PROGRAM KINETIC DE RECUPERARE IN REDORILE CONCOMITENTE DE PUMN SI COT

I. Redoarea articulara reprezinta dificultatea de a realiza miscarea unui segment, dar aceasta miscare se poate realiza. Redoarea articulara este caracterizata prin limitarea miscarilor normale ale uneia sau mai multor articulatii. Redoare articular este determinat de organizarea fibroas a colagenului prin polimerizarea fibrelor acestui proces ce fixeaz planurile de alunecare articular i periarticular. La instalarea unei redori articulare, participa capsula articulara si ligamentele (47%), fascia musculara (41%), tendonul (10%), pielea (2%). Factorul determinant al redorii articulare este lipsa de miscare pe intreaga amplitudine, sau/ si perioade prelungite de repaus, perioade de imobilizare, ca urmare a fracturilor si luxatiilor. Redoarea articulara netratata, sau tratata incorect, poate duce la o anchiloza, iar anchiloza este ireversibila. O articulaie care prezint o redoare strns post-imobilizare spre exemplu un' cot cu redoare n jur de 90 pune dou probleme majore : scurtarea adaptativ a flexorilor si alungirea adaptativ a extensorilor la aceast angulaie a cotului. Nelucrand o perioad mai lung n zona scurtat a lor, extensorii devin slabi n aceast zon. Reflexul miotatic al extensorilor nu se va mai declana la nivelul poziiei de repaus a cotului (cot ntins), ci de la flexia de 90, de unde bucla gama este acum activat deci, impulsurile facilitatorii pentru extensorii cotului se pierd. Toate redorile articulare generate de leziuni ale esuturilor moi pot fi grupate dup metoda de lucru in trei categorii : 1. Redori care necesit ntinderea" esuturilor retracturate 2. Redori care necesit scderea hipertoniei musculare 3. Redori care necesit realizarea ambelor obiective Se poate ajunge la redoare articulara prin mai multe mecanisme: Leziunile tegumentului: cicatricea, edemul Leziunile aponevrotice: retractura aponevrozei Leziunile musculotendinoase: ruptura de muchi, hematomul muscular Leziunile capsuloligamentare: rupturi sau smulgeri de ligamente Leziunile sinoviale: inflamatia sinovialei Leziunile cartilaginoase si osoase: osteofite, rupturi de cartilaj Retracura de tesuturi moi prin imobilizare Ruptura de nerv periferic

1. Redori care necesit ntinderea" esuturilor Marea majoritate a redorilor determinate de leziuni ale esuturilor moi se corecteaz prin tehnici de ntindere" tisular. Fiecare esut i are propriul grad de elasticitate sau, invers, de rezisten la ntindere. Compliana este uurina cu care se las destins un esut. Structurile articulare i poliarticulare snt structuri de colagen, i colagenul poate fi elongat (Rigby, Hirai, Gross). Muchiul are o compliana mult mai mare decit tendonul su, dar n stare de retractur aceasta scade mult. Pielea este mai uor extensibil decit capsula, dar aceasta are o compliana mai mare dect ligamentul. Aplicarea prelungit de cldur are o mare influen asupra ameliorrii gradului de alungiro a esuturilor colagene, uurnd efectul ntinderii mecanice. Este de preferat ca ntinderea s se execute concomitant cu aplicarea de cldur pe un timp mai lung, dar s fie meninut nc vreun anumit timp dup oprirea cldurii, pentru a nu permite esuturilor s rovin la lungimea iniial. 2. Redori care necesit scderea hipertoniei musculara S-a artat deja c micarea articular poate fi limitat de procesul de contractur muscular. Spasticitatea din sindroamele neurologice centrale piramidale (de exemplu din hemiplegie) sau extrapiramidale (de exemplu din parkinsonism) reprezint un element de mare severitate clinic, tradus prin redori articulare. 3. Redori care necesit ntinderea" esuturilor si scderea hipertoniei muscular Exist redori care beneficiaz de asocierea celor dou metode, n cele mai variate modaliti. Redoarea are drept componente cauzale, alturi de elementul muchi (contractat-retracturat), i scurtri sau aderene ale altor structuri moi (capsul-ligament, tegument ete.). n majoritatea cazurilor, pierderea complet a mobilitii unei articulaii intr n aceast a treia categorie. Atragem atenia c alctuirea oxorciiilor fizice de recuperare a micrilor nu se va baza pe ntinderile pasive tradiionale, ci pe tehnicile de relaxare, de~inhibiie a tonusului muscular, enumerate mai sus. Oricum, cu ele trebuie s se nceap, ntinderile pasive completind rezultatele obinute. II. 1. Cotul articulatia cotului poate fi considerate o trohleartroza cu doua grade de liberatate. Componenta humeroulnara este o balama cu un singur grad de libertate care permite realizarea miscarilor angular, de flexie si extensie fata de un ax transvers antrenad in mod secundar articulatia humeroradiala. Componenta radioulnara proximala este o trohoida cu un singur grad de libertate, care permite realizarea miscarilor de rotatie a antebratului fara de un ax longidutudinal, antrenand in mod secundar tot articulatia humeroradiala. 2. Pumnul - articulatia aflata la extremitatea distala a membrului superior asigura prezentarea mainii segment efector, in atitudinea adecvata prehensiunii obiectelor. Pumnul presupune in realitate doua unitati functionale, putand comunica una cu alta si interferand una asupra celeilate: - articulatia radio-cubitala inferioara, legata mechanic la articulatia radio-cubitala superioara, avand un singur grad de libertate responsabil de miscarile de pronosupinatie (rotatia antebratului pe axul longitudinal) - complexul articular radio-carpian reprezentand el insusi doua articulatii, radio-carpiana si medio-carpiana. Acestea poseda doua grade de liberate, flexie-extensie si abductia si adductia.

