Kinetoterapie Licenta

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Kinetoterapie. Programe de tratament
CAPITOLUL I
IMPORTANTA
I.1. IMPORTANTA KINETOTERAPIEI IN RECUPERAREA FUNCTIONALA A

TULBURARILOR DE STATICA VERTEBRALA DETERMINATA DE EPIFIZITA
SCHEUERMANN
Medicina moderna nu se mai multumeste numai cu rezultatul tratamentului medical ci

cauta sa redea pacientului capacitatea functionala necesara unei vieti active.
Terapeutica moderna cauta sa reduca la maxim pierderile patologice prelungite sau
definitive punand accent pe conservarea si recuperarea functiei periclitata sau afectata de
boala.
In activitatea de recuperare functionala un rol important ii revine kinetoterapiei.
Terapia prin miscare intra in actiune concomitent cu celelalte mijloace recuperatorii,
in cadrul planului terapeutic general, fara a exclude alte terapii
Obiectivele kinetoterapiei in cadrul recuperarii finctionale sunt realizate prin mijlocul
sau de baza, exercitiul fizic.
Exercitiul fizic este reprezentat ca o actiune voluntara, deliberat conceputa si repetata
sistematic in cadrul unui proces educational, in scopul realizarii unor obiective concrete.
Kinetoterapia sub diversele sale forme, practicata in salile special amenajate, are rolul
principal de recuperare printr-un program sustinut si dozat, adecvat afectiunii ce este de
tratat.
Pagina 1 din 75
Tratamentul tulburarilor de statica vertebrala determinate de epifizita de crestere

presupune o egala preocupare atat pentru corectarea morfologica, cat si pentru recuperarea
functionala a coloanei vertebrale.
Calitatile morfo-functionale ale coloanei vertebrale trebuie raportate la starea
celorlalte componente toracice si de vecinatate (bazin, membre, etc.) precum si sferei somato-
functionale generale a corpului lucru de mare importanta ce este rezolvat de kinetoterapie.
Tratamentul de recuperare functionala prin kinetoterapie are la baza corectarea
disfunctiilor statice si dinamice, care au ca urmari cel putin diminuarea dezechilibrelor
presiunilor, avand drept consecinta reducerea si indepartarea algiilor rahidiene.
Kinetoterapia pe langa rolul sau curativ, influentand o serie de verigi fiziopatologice,
are de asemenea actiune preventiva, prin reeducarea staticii locale.
tonificand si decontracturand masele musculare in cadrul unei reeducari posturale si

kinetice generale.
Mijloacele existente pentru aplicarea kinetoterapiei in afectiunile determinate de
tulburarile de statica vertebrala, denumita si cifoza adolescentilor, sunt extrem de variate.
Ceea ce am considerat mai important a fost alegerea lor, adecvate cazurilor studiate, si
asocierea acestora cu mijloacele din celelalte terapii: hidroterapie, electroterapie si ortetica,
pentru ca prin acest proces complex de recuperare sa putem ameliora si indeparta tulburarile
statice determinate de Scheuermann.
I.2. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI
Coloana vertebrala este cel mai important segment al aparatului locomotor. De ea sunt
legate celelalte segmente care alcatuiesc toracele si bazinul si tot pe ea se insera membrele
superioare si inferioare, de aceea orice modificare structurala sau dezaliniere a unui segment
vertebral va atrage dupa sine o perturbare a simetriei corpului si directiei de miscare cu
repercusiuni uneori grave si asupra organelor interne: plamani, inima, etc. .
De aici apare necesitatea tratarii, atat preventiv cat si in cazul nostru terapeutic, a
dezalinierilor coloanei vertebrale, ce apar in maladia Scheuermann: leziuni de crestere, de
dezvoltare a punctelor epifizare ale corpurilor vertebrale ca urmare a unor tulburari de
Pagina 2 din 75
metabolism osos. Aceasta afectiune apare destul de precoce la varsta 12-18 ani si duce rapid
la alterarea placilor cartilaginoase a corpurilor vertebrale, impiedicand procesul de crestere a
vertebrelor. Partea anterioara ramanand in urma din cauza presiunii, corpul vertebral va
deveni cuneiform, prezentand hernieri ale discului in placile cartilaginoase si vor aparea rapid
tulburari de statica vertebrala, precum cifozarea coloanei dorsale insotita de dureri locale.
Epifizita Scheuermann, ca boala a adolescentilor, cum mai este numita, cand tesutul
osos este in crestere, ne determina ca specialisti sa instituim cat mai devreme un tratament
kinetoterapeutic pentru a elibera partea anterioara a corpurilor vertebrale de greutatea ce duce
la deformarile vertebrale.
Prin prezenta lucrare s-a incercat gasirea unor modalitati de aplicare precoce si
sistematica a mijloacelor si procedeelor kinetoterapeutice prin care sa oprim evolutia bolii si
sa impiedicam eventualele deformari.
I.3. IPOTEZELE EXPERIMENTULUI (LUCRARII)
Lucrarea isi propune sa dovedeasca urmatoarele ipoteze:

