Sunteți pe pagina 1din 4

Tetrapareza spastica

Tetrapareza este o boala care afecteaza toate cele patru membre, si are diverse manifestari
clinice. Forma spastica este cel mai des intalnita cu tonusul exagerat al musculaturii si are o
frecventa foarte mare la nou-nascutii cu encefalopatie hipoxic-ischemica, paralizie cerebrala,
malformatii cerebrale grave. In general, dizabilitatea este mai mare la membrele superioare.
In ceea ce priveste spasticitatea, raspunsul la elongatia rapida este alterat. Spasticitatea este
prezenta mai mult la nivelul muschilor flexori ai membrelor superioare si extensorilor membrelor
inferioare. Daca hipertonia persista, se pot instala retractii musculo-tendinoase, ce trebuiesc
evitate pe cat posibil.

Semne si simptome

La examinare, cand copilul este asezat cu fata in sus, se observa hiperextensia capului cu
retractia umerilor, membrele inferioare sunt in extensie, incrucisate, in adductie, intrarotate,
forfecate, piciorul este in flexie plantara, adductorii contractati, ceea ce poate duce la luxatia de
sold.
Cand se aseaza cu fata in jos, copilul bolnav nu ridica si nu roteste capul (nici macar pentru a
respira), are bratele blocate sub torace, membrele inferioare fiind adesea in flexie.
Cand se aseaza copilul in pozitie sezand copilul cade pe spate sau anterior deoarece are reflexele
tonice cervicale asimetrice, mana este inchisa in pumn, ceea ce impiedica copilul de a duce mana
sau alte obiecte la gura, pozitia policelui este strans in pumn si degetele flectate.
La examinarea neurologica se observa existenta unui sindrom piramidal atat la membrele
superioare, cat si la cele inferioare.
Apar tulburari de masticatie si nutritie, ceea ce va determina efectuarea alimenatiei cu ajutorul
sondei.
Simptomatologia asociata consta in strabism, atrofie optica, crize epileptice, retard grav,
complicatii ortopedice (cifoscolioza, luxatie de sold) .
In forma usoara de tetrapareza spastica retardul este mediu, iar deplasarea se poate face dar
patologic.

Kinetoterapia reprezinta metoda de baza in tratamentul spasticitatii. Decontracturarea


prin miscare se bazeaza pe specularea unor mecanisme fiziologice de inhibare a neuronilor
motori.

Se folosesc mai multe metode:


Metoda Bobath ajuta la inhibitia spasticitatii pornind de la punctele cheie – central,
reprezentat de pozitionarea capului, al mobilitatii – centura scapulara, al stabilitatii – centura
pelvina, prin intindere lenta si mentinuta a muschiului spastic, prin pozitionare sau prin
autoinhibitie.
Exemple de pozitii reflex inhibitorii:
-leganarea copilului in pozitie fetala
-folosirea reflexului Moro
-pozitionarea in decubit ventral pe mingea Bobath, cu membrele inferioare in extensie, abductie
si rotatie externa, picioarele in extensie.
Pe fondul facilitarii posturilor, metoda Bobath a dezvoltat in continuare reactiile de redresare si
echilibru, respectand stadiile de dezvoltare normala neuromotorie.

Metoda Kabat

,,Folosirea unor stimuli proprioceptivi variati, care se adauga la eforturile voluntare ale
bolnavului, are ca urmare facilitarea functiei si o contractie musculara mai puternica decât cea care poate
fi provocata numai prin efort voluntar".

Facilitarea maxima se obtine prin exercitiu intens, cu maximul de efort si rezistenta. Autorul
subliniaza ca miscarea pasiva nu realizeaza nimic în mod direct în ceea ce priveste ameliorarea functiei
muschilor paralizati, întrucât nici-un fel de activitate voluntara nu este provocata în grupurile motorii.

Mijloace terapeutice - procedeele de facilitare folosite în procesul de reeducare sunt:

1. Rezistenta maxima - se opune miscarii active a pacientului pâna la anularea ei, obligând muschiul
respectiv sa se contracte izometric.

2. Întinderea (Elongarea muschiului) - un muschi paralizat poate deveni activ prin întinderea lui, daca i se
aplica o rezistenta

3. Schemele globale ale miscarii Kabat constata ca schemele de miscare globala pe diagonala si pe spirala
sunt de obicei mai eficace, în ceea ce priveste facilitarea, decât schemele de miscare pe linie dreapta.
Schemele de exercitii globale prezinta avantajul ca implica în miscare un numar mare de grupe
musculare, tratamentul adresându-se mai multor muschi interesati, obtinându-se astfel rezultate mai
rapide.

4. Alternarea antagonistilor - reprezinta o tehnica de îmbunatatire a metodei Kabat. Aceasta tehnica


consta în a excita contractia unui muschi si a facilita contractia lui, prin contractarea în efort a
antagonistului sau.

Metoda Margaret Rood

Prin modelele sale de postura globala si unele stimulari (pensulari, percutari, stimulari cu ghiata),
faciliteaza contractia unor muschi, inhiband spasticitatea antagonistilor.
De exemplu:
-mangaierea usoara a cefei in zona C2-C5 produce relaxare paravertebrala.
-percutarea maleolei peroniere produce contractia peronierilor, ceea ce va relaxa tibialul posterior spastic.
-percutarea maleolei tibiale activeaza supinatorii si adductorii piciorului, relaxand antagonistii, respectiv
peronierii.
-indoirea rapida a unui membru duce la inhibarea flexorilor.
-leganarea copilului cu capul in jos, apucat la nivelul gleznelor este relaxanta ca si leganarea in pozitie
fetala.
Relaxarea prin alungire musculara (stretching) urmareste cresterea mobilitatii articulare. La copil se
executa de obicei stretching pasiv, intinzand muschiul foarte incet, mentinand-ul astfel un anumit timp.
Stretching-ul pasiv poate dura 10 sec.- 1 min. cu repetitii in seturi de 2-5, avand 30 sec. repaos dupa
fiecare intindere.
Stretching-ul realizeaza:
-cresterea supletei tesuturilor
-cresterea abilitatii de a invata diverse miscari
-determinarea relaxarii fizice si psihice
-scaderea tensiunii musculare
-incalzirea tesuturilor.
Copilul va fi pregatit pentru stretching printr-o eventuala aplicare de caldura. Se incepe cu articulatiile
distal se intinde initial o articulatie, apoi se trece la 2-3 articulatii. Tractiunea va fi lenta, usoara, in ax,
fara sa provoace durere, pentru evitarea rupturilor fibrilare. La sugarul mic sub 6-7 luni nu se va extinde
complet genunchiul si cotul, aceste articulatii prezentand o semiflexie fiziologica la aceasta varsta.
Bibliografie:
1. http://www.tetraparezaspastica-tratament-tetraplegie-parapareza-
paraplegie.ro/Tetrapareza_spastica.html
2. http://www.scritub.com/medicina/TEORIA-RECUPERARII-ACCIDENT-VA213164823.php

S-ar putea să vă placă și