RECUPERAREA TENDINITELOR

UMARULUI I COTULUI

Evaluarea umrului dureros

In cadrul evaluarii umarului dureros kt tb sa faca

distinctia clara intre problemele reale ale artic
glenohumerale si cele extraartic.
Limitarea misc active si durerea sunt simptome
prezente in ambele cazuri mentionate.
Limitarea misc pasive adesea insotita de durere,
indica aproape in toate cazurile patologie
articulara.
Daca pac este capabil sa se relaxeze si kt poate
realiza misc pasive pe toata AM, etiologia durerii
este in cele mai multe cazuri extraartic.

Daca tes moi sunt afectate pe o perioda

lunga de timp pot eventual sa determine
scaderea mobilitatii, pacientul avand
tendinta de protectie la nivelul artic
respective.

Durerea extraarticulara poate fi rezultatul

unei contracturi sau inflamatii la nivelul
musculaturii, tendoanelor sau burselor.

TENDINITA BICIPITALA

TENDINITA BICIPITALA
Anatomie functionala
Origine capul scurt pe procesul
coracoid al scapulei, capul lung pe
tuberculul supraglenoid al scapulei
Cele 2 capete ale m se unesc in
regiunea distala a br pentru a
forma un tendon puternic care se
insera pe tuberozitatea radiala.
Actiune:
- flexie in articulatia cotului
- supinator al antebr cand acesta se
afla in pronatie
- Adductie
la niv umrului prin
capul scurt
- Adducie la nivelul umrului prin
capul lung

TENDINITA BICIPITALA
CAUZE
flexibiliate musculara scazuta
tehnica gresita a misc de flex a umarului
SEMNE I SIMPTOME
- DURERE in regiunea anterioara a umarului care
ocazional radiaza descendent spre cot.
- 4 stadii ale durerii:
D este prezenta doar la sfarsitul activitatii,
D la inceputul activit, dispare pe parcurs pt a
reapare dupa
activit, dar fara a determina
limitarea acesteia.
D apare la inceputul activit, persista in timpul si
dupa
incetarea
acesteia
+restrictionarea
activitatii.
D este prezenta pe parcursul intregii activitati
zilnice.

TENDINITA BICIPITALA
Inflamatia tendonului si a paratendonului.
Limitarea miscarilor active
Durere si disconfort la nivelul artic cotului
la scris
Examenul fizic
Sensibilitate la palparea capatului lung al
tendonului in santul bicipital, pacientul cu
mb sup in rot ext 10.
Miscarile active de flexie, abd si rot int ale
umarului intensifica durerea.
inflamatia
tendonului bicipital afecteaza
misc active ale umarului si poat e fi
diagnosticata prin semnul lui Yergason si
Speed test.

TENDINITA BICIPITALA

Yergason
test

pacientul
in
sezand
cotul la 90 executa
miscarea de supinatie
in timp ce kt opune
rezistenta cu o mana iar
cu cealalta palpeaza
tendonul bicipital in
santul bicipital.

TENDINITA BICIPITALA

Speed
test

rezistenta din partea

kt la miscarea de
flexie a antebratului.
tendonul bicipital se
testeaza mai usor cu
bratul in rot ext la 60
si degetul mare abd.

RECUPERAREA TENDINITEI BICIPITALE

Ob programului de recuperare:
Imbunatatirea elasticitatii tendonului bicipital
Cresterea treptata a miscarilor active fara durere
Mijloace
Indata ce durerea a mai scazut in intensitate
exercitii Codman
Stretching dupa faza acuta se incepe cu misc usoare
care se mentin 10 sec si se repeta de 6 ori
stretchingul se executa pe miscari de rot ,flexie, pe m
biceps, triceps
Tonifiere la nivelul musculaturii umarului si a bratului.
Perioada de recuperare dureaza intre 6-8 saptamani

TENDINITA COAFEI ROTATORILOR

Este de obicei rezultatul unei microtraume produse
prin repetarea unor miscari, in special a miscarilor
de overhead.
Leziunile
coafei rotatorilor apar de obicei in
sporturi ca tenis, inot, volei, aruncari de sulita,
ciocan, bila.
Anatomie functionala
o Muschii subscapular, supraspinosul, infraspinosul si
micul rotator impreuna cu tendoanele lor formeaza
coafa rotatorilorc (rol principal de stabilizatori) .
o Impreuna cu deltoidul stabilizeaza capul humeral si
sunt responsabili de miscarea overhead esentiala in
multe sporturi.

