SINDROMUL DE FRICTIUNE AL BENZII ILIO-TIBIALE

Este o banda groasa de

tes,
o
continuare
a
portiunii tendinoase a m
fasciei
late,
atasata
indirect la parti ale m.
fesier mediu, fesierului
mare si ale vastului lat.
Septul
intermuscular
leaga banda ilio-tibiala de
marginea
pos
(linea
aspera)
a
femurului,
proximal de epicondilul lat
al acestuia.

Actiunea benzii iliotibiale

Asista m. tensor al fasciei late in
misc de abd a coapsei mai precis
controleaza si decelereaza add
coapsei.
Stabilizator anterolat. al gen. in
mers cat si in alergare
In ext gen se misca ant in fata
epicond lat tibial iar in flexia gen
peste 30 post in spatele
epicondilului tibial ramanand
tensionata in ampele pozitii.
In alergare sau mers banda ajuta
la mentinerea flex soldului si gen.
Daca
abd coapsei sunt slab
tonifiati
banda
este
suprasolicitata, iar m tensor al
fasciei late tb sa se contracte mai
puternic.

Factori intrinseci
A). Contractura benzii iliotibiale
B). Restrictiile miofasciale in musc coapsei si a gambei
care
vor creste tensiunea benzii.
C). Dezechilibru musc
- abd soldului mai slab tonifiati (la fondisti)
- tonifiere scazuta sau control scazut la nivelul
musc gen.
in special la nivelul m cvadriceps.
D). Biomecanica anormala a piciorului
- mobilitate scazuta la nivelul artic. gleznei
- tendinta spre picior scobit
- inegalitatea MI

Factori extrinseci
- Erori de antrenament
-

Schimbari in activitatea sportiva

a) cresterea brusca a distantei de
alergare
b) cresterea brusca a intensitatii
alergarii
Suprafetele de lucru

Etiopatogenie

Sdr benzii IT este cea mai frecventa cauza a

durerilor localizate in zona lateroext a gen, cu
o incidenta crescuta de pana la 12% din totalul
traumat la gen.

Sid este rezultatul frecarii dintre banda

iliotibiala si epicondilul lat al tibiei, aparuta in
timpul alergarii. Frecarile repetate produc
iritatie urmata de inflamatie procese localizate
in special la nivelul fb post ale benzii
(profunde).

Simptome
- DURERE intensa si profunda deasupra epicondilului lat.
prezenta in special in timpul alergarii, dimineata, de
repaus.
- Este intensa in timpul alergarii, scade in intensitate la sf
acesteia pt a reveni in urmatoara alergare.
- n stadiile mai avansate daca sp nu a urmat nici un prg de
recuperare durerea este prezenta si la mers la urcatul si
coboratul scarilor.
- SENSIBILITATE este accentuata de presiunile aplicate
in zona lateroext. a gen. mai ales cand acesta este usor
flectatat.
- INFLAMATIA este intalnita in stadii avansate ale
afectiunii.

Examenul fizic
La examinarea gen se constata o
sensibilitate locala si ocazional inflamatie in
zona distala a benzii, unde aceasta se misca
peste epicondil. Rar durerea poate radia de-a
lungul intregii lungimi a benzii.
Teste specifice:
1.
Durerea este provocata de aplicarea
presiunii deasupra condilului lat in timp ce
pac este pozitionat in DL pe partea neafectata
cu MI fllexat la 90. In timp ce mentine
presiunea kt extinde gen. pac.
Testul este pozitiv daca durerea apare cand
flexia gen este de 30, pozitie in care banda
deja intinsa se misca direct peste epicondilul
femural.

2.Testul Renne - pac in O cu greutatea

corpului pe MI afectat. Pac flexeaza gen 30 iar
kt aplica presiune pe epicondilul lat. Testul
este pozitiv daca zona este dureroasa.

Testul Noble pac in DD cu piciorul in

supinatie sustinut de kt. Acesta executa flel
si ext ale gen. in timp ce aplica presiuni pe
epicondil. Daca durerea este prezenta la
flexia de 30 a gen, testul este pozitiv.