- in ce masura tratamentul kinetoterapeutic aplicat precoce odata cu aparitia primelor
algii sau dezalinieri vertebrale vor opri evolutia deformarilor vertebrale;
- daca mijloacele si procedeele selectate si aplicate in cadrul programelor
kinetoterapeutice reusesc sa obtina o redresare a cifozei dorsale si inlatura algiile vertebrale;
- daca aparatele ortetice (corsetele) reusesc sa contribuie la redresarea coloanei
vertebrale;
- daca recomandarile pentru acasa privind exercitiile de constientizare a posturii
corecte a corpului in cadrul activitatilor zilnice si-au adus un real aport la recuperarea
functionala a afectiunii vertebrale;
- in ce masura sporturile ca: natatia, volei si baschetul isi aduc contributia la
redresarea coloanei si mentinerea si consolidarea rezultatelor obtinute prin programele de
kinetoterapie.
I.4. SCOPUL SI OBIECTIVELE LUCRARII
Pagina 3 din 75
Scopul acestei lucrari a fost realizarea unor programe de recuperare functionala care
sa duca la redresarea coloanei vertebrale din pozitii corectoare tinand cont atat de coloana
dorsala ce este cifozata si trebuie redresata cat si de celelalte curburi, cervicala si lombara
care se postureaza corect pentru a nu le accentua in timpul programului kinetic.
In acest scop, obiectivele cercetarii au fost:
- evidentierea disfunctionalitatilor prin examinarea functionala si radiologica a
esantionului de subiecti aflat in studiu;
- identificarea si selectarea celor mai adecvate metode, procedee si tehnici ce pot
optimiza procesul recuperator in functie de particularitatile subiectului privind: varsta, sexul,
starea de boala si posibilitatile fizice ale acestuia;
- structurarea programelor kinetoterapeutice pe etape in functie de evaluarile si
reactiile subiectilor.
CAPITOLUL II
BAZELE TEORETICE ALE LUCRARII
II.1. ASPECTE ANATOMO FUNCTIONALE ALE COLOANEI VERTEBRALE
1.1. ANATOMIA COLOANEI VERTEBRALE
Coloana vertebrala este cel mai important segment al aparatului locomotor. De ea sunt
legate toate celelalte segmente care alcatuiesc trunchiul (toracele si bazinul) si tot pe ea se
insera membrele superioare si inferioare.
Profesorul E. G. Bywaters isi incepe astfel prefata la monografia lui R. J. Francois
“Le rachis dans la spondylarthrite ankylosante” (1976): “ Coloana vertebrala ne diferentiaza
pe noi oamenii si inca alte cateva specii animale de celelalte specii numeroase, dar mai putin
dominante, cum ar fi viespile, viermii si gargaritele. Coloana vertebrala ne confera simetria
Pagina 4 din 75
corpului si directia de miscare. Ea inconjura si protejeaza sistemele noastre de comunicare si