TENDINITA COAFEI ROTATORILOR

Subscapularul act de compresie la niv capului
humeral, responsabil de rotatia interna a bratului
Supraspinosul
asista deltoidul in miscarea de
abductie a bratului cea mai mare contributie a sa
fiind initierea miscarii.
Infraspinosul si rotundul mic realizeaza rot ext a
bratului.
Acinunea
M cafei rotatorilor in principal infraspinosul rotundul
mic si subscapularul stabilizeaza capul humeral in
cavitatea glenoida, opunandu-se actiunii deltoidului
de a trage in sus capul humeral. Fara ei capul
humeral s-ar misca in sus in fosa glenoida in timpul
abductiei,
actiunea
deltoidului
ramanand
necontrolata.

TENDINITA COAFEI ROTATORILOR

S-a descoperit ca tendonul supraspinos are o zona
subvascularizata in apropierea punctului de
insertie pe humerus. Deoarece majoritatea
rupturilor degenerative apar in aceasta zona se
presupune
ca
exista
o
legatura
cu
subvascularizarea.
cauze - flexii repetate la nivelul umarului
- miscari repetate de aruncare
- folosirea unei rachete necorespunzatoare
- dezechilibru muscular intre rotatorii interni
si externi
- deprinderi biomecanice gresite
- oboseala si supraantrenamentul
- greseli metodice de pregatire

PREZENTARE CLINICA

Simptomele leziunilor cafei rotatorilor fie ca sunt

rezultatul unui mecanism macro sau microtraumatic
includ:
Durere localizat ant, sup si lat la nivelul artic umarului.
Limitarea mobilitatii
Scaderea fortei musculare.
Pacientii cu inflamatia acuta a coafei prezinta o durere
intermitenta la activitati ce includ miscari de overhead.
Pacientii cu inflamatia cronica a cafei prezinta o durere
moderata dar continua la activitati ce includ miscari de
overhead.
Pacientii care prezinta dureri localizate in regiunea
deltoidiana accentuata nocturn si incapacitatea de a
mentine activ umarul ridicat pasiv la 90 - rupturi ale

Limitarea
mobilitatii
si
scaderea fortei musculare
pot fi rezultatul durerii sau a
rupturilor partiale sau totate
ale cafei.
O varietate de manevre sunt
folosite pentru a evalua
durerea, FM si stabilitatea
umarului:
Testarea subscapularului pac executa o rot ext in
spatele corpului cu cotul
flectat, apoi incearca sa
incline corpul in fata in timp
ce
testatorul
opune
R
mentinnd
cotul
flectat.
Incapacitatea
de
a
se
indeparta de testator indica
leziuni subscapulare.

TENDINITA COAFEI ROTATORILOR

Testarea
supraspinosului
pacientul abduce bratul
90 si il roteaza intern ai
policele este orientat in
jos. Incapacitatea de a
rezista fortei aplicate de
testator
demonstreza
leziuni
izolate
ale
supraspinosului.

Testarea infraspinosului si rotundului

mic - sunt examinate impreuna pacientul
cu MS flectate la 90 coatele lipite de corp.
Daca pacientul nu poate sa opuna
rezistenta la rot externa este anormal.

RECUPERAREA TENDINITEI COAFEI ROTATORILOR

tratamentul conservativ (nonoperativ) da rezultate
bune atat in tratarea inflamatiei cronica cat si
acute.
FAZA I
- reducerea inflamatiei
- imbunatatirea mobilitatii artic
Reducerea inflamatiei: crioterapie +tratament pe
termen scurt antiinflamator nesteroid
Articulatia glenoida poate fi mobilizata prin miscari
pasive si active asistate. Arcul de miscare (flexieextensie) poate fi imbunatatit daca durerea permite.
Stretching usor precedat de aplicarea caldurii
locale sau ultrasunet - add membrului in fata
corpului +rot int (sp care folosesc miscarea de
overhead au mai dezvoltata misc de rot ext decat
cea de rot int, de aceea se insista pe imbunatatirea
rot int)