Localizarea restrictiilor
miofasciale
Restrictii miofasciale pot varia de la simple complicatii
pana la cauza primara a durerii lat de gen.

Includ: trigger points (pct. dureroase) centrale si sec

(alaturate), contracturi musc si adeziuni fasciale.

Pct dureroase sec apar in regiunea musculotend, zona

distala a vastului lat si bicepsului fem si pot provoca
durerea zonei epicondil. Apar dat tensiunii musc
cronice.

Contractura vastului lat creste tens iunea longit a

benzii.

Adeziunile fasciale la nivelul fb post ale benzii sunt de

obicei prezente la pac cu sdr.iliotibial. Se asociaz cu
dureri si pot fi rezultatul unei microlez sau inflamatii
mai veche.


1.

2.

3.

n cadrul evalurii se va testa:

Sensibilitatea vastului lat, fesierul mic si
zona distala a bicep fem. Aici se pot depista
trigger points care la presiune transmit durere
si in zona lat a coapsei, gen. si chiar a tibiei.

Examin consta in palparea profunda a zonei

cu trigger pts din DL, soldul flex la 45,gen.
in semiflex

Trigger points centrale in vastul lat si

fesierul mic pot transmite dureri intense in
zona lat-ext a gen.
Deficitul de flex al iliopsoasului, dr fem si
tensorul fasciei lata gastrognemianului si
solearului
Testare fortei m. gluteus mijlociu

Evaluarea deficitului de flex a

iliopsoasului, dreptului femural si
tensorului fasciei lata

Testului Thomas

DD la mg unei mese spatele drept lipit de masa . Pac

mentine cu mainile ambii gen. flectati la piept. In timp
ce pac mentine gen asimtomatic la piept kt coboara
usor mb afectat spre podea.
Testul este pozitiv daca pac nu poate atinge flex gen. de
90, un unghi neutru in flexia sold, mai putin de 15 in
abd soldului fata de pelvis .

Evaluarea
solearului.

flexibilitatii

gastrognemianului

si

Pac in DD cu pic examinat la mg patului si gen. in

ext pt testarea gastrognem si cu gen. in usoara
flex pt testarea solearului. Kt executa dorsiflexia
pic. Kt va bloca artic subtalara realizand o usoara
inversie a pic. Este sigur ca misc se realizeaza din
artic talocrurala fara influente ale artic subtalare.
Testul este pozitiv daca pac nu poate realiza
dorsiflex pasiva de 90.

Testare fortei m. gluteus mijlociu

in DL cu sprijin pe umar si pe bazin, perpendiculare pe
planul patului. Pt a asigura stabilitatea corpului, MI de
sprijin este usor flexat iar mana opusa apuca mg
mesei. Pac este rugat sa abduca Mi afectat in aceeasi
linie cu tr fara rot int sau flex soldului. Kt fixeaza cu o
mana bazinul iar cu cealalta opune R in regiunea
supramaleolara misc de abd a MI
O evaluare completa include de asemenea si mersul
la
covorul
rulant
pt a depista eventalele
dezechilibrele musc dinamice.

Diagnosticul diferential
In realizarea acestuia se tine cont de faptul ca
sdr benzii iliotibiale determina problemele
extraart si nu intraartic (ruptura de ligament
sau cartilaj).
Diagnosticul diferential include:
- durere miofasciala
- sindromul de stres patelofemural
- patologie de menisc lateral
- fractura articulatiei tibiofibulara superioara
- tendinita bicepsului femural

TRATAMENT
KINETIC

FAZA I
acuta
- scaderea inflamatiei prin aplicatii locale cu gheata,
fonoforeza
- reducerea si modificarea activitatii sp
- masaj local cu gheata
- medicatie antiinflamatoare nesteroida
subacuta
- daca dupa 3 zile inflamatia persista, injectii locale cu
corticosteroizi.
- pt a evita deconditionarea va participa la activitati ca
inotul ciclismul sau alte activitati nedureroase.