face posibila atat mobilitatea, cat si stabilitatea noastra, datorita suprapunerii a mai multor
piese osoase provenite din tubul cartilaginos original. Astfel, ne asigura sansa sa stapanim si
sa dominam atat pamantul cat si cerul”.
Segment complex, de o mare importanta functionala, coloana vertebrala – asa dupa
cum arata sinteza statistica a lui Reinberg - este alcatuita din 33 sau 34 de segmente osoase,
344 de suprafete articulare, 24 de discuri intervertebrale si 365 de ligamente cu 730 de puncte
de insertie. Asupra coloanei vertebrale actioneaza nu mai putin de 730 de muschi cu actiune
directa, la toate acestea trebuind adaugate formatiunile nervoase (somatice si vegetative),
vasculare, etc.
Scheletul
Coloana vertebrala este alcatuita din 33 sau 34 de piese osoase suprapuse, numite
vertebre. Vertebrele au o parte anterioara, denumita corp si o parte posterioara, denumita arc.
Aceste doua parti inchid intre ele canalul vertebral (fig.1).
Fig. 1
Schema unei vertebre vazuta de sus
1. corp vertebral; 2. pedicul;
3. apofiza articulara;
4. apofiza transversa;
5. apofiza spinoasa;
6. lama;
7. orificiu rahidian.
Pagina 5 din 75
Corpul vertebral este partea cea mai voluminoasa si are forma unui cilindru scurt, care
prezinta doua fete (superioara si inferioara) si o circumferinta. Cele doua fete ale corpului
vertebral sunt alcatuite dintr-o lama de tesut osos fibros, numita placa terminala.
Arcul vertebral are o forma neregulata. Posterior si median prezinta o apofiza
spinoasa, lateral doua apofize transverse si deasupra si dedesubt cate doua apofize articulare
(in total, patru apofize articulare dispuse vertical). Intre apofiza spinoasa si apofizele
articulare se gasesc lamele vertebrale. Portiunile care leaga arcul vertebral se numesc
pediculi.
Coloana vertebrala se imparte in patru regiuni, fiecare dintre ele fiind alcatuita, in
mod normal, dintr-un numar fix de vertebre:
- regiunea cervicala: 7 vertebre;
- regiunea dorsala: 12 vertebre;
- regiunea lombara: 5 vertebre;
- regiunea sacrococcigiana: 9 – 10 vertebre.
Vertebrele din fiecare regiune au caracteristice morfofunctionale legate de
indeplinirea celor doua functii importante ale coloanei vertebrale umane : functia de a suporta
greutatea capului, trunchiului si a membrelor superioare si functia de a asigura o mobilitate
suficienta.
Suprafetele de sprijin ale corpurilor vertebrale cresc de la o vertebra la alta, forma lor
fiind determinata de solicitarile dinamice. In regiunea cervicala si in cea lombara, diametrul
transversal al corpurilor vertebrale este proportional mai mare decat cel anteroposterior, ceea
ce explica posibilitatile mai mari ale acestor regiuni de a realiza miscarile de flexie si
extensie.
Vertebrele dorsale au corpul rotund, canalul vertebral ingust si circular, apofizele
spinoase mult inclinate inapoi. Apofizele transverse prezinta la varful lor, pe fata anterioara, o
fateta articulara pentru tuberozitatea coastei corespunzatoare (fig.2).
Pagina 6 din 75
Fig. 2
Schema unei vertebre dorsale vazuta din profil
1. corp;
2. fatete articulare pentru coaste;
3. pedicul;
4. apofiza articulara superioara;
5. apofiza transversa;
6. fateta articulara pentru tuberozitatea costala; 7. apofiza articulara inferioara;
cular 8. apofiza spinoasa.
Vertebrele lombare sunt cele mai voluminoase, au corpul usor latit transversal,
apofizele spinoase dispuse orizontal, iar apofizele transverse atrofiate. Vazut din profil,
corpul vertebrelor lombare este mai inalt la partea lui anterioara decat la cea posterioara.
In afara acestor caracteristici regionale, fiecare vertebra prezinta si diferentieri
morfofunctionale individuale, rezultate din adaptarea specifica de-a lungul evolutiei
filogenetice.
ARTICULATIILE
Pagina 7 din 75
Intre vertebre se realizeaza o serie de linii articulare, care se clasifica in: articulatiile
corpurilor vertebrale (intersomatice), articulatiile apofizelor articulare, articulatiile lamelor
vertebrale, articulatiile apofizelor transverse.
Articulatiile corpurilor vertebrale sunt amfiartroze perfecte.
Suprafetele articulare sunt date de fetele superioare si inferioare, usor concave, ale
corpurilor vertebrale. Intre aceste suprafete osoase se gasesc discurile intervertebrale.
Discurile intervertebrale sunt formatiuni fibrocartilaginoase, constituite dintr-o
portiune periferica fibroasa – inelul fibros – si una centrala – nucleul pulpos.
Inelul fibros periferic este alcatuit din lame de fibre conjunctive, care se insera
profund pe zona compacta osoasa, continandu-se cu fibrele colagene ale osului. Ele sunt
orientate oblic fata de vertebre si se incruciseaza intre ele.
Nucleul pulpos central este alcatuit dintr-o masa cu aspect gelatinos, este oval ca o
lentila turtita si este format dintr-un tesut fibros foarte lax, infiltrat de lichid (75-90 %), din
cateva celule asemanatoare condrocitelor si din resturi de notocord.
Nucleul pulpos se comporta fizic ca un gel care pierde apa si isi diminua fluiditatea in
raport direct cu presiunea care se exercita asupra lui. Cand