RECUPERAREA
TENDINITEI COAFEI ROTATORILOR
FAZA II
Ob principal
obt MA pe toata amplit de miscare insotite de dureri
usoare.
Mijloace
ex izometrice progresive care includ m: stabilizatorii
scapulei, trapezul, ridicator al scapulei, romboidul
mare si mic si dintatul. ant. Tonifierea stabilizatorilor
umarului
poate
sa
refaca
miscarea
corecta
scapulohumerala.
FAZA III
Ob
cresterea
F
cafei
rotatorilor,
deltoidului
si
stabilizatorilor scapulari pt a stabiliza capul humeral in
glenoida si pt a prevenii sindromul de impingement.
se initiaza ex cu greutati usoare si cu benzi elastice.

Pt
c m cafei rotatorilor sunt mici pt
tonifierea lor nu se folosesc greutati prea
mari, misc se executa lent si cu control
ridicat.
Se creste in special F supraspinosului (abd nu
mai mare de 90 pentru a preveni reinstalarea
leziunii) abd+rot ext.
Ex in lant kinetic inchis (roaba, mers in
maini trunchiul sprijinit pe o minge mare)
Ex pliometrice si ex specifice activitatii
sportive insotite de antrenamentul izokinetic
excentric si concentric.

RECUPERAREA TENDINITEI COTULUI

Anatomia cotului
Artic. cotului este
formata din:
3
oase:
humerusul,
radiusul si ulna,
3
articulatii:
humeroradiala,
humeroulnara
(trohlea
humerusului
se
articuleaza cu olecranul
definind planul de flexie extensie) si radioulnara
(permite
misc
de
pronatie-supinatie).

Stabilizatorii dinamici ai cotului:

1. complexul flexori-pronatori (toti acesti
m au origine pe epicondilul medial).
- flexorul radial al carpului
- flex. superficial al degetelor
- flex. ulnar al carpului
- rutundul pronator

RECUPERAREA COTULUI
POSTTRAUMATIC
2. complexul extonsori- pronatori (origine
pe epicondilul lateral)
- ext. ulnar al carpului
- ext. comun al degetelor
- ext. radial scurt al carpului
- brahioradialul
- supinatorul
- muschii flexori ai cotului bicepsul
brachial
- brahialul ant
- muschii extensori ai cotului - tricepsul
brahial
- anconeul

Stabilizatorii
statici
-Ligam laterale
-Lig colateral
ulnar: (limiteaza
misc de ext a
cotului)
-Ligam colateral
radial
-Ligam inelar
-Ligam patrat
(limiteaza misc
de supinatie)

Stabilitatea cotului

Artic radiohum asigura o anumita stabilitate

la stresul in valg dar totusi fara un ligam
colat radial puternic artic s-ar disloca in
lateral la un stres in valgus .
Lig colateral radial este stabilizatorul cel mai
imp al cotului si mai bine dezvoltat decat cel
colateral ulnar.
Stabilitatea cotului impotriva stresului in
varus
este
asigurata
de
tendoanele
extensorilor care au origine pe epicondilul
lat.
Stabilitatea
crescuta
permite
ridicarea
obiectelor mari, act in care cotul este supus
mai degraba unui stres in valg decat in var.

Traumatismele cotului pot fi urmarea :

Fie
a
unui
(macrotrauma)

traumatism

direct

artic cotului este o artic stabila i este

necesar un traumatism direct si intens pt a
se ajunge la fracturi sau dislocari.

Fie a unui tr direct asupra tes moi care

au devenit sensibile in urma suprasolic .
Fie pot fi rezultate in urma unor
microtraum repetate (cronice).
Ruptura ligam colateral ulnar poate
aparea la miscarea de aruncare numai
daca ligamentele sunt deja slabite in
urma suprasolicitarilor.

Traumatismele acute

Cazaturi cu sprijin in mana respectiva.

Daca cotul este in usoara flexie se
poate instala dislocarea postlaterala,
Daca este in extensie, F se transmite
ascendent spre radius putand cauza o
fractura a capului radial sau a
capitulului.
F varus sau valgus in impact pot duce
la fracturi ale structurii condiliene si
supracondiliene mai ales la copii.