Ex de stretching dupa ce inflamatia acuta a

scazut
Ex de intindere a benzii iliotibiale (fig 5-8)
Ex de contractie - relaxare pentru alungirea
grupurilor musc scurtate. Ex se executa in 3
serii, 7 sec contractie submax urmate de 15
sec de stretch.
Ex de stretching pt iliopsoas, dreptul
femural,
gastrognemian-solear
unde
restrictia a fost identificata la examenul fizic
(de 3 ori pe zi) ex pot fi executate langa un
perete pentru evitarea pierderii echilibrului.

Pac in O cu MI afectat extins si addus in spatele pic

sanatos. Pac expira si usor isi flexeaza tr in lat pe partea
opusa mb afectat pana cand simte o intindere pe partea
lat a coapsei. Accentuarea stretchingului se poate face
prin flexia lat a tr cu ridicarea mainilor peste cap.(fig
5b) Progresul =>prin flex tr in fata pe diag (fig5c)

Pac in DD cu pic afectat in supinatie.

nconjoara pic cu o banda, mana opusa
apucand capetele acesteia. Adduce MI afectat
peste linia median a corpului, pastrand
contactul pelvisului cu solul.

Fig 7 Stretchingul benzii iliotibiale cu ajutorul

unui rulou.
Pac in DL pe partea afectata cu sprijin pe
maini coatele extinse, plaseaza ruloul sub MI
afectat care este extins. MI neafectat este
incrucisat peste celalat ajutand la sprijinul
greutatii corpului.

Fig 8 stretchingul benzii iliotibiale

Pac in DD cu bazinul la mg patului

gen neafectat este flexat la piept si
apucat cu mainile pentru a stabiliza
lomba.
Kt coboara usor MI afectat spre
podea si apoi roteste ext femurul
plasandu-si o mana peste zona
distala a acestuia pe partea lat si
cealalta peste patela.
Kt fixeaza cu MI tibia pac care este
rotata int si addusa. Cealalta mana a
Kt este plasata peste spina iliaca
anterosup pentru a stabiliza pelvisul
in timp ce femurul este addus.

Tratamentul
miofasciale

restriciilor

tratamentul restriciilor miofasciale se

aplic dupa scaderea inflamatiei.
Identificarea si eliminarea componentelor
miofasciale completeaza terapia fizica si
poate precede tonifierea si reeducarea
musculara.
Tratamentul tes moi elimina de obicei o
parte imp a paternului durerii, permitand
un trat definitiv si eficient al sdr benzii
iliotibiale.

Trigger points centrale ale gluteului mic si

vastului lat: compresiile, masajul profund,
stretchingul specific si caldura pot elibera
trigger points centrale si diminua contractura.
Trigger points sec in jonctiunea musculotendin
a vastului lat. distal si a bicepsului femural:
sunt indicate compresii, masaj profund urmat
de aplicari cu gheata pe trigger points.
Contractura vastului lat: masajul tes profunde
stretching pe vastul lat. pentru reducerea
tensiunii.

FAZA II de recuperare
Ex progresive de crestere a FM - abd din DL
(fig 9), pasul anterior dupa o treapta de h
mica (fig 10). ex de coborare ale pelvisului (fig
11)
reintoarcerea la activitatea sportiva
ex de tonifiere incep indata ce restrictiile
miofasciale sunt rezolvate si miscarile active
sunt normale.Toate ex de tonifiere se incep cu
un set de 15-20 x si se cresc pana la 3 seturi
de 20 x zilnic.

Tonifierea gluteusului mediu prin abuctii

ale MI afectat din DL.
Pac executa abd de 30 a mb i mentine poz
1 sec apoi este coborat in add max si ment
1sec. Ex se incepe cu un set de 15 x, dupa 2-3
sapt ob este de 3 seturi de 30 x. Progresia se
face cu 5 x pe zi. Daca ex 9 a fost executat
corect fara aparitia durerii se poate progresa
spre ex 10 si 11.

