioare realizeaza abductia si rotatia interna a coapsei. Prin fasciculele mijlocii realizeaza abductia. Prin fasciculele posterioare realizeaza abductia si rotatia externa a coapsei, fiind principalul stabilizator al soldului.

3) Fesierul mic are forma triunghiulara. Prin baza lui se insera proximal pe portiunea anterioara a fosei iliace externe, se indreapta orizontal in afara si prin varful lui se insera distal , pe marginea interna a marelui trohanter.

Cand ia punct fix pe bazin, este un rotator intern si abductor al coapsei, cand ia punct fix pe femur, este proiector al hemibazinului de partea opusa.

4) Gemenul superior se insera medical pe spina ischiatica, se indreapta in afara, se uneste cu tendonul gemenului inferior si se insera lateral, pe cavitatea de pe fata interna a marelui trohanter;

5) Gemenul inferior se insera medial pe tuberozitatea ischionului se indreapta in afara si se uneste cu tendonul gemenului extern. Este un rotator extern al coapsei.

6) Obturatorul intern se insera medial pe fata interna a membranei obturatoare care umple gaura obturatoare a osului coxal si pe conturul ei osos, trece apoi prin scobitura ischiatica a marginii posterioare a coxalului, iese din micul bazin se indreapta si se insera lateral pe cavitatea de pe fata interna a marelui trohanter. Este un rotator extern al coapsei si un stabilizator posterior al soldului.

7) Obturatorul extern se insera medial pe fata externa a membranei obturatoare si pe conturul ei osos, trece prin spatele articulatiei coxo-femurale si se insera lateral pe cavitatea de pe fata interna a marelui trohanter. Este un rotator extern al coapsei si principalul stabilizator inferior al soldului.

8 ) Patratul femural se insera medial pe tuberozitatea ischiatica, se indreapta in afara, trece prin spatele articulatiei coxo-femurale si se insera lateral pe marginea posterioara a marelui trohanter. Este rotator al coapsei.

9) Piramidalul se insera medial pe fate anterioara a sacrului, in jurul gaurilor sacrate anterioare, se indreapta in afara, iese din bazin prin marea scobitura ischiatica si se insera lateral pe marginea superioara a marelui trohanter. Cand ia punct fix pe bazin roteaza extern coapsa. Daca coapsa este flectata, devine abductor al acesteia. Este si un stabilizator posterior al soldului.

c) MUSCHII COAPSEI

Muschii coapsei se indreapta vertical de la bazin spre coapsa, iar unii catre extremitatile superioare ale oaselor gambei.

1) Dreptul intern se insera proximal pe unghiul pubisului si distal prin intermediul labei de gasca pe partea superioara a fetei interne a tibiei. Este un flexor si abductor al coapsei.

2) Pectineul se insera proximal pe spina pubisului, se indreapta oblic in jos si in afara si se insera distal pe creasta mijlocie a trifurcatiei superioare a liniei aspre. Este flexor, abductor si rotator extern al coapsei.

3) Abductorul mijlociu se insera proximal pe unghiul pubisului, se indreapta in afara si in jos si se insera distal pe zona mijlocie a liniei aspre a femurului.

4) Abductorul mic se insera proximal pe unghiul pubisului si distal pe creasta interna a trifurcatiei superioare a liniei aspre.

Cei trei abductori au rol si de flexori ai coapsei. In sprijinul unipodal, ei actioneaza ca stabilizatori ai bazinului in plan antero-posterior, nelasand bazinul sa se incline inapoi.

5) Semitendinosul se insera pe tuberozitatea ischionului, iar distal prin intermediul labei de gasca pe partea superioara a fetei interne a tibiei. Cand ia punct fix pe bazin, este flexor si rotator inauntru al gambei pe coapsa si extensor al coapsei pe bazin. Cand ia punct fix pe gamba este extensor al bazinului pe coapsa si flexor al coapsei pe gamba, pana la 10 grade, dupa care devine extensor.

6) Semimembranosul se insera proximal pe fata posterioara a tuberozitatii ischiatice si distal pe cei doi condili tibiali.

7) Bicepsul femural se insera proximal prin doua capete: lunga portiune se insera pe tuberozitatea ischiatica; scurta portiune se insera pe baza externa a liniei aspre a femurului.

Cele doua capete, se unesc si se insera distal pe capul peroneului, printr-un tendon comun.