Traumatismele directe asupra cotului

Duc cel mai probabil la fractura
olecranului.
Traumatismele de suprasolicitare
Cauzele cele mai frecvente ce favorizeaza
suprasolicitarea:
suprasolicitare
excentrica a extensorilor antebratului
(cotul tenismenului) sau valgus stres la
miscarea de aruncare (suprasolicitarea
tendoanelor flexorilor, ruptura ACL).

EPICONDILITA LATERALA
(COTUL TENISMENULUI)
Este rezultatul unor microtr repetate la nivelul
tendoanelor extensorilor antebr si se intalneste
in special la jucatorii de tenis de camp.
Factori predispozanti
tehnica gresita care duce la incarcare excesiva
la nivelul grupul de extensori ai antebr.
strangerea rachetei prea tare in timpul misc de
lovire a mg.
musc slab tonifiata la nivelul antebr
tehnica incorecta la serviciul mingii.
folosirea unei rachete prea grea sau prea mare
Acesti factori pot determina forta excesiva la
nivelul extensorilor antebr ducand la microtr
repetitive si inflamatie.

Semne si simptome
Durere in zona epicondilului lateral
Scaderea FM la nivelul antebratului
Dificultate
la prinderea si strangerea
obiectelor
Durere la intinderea tendoanelor extensoare
ale antebr si la flexia pasiva a pumnului
Caracteristicile durerii
Este stadial apare si se intensifica gradual:
- numai dupa activitati intense
- la inceputul ef, dispare in timpul acestuia
dar reapare dupa terminarea efortului.
- la orice activitate cotidiana si chiar in
repaus total .

Ext pumnului pentru epicondilita lat

si flex pentru cea mediala sunt
dureroase.
Este localizata la nivelul epicond dar
daca ramane netratata se poate
extinde la toti m antebr, miscarile de
pronatie si supinatie devin si ele
dureroase, si scad abilitatea de a
apuca si strange obiecte in mana
Durerea scade mobilitatea artic.
radiocubitale in special cand e
asociata cu extensia cotului.

Tratament kinetic
ca si in tendinite primul pas este reprezentat
de depistarea si eliminarea cauzei aparitiei
acesteia scazand asfel riscul recidivei.
FAZA I
Scaderea inflamatiei si durerii
Electroterapie
-ionoforeza,
ultrasunet,
fonoforeza
Masajul (cross friction massaj) tes moi din
aria epicondiliara pentru imbunatatirea
circulatiei locale:
se aplica presiuni cu degetul mare in zona
sensibila mobilizand tesuturile moi peste
planul osos perpendicular pe directia
fibrelor musculare pe o arie de 1-2 cm .

FAZA 1 continuare
Exercitii pentru umar si trunchi
Izometrie usoara daca tendonul este
inflamat si nu permite mobilizari
Mobilizri pasive in limitele
nedureroase, iar presiunea mainii
mobilizatorului cat mai aproape de
articulatie
Medicatie

FAZA II
Imbunatatirea
flexibilitatii,
cresterea
mobilitatii articulare
Stretching (activ sau assistat)
Flexie, ext cotului, articulatiei radiocubitale
si degetelor, pronatie, supinatie
Stretchingul activ actioneaza atat asupra
artic cat si asupra musc
Exercitiile de tonifiere - se incep exercitii cu
rezistenta manuala, cu greutati usoare sau
cu therabandul, progresand apoi spre
greutati mai mari (exercitii excentrice).
Initial ex incep in planul perpendicular pe
planul scapulei apoi pe diagonala
Exercitii in lant kinetic inchis .

FAZA III

Ex pliometrice care pregatesc sp prin miscari

functionale pt reintoarcerea la activitatea sportive.
se incepe cu ex usoare de pliometrie apoi se creste
viteza de executie si R in fc de capacitatea zonei
lezate de a suporta din ce in ce mai mult stres.
Cresterea progresiva a intensitatii nu tb sa fie mai
frecventa de o data la 3 zile, modificandu-se
intensitatea unui singur parametru o data.
orteza (nu elastica) poate asista misc in timpul
prog de ex rolul acesteia fiind reducerea activit
extensorilor si distributia stresului aplicat la
nivelul tendoanelor extens.
orteza tb purtata atat in timpul programului de
recuperare cat si dupa inceperea activit sp.