Pasul anterior dupa un suport de h mica in

fata unei oglinzi a pac sa-si poata monitoriza
propria miscare. Ob este mentinerea misc in
plan sagital n timp ce pac execut o
semiflexie a gen afectat pn in punctul n
care proiectia gen depete nivelul degetelor.
Se va evita add excesiva a soldului sau rot int.

Pac pot sa progreseze la ex de coborare a

pelvisului pt a tonifia gluteul mediu.
Pac stand cu MI afectat pe o treapta. Ambii
gen sunt blocati in extensie. Coboara pelvisul
pe partea neafectata spre podea, mutandu-si
greutatea pe mg int a pic bolnav coborand MI
cativa cm. Revine la pozitia de pornire
contractand gluteul mediu pe partea afectata.

FAZA A III A
Reintoarcerea la activitatea sp intoarcerea la
alergare depinde de severitatea si cronicitatea
afectiunii. Cei mai multi pac se recupereaza
total dupa 5-6 sapt. Ca o regula generala sp pot
reincepe o alergare normala sau alte activitati
sp daca executa fara durere toate ex de
tonifiere. Atletii pot incepe inca din prima sapt
de recuperare sprinturi usoare pe teren plat.
Studiile biomecanice au aratat ca sprinturile cu
V usoara cauzeaza mai putin sdr benzii
iliotibiale decat o alergare de lunga durata
pentru ca la faza de atac a solului cu pic, gen.
este flexat la un unghi mai mare decat cel care
cauzeaza frecarea (30) .

Exercitii de stretching a benzii

iliotibiale

FASCIITA PLANTARA

Anatomie fascia plantara este o aponevroza

fibroasa cu origine pe tuberculul medial al
calcaneului si insertie pe falangele proximale,
formand arcul medial al pic.
Rol imp in mers (balansul din cadrul
diverselor faze ale mersului) si in preluarea
socurilor dinamice

INCIDENTA
Fasciita plantara este unul dintre cele mai frecvente
microtraumat
de
suprasolic
reprezentand
aproximativ 10% din totalul lez de picior in tr sp,
afectand in principal atletii dar si voleibalistii,
tenismenii, gimnastii si alti sp.
FACTORI EXTRINSECI
erori de antren, incaltaminte inadecvata
(incaltamintea rigida, scade capac. de preluare a
socului de catre fascia plantara )
suprafete rigide
FACTORI INTRINSECI
picior plat , picior scobit
scaderea F flexorilor plantari
reducerea flexib musc a flexorilor plantari
hiperpronatia, torsiuni rezultate din posturi incorecte

SEMNE SI SIMPTOME

Sp acuza dureri intense ale pic, dureri ce

sunt mai intense dimineata la primul pas
al mersului si O, scazand apoi gradat in
intensitate in cursul activit.
Adesea prezenta o durere profunda in
regiunea anteromediala a calcaneului pe
fata plantara. Durerea este cauzata de
procese degenerative ale colagenului
asociate cu microleziuni ale fasciei
plantare.

Examenul clinic
Durerea calcaiului poate fi testata astfel:
Pac in O ridicat pe varfuri (durere in zona
calcaneului) sau prin dorsiflexie pasiva a
articulatiei metacarpofalangiene.
Examenul fizic depisteaza puncte de max
sensibilitate in zana anteromediala a
calcaneului. Evalurea tendonului Achilian
poate fi de asemenea de ajutor .

Diagnosticul diferential
Fractura calcaneana de stress
Sindromul de tunel tarsian
Boala Sever (apofizita calcaneana)
Tendinita flexorului lung al halucelui

FAZA I acuta

Medicatie antiinflamatoare nesteroida

Aplicatii cu gheata sub forma ace pack sau baie
cu gheata (pic este mentinut in apa rece 15-20
min).
Masaj cu gheata -miscari circulare si presiuni
moderate 5-10 min.
Masaj manevre de frictiune de-alungul fasciei
plantare pt a reduce tensiunea la nivelul musc
flexoare intrinseca.
Orteza statica nocturna pentru a mentine artic
gleznei intr-o pozitie anatomica neutra
Strethcing
Ionoforeza - este rar folosita
Injectii cu corticosteroizi utilizate de sp care
doresc sa revina mai repede la activitate.