Obiective: Combaterea dureri Refacerea mobilitatii articulare Refacerea fortei musculare Refacerea stabilitatii, miscarii controlate si abilitatii Mijloace: Posturari Mobilizari pasive Miscari active Metode facilitatori Mecanoterapie Hidrokinetoterapie Masaj Refacerea mobilitatii Posturari 1. Montaj de scripeti cu greutate pentru flexie cotului. Se poate recurge si la montaje pentru extensie cotului , plasand bratul in flexie si abductie 2. Pacientul din asezat; mana se introduce sub coapsa, (zona dorsala) in contact cu aceasta; extensia cotului aproprie antebratul de corp, accentuand flexia pumnului. 3. Pacientul din asezat; mana se introduce sub coapsa, (zona pamara) in contact cu aceasta; se forteaza extensia pumnului. Mobilizari pasive 1. Decubit dorsal, cu bratul in spirjin pe masa, priza o treime distal la nivelul antebratului, contrapriza la nivelul umarului, se executa flexi si extensii ale cotului. 2. In sezand , cu bratul in sprijin pe masa , cotul flectat, antebratul vertical: se face prize bimanuala in treimea inferioara a antebratului, executand-se pronosupinatii. 3. Pacientul cu antebratul pronat: kinetoterapeutul aplica o priza pe treimea distala a antebratului si o alta pe mana (cu policele in palma): se executa extensia pumnului; degetele se flecteaza concomitant; idem dar cu antebratul supinat pentru reeducarea flexiei pumnului Miscari active 1. Pe o masa talcata se fac exnensii-flexii de antebrat. 2. Cotul la 900 , se executa pronosupinatia. Metode facilitatorii 1. Pentru extensia pumnului se poate executa diagonalele Kabat, D1E si D2F al membrului superior. 2. Putem utiliza metoda hold-relax atat pe agonist cat sip e antagonist Refacerea fortei Tonifierea musculaturii flexoare 1.Pacientul in sezand, cu bratul pe langa trunchi, cotul extins, in mana supinata cu o gantera, se executa flexia cotului si a umarului revenire lenta. 2.Din decubit dorsal, cu membrul superior extins, antebratul supinat, mana extinsa, priza pe brat si pe antebrat, prin care kinetoterapeutul se opune triplei flexii
3

3. Cotul pe masa si antebratul supinat, prize pe palma si antebrat (fata anterioara) , subiectul realizeaza o flexie a cotului si o flexie a pumnului contrarezistentelor. 4.Cotul pe masa si antebratul supinat cu o gantera in mana se executa flexii ale pumnului. Tonifierea musculaturii extensoare 1.