Strething prelungit de 3ori pe zi a m.

Gastrognemien (fig 1) si solear (fig.2.)

FAZA II
Se continua medicatia
Se continua programul de stretching
Sp
care se intorc la activit sp inaintea
recuperarii totale risca rupturi ale fasciei
plantare. Recuperarea dupa o ruptura a
fasciei plantare nu este mai indelungata decat
cea dupa fasciita plantara.

Repausul total nu det o recuperare mai

rapida, de aceea este recomandat repausul
relativ.
Atletii
cu fasciita plantara pot continua
antrenamentul, dar cu modificarile necesare,
intrucat sp prezinta un picior dureros.

Sunt contraindicate:
Alergarile in rampa alergarile cu V mare la
banda rulanta
Aparatele care accentueaza sariturile
Ex cu greutati
Inotul sau ciclismul
Daca sp face progrese ct, se poate creste
intensitatea antren dar nu mai mult de 10%
pe saptamana
Fasciita plantara se rezolva cu tratament
conservativ in mai mult de 90% din cazuri.,
asigurarea
unei
biomecanici
corecte,
stretchingul si modificarile adecvate ale
antrenamentului, pot reduce timpul pe care
sp il petrece departe de activit sp.

Ex de stretching
In sezand cu gen extinsi inconjurati cu un prosop pic afectat
si trageti-l inspre corp pt a intinde musc gambei Se mentine
poz 30 sec si se repeta de 3 ori.
In O cu fata la perete, palmele pe perete la nivelul umerilor.
MI afectat este dus in spate cu gen. in ext. iar cel neafectat
este dus in fata corpului cu gen. in flex. Greutatea corpului
se sprijina pe MI neafectat pana cand este intinsa musc
gambei afectate. Se ment poz. 30-60 sec si se repeta de 3
ori.

In O cu fata la treapta unei scari, pic afectat

se sprijina in degete pe treapta si coboara
usor calcaiul pana cand simte intinderea
fasciei plantare.
Rulari inainte si inapoi pe o doza rece de suc
cu piciorul descult.

Ex izotonice
Sezand pe un scaun fara spatar talpile pe sol,
ridicari ale vf in timp ce calcaiele raman pe
sal. Poz se mentine 5 sec. Se executa 3 serii
de catre 10 x.

In O calcaiul pe sol, incercati sa prindeti un

prosop cu degetele de la pic. Repetati de 2030 ori.

Flexie dorsala cu thera- banda. Se executa 3 seturi

de 10x
Flexie plantara cu thera-banda 3 seturi de 10 X
Inversie cu rezistenta.
In sezand pic incrucisate R este realizata de theraband intinsa care se opune miscarii de inversie.
Eversie cu R . 3 set de 10 x
FAZA III faza functionala
de revenire la activitatea sp

TENDINITA PATELARA

M
cvadriceps
ce
realizeaza misc de ext a
gen se insera pe mg sup a
patelei
prin
tendonul
cvadricep.
Acesta
inconjoara
patela
mulandu-se pe mg (lat. si
med.), continuandu-se cu
tendonul
patelar
(ce
reprezinta tendonul de
insertie al cvadricepsului)
ce se insera pe tibie.

Tendinita patelara poate fi descrisa ca o

inflamatie a tendonului patelar, intre
patela si tuberculul tibial, aparuta in urma
unei suprasolicitari.

Factorii favorizanti
Alergari
frecvente pe distante lungi
(semifondisti, fondisti)
Nr.
mare
de
sarituri
(voleibalisti,
baschetbalisti)
Miscari
frecvente de accelerare si
decelerare

Factorii predispozanti

Hiperpronatie (datorita acestei deviatii pac

are tendinta sa mearga pe mg int a pic, det
rasucirea tendonului patelar, cu efecte
negative asupra zonei de insertie pe tibie)
Repetarea miscarilor incorecte
Caderea boltei plantare (picior plat)
Scaderea
flexibilitatii
cvadricepsului
si
ischiogambierilor
Cresterea frecventei, duratei sau intensitatii
contractiilor cvadricepsului (orice contractie a
cvadricepsului det stress la nivelul tendonului
patelar)

Simtomatologie

Principalele simptome in cazul tendinitei

patelare sunt:
- Durerea stadiala
- Durerea poate fi accentuata de sarituri, urcatul
scarilor sau alergare, la misc de flexie si
extensie a gen
- Scaderea mobilit artic.
- Inflamatia prezenta doar in zona subpatelara.

Examenul fizic cuprinde:

- Presiuni patelare pentru reproducerea

simptomelor
- Testare mobiliatii articulare (flex. si exten.
genunchiului)
- Testarea F musculare si a coordonarii
- Evalarea aliniamentului si a flexibilitatii

TESTARE
Localizarea pc sensibile la polul inf al patelei
confirma diagnosticul.
Testul
- pac in sezand cu sprijin pe palme cu gen
extinsi, testatorul palpeaza fibrele profunde ale
tendonului patelar prin ridicarea polului inf al
patelei cu policele, in timp ce polul sup este
impins cu indexul celeilalte maini.

Evaluarea flexibilitatii m
cvadriceps si ischiogambieri
Flexibiliatea cvadricepsului se testeaza
astfel:

Pac este in DV iar testatorul executa flexia

genunchiului. Un unghi de flexie de 135 sau
mai mare este normal.
Flexibiliatea
ischiogambierilor
se
evalueaza astfel:
Pac in DD, testatorul executa flexia artic
coxofemurale. Un unghi de 70 si mai mare
este normal, la sp putand atinge si 90 .

Tratamentul tendinitei patelare

FAZA ACUTA
Medicatie antiinflamatorie nesteroida
Repaus relativ
Pachete cu gheata inainte si dupa activitate
Exercitii de stretching pt cvadriceps si
ischiotgambieri daca durerea permite
Ortezarea genunchiului
Electroterapie

Ex de stretching
EX1
din O flexia gen afectat si mentinerea acestei
pozitii cu mana (cvadriceps).
Ex 2
sezand flexia max a soldului afectat cu gen intins
si mentinerea pozitiei cu mana (ischiogamb)
Ex 3
Din sezand flex tr apucarea pic in flexie dorsala
cu mana, se mentine poz, cealalta mana fixand
gen afectat (m gambei si ischiogambierii sunt
intinsi in acelasi timp).
Toate ex de stretching se mentin cel putin 20 sec
si se executa de mai multe ori pe zi, in special
inaintea inceperii activitatii sp.

FAZA SUBACUTA

- Se continua medicatia administrata in faza

acuta
- Ex de stretching pt musc gambei si a m
gluteus
- Ex de tonifiere musc
- Stimulari electrice
- Ex de crestere a F musc

EX de crestere a F musc

Flex 30 in artic CF cu gen extins si piciorul

in flexie dorsala, pac fiind in sezand
Extensia max a gen cu coarda elastica din O
Extensia gen in lant kinetic inchis
Semigenoflexiuni 60 cu spatele sprijinit de
un perete, mainile pe coapse.
Semigenoflexiuni 30-60 mainile intinse
inainte din O.
Flexii si extensii ale gen la presa .

Ob principal al reabilitarii este reintoarcerea

la activit intr-un timp cat mai scurt. Sp poate
incepe antrenamentele daca:
- este capabil sa execute flexia si extensia
maxima a gen fara durere
- daca gen. afectat nu este inflamat
- daca poate sa alerge usor fara sa schiopateze
- daca poate sa execute forfecari la 45
- daca poate sa execute forfecari la 90
- daca poate sa sara in doua picioare fara
durere
- daca poate sa sara in piciorul afectat fara
durere.

TENDINITA ACHILIANA

ANATOMIE - Tendonul Achilian este o banda

de tes fibros care conecteaza tricepsul sural la
calcaneu,
Rol in transmiterea F dinspre marele grup
musc gastrognemian/solear spre picior.

Tricepsul Sural e m
principal
al
gambei
format
din
gastrocnemiean si din
solear. Gastrognemianul
este m care traverseaza
2 art: gen, glezna, de
aceea
functionalitatea
acestor artic precum si
act altor m, influenteaza
semnificativ tensiunea
transmisa in tendonul
Achilian.

Factori extrinseci
- cresterea necorespunzatoare a V sau distantei de
alergare
- introducerea brusca in programul de antrenament a
urcarilor in rampa si a scarilor
- contractie brusca si violenta a m gambei in timpul
alergarilor de viteza
- incaltaminte neadecvata
Factori intrinseci
- flexibilitate redusa la nivelul musc gambei
-biomecanica anormala a pic si gleznei hiperpronatia
- circulatia redusa la nuvelul tendonului
- mobilitate redusa la nivelul artic. gleznei sau artic.
subtalare

Factori de risc
- incalzirea sp inaintea inceperii activ sportive
incorecte
- revenirea la activit sp dupa o refacere incompleta
posttr
Simptome
pacientii cu tendinita Achiliana prezinta
simptome ce se dezvolta gradual manifestanduse prin durere matinala si mobilitate redusa,
imediat dupa trezire, durere ce scade in
intensitate in timpul mersului sau dupa aplicatii
locale cu caldura (dusuri fierbinti).
Similar durerea sp scade in timpul antrenam dar
reapare la cateva ore dupa acesta. In stadiile
avansate durerea radiaza sau este localizata de-a
lungul tendonului in timpul sau dupa alergare.
Inflamatia locala poate fi observata la inspectia
tendonului.

In cazul stresului repetat

si prezentei unei
tendinite cronice apar noduli de tesut modificat ce
pot fi palpati la 2-5 cm deasupra zonei de insertie
a acestuia. La mobilizarea tendonului pot aparea
crepitatii.
Examenul fizic
1) observatia din orto, mers si decubit cu pic in
pronatie (fig a)
2) miscari active flexie plantara, flexie dorsala
3) miscari pasive flexie plantara, flexie plantara
cu presiune (fig. b) dorsiflexie ,articulatia
subtalara
(fig.
c),
stretching
muscular
gastrognemieni (fig.d) si solear( fig. e)
4) miscari cu rezistenta flexie plantara
5) teste functionale - testul ridicarilor pe varfuri
-sarituri usoare

- dorsiflexie max. excentrica(fig. f)

6) palparea tendonului Achilian (fig g)

- bursa retrocalcaneana
- talusul posterior
- musculatura gambei
7) teste speciale - testul Simmond pentru ruptura tendonului
Achilian
- pinch test este testul care permite distingerea
tendinitelor de bursite - ciupirea tendonului de catre
testator proximal de regiunea unde este localizata bursa
retrocalcaneana, pacientul cu piciorul in dorsiflexie. Daca
la presiune apare durere atunci diagnosticul nu este de
bursita retrocalcaneana
- evaluarea biomecanica

Fig a observatia pronatiei se observa prezenta

inflamatiei si al reliefului muscular al gambei din
DV si picioarele in pronatie.

Fig b miscari pasive flex. plantara din DV cu

gen. in flexia. Miscarea va fi dureroasa daca este
prezent
fenomenul
de
impingement
post.Testatorul poate aplica presiuni la sfarsitul
miscarii

Fig. c - misc pasive- artic. subtalara pac in DD cu

pic afectat la mg mesei, testatorul executa misc
de supinatie. Limitarea misc din artic subtalara
este o cauza potentiala a durerii in zona
Achiliana, fiind un factor ce contribuie la
biomecanica anormala.

Fig. d miscari pasivestretching muscular

(gastrocnemieni). Pac in pozitie de semifandare
inainte, greutatea corpului fiind pe pic din spate.
Ex se executa pentru ambele mb pentru
comparatie.

Fig e miscari pasive - stretching muscular(solear)

Pac in pozitie de semifandare inainte cu gen in
usoara flexie. Se executa comparativ.

Fig f -teste functionale -pot fi folosite pt testarea

durerii sau pentru tonifiere.Testele includ ridicari
pe varfurile ambelor pic sau doar ale unui picior,
sarituri usoare si dorsiflexie maxima excentrica
(Fig f) din stand pe o treapta cu dg la marginea
acesteia. Pac executa coborari ale calcaielor.(Fig
g)

Fig g. palparea pronatiei se palpeaza zona

dureroasa. In timp ce testatorul mobilizeaza
tendonul se palpeaza tendonul si paratendonul
pentru a det struct afectate. Se palpeaza de
asemenea m. gastrognemian, solear si bursa
retrocalcaneana.

Fig. h testul special Simmode (testul pentru

determinarea rupturii de tendon) Testul este
pozitiv daca la strangerea m gambei, piciorul
cade in flexie plantara.

Diagnosticul diferential - bursita retrocalcaneana

- ruptura tendonului Achilian
Program de recuperare
Programul de recuperare va avea succes daca se tine cont de
urmatoarele aspecte:
- diagnostic precoce
- aplicarea corecta a tratamentului din faza acuta pentru
prevenirea modificarilor de colagen
- initierea programului de tonifiere excentrica pentru a corecta
o parte dintre factorii
- predispozanti ( biomecanica anormala, contracturi
musculare)
- activitati functionale specifice sportului practicat

FAZA I acuta - repaus relativ

- crioterapie
- medicatie antiinflamatoare
- mobiliz manuale- artic subtalara
(fig 2)
- electroterapie ultrasunet
- masajul regiunii posterioare a
gambei

miscari rotatorii in plan transvers

tehnicile de masaj aplicate la nivelul m triceps
sural reduc tensiunea tendonului Achilian.
Manevrele de frictiuni profunde (fig 1c) se
aplica direct pe tendonul afectat pentru
stimularea producerii colagenului. Presiunea
se poate aplica atat transvers cat si
longitudinal.
- masaj aplicat pe
paratendon - alunecari
langitudinale ale
paratendonului peste tendon

- mobilizarea artic subtalare pacientul in DL cu

MI flectat si piciorul in dorsiflexie. O mana a

testatorului fixeaza gen iar cealalta aplica
presiune pa calcai.
- stretching m gastrodnemian solear (fig d,e)
Fiecare executie este mentinuta 10 sec
executandu-se 8-9 repetari pe sedinta
bicicleta stationara sau inot

FAZA II de recuperare
In faza de recuperare obiectivul principal este corectarea
deficitelor biomecanice depistate la examenul fizic.
Pacientul poate progresa spre faza a doua daca este
capabil sa tolereze fara durere programul de tonifiere
excentrica a m gastrognemian si solear.
- mobilizari manuale subtalare, tarsale si stretching manual
lat si medial de tendon
- se continua masajul inainte si dupa exercitii
- se continua exercitiile de stretching
- se poate incepe programul de tonifiere excentrica
- tonifierea musculaturii proximale in special a m glutei.

EX de tonifiere excentrica
a)
- exercitii de coborare a calcaielor din flexie
plantara maxima. Pac este in pozitia
ortostatica pe farfuri la marginea unei trepte
Fig 3.

b)

exercitii de coborare a unui singur calcai din

pozitie de flexie neutra a piciorului. Pacientul in
stand pe varfuri la marginea unei trepte (fig 4)

c) Acelasi ex dar cu greutati usoare in maini (fig 4)

d) idem ex b. dar cu genunchiul in usoara flexie pentru

tonifierea solearului (fig 5)
e)idem ex d. dar cu greutati in spate (Fig 6)

FAZA III functionala

Sportivul se poate intoarce la activitatea
sportive daca poate sa execute a II a faza a
recuperarii fara aparitia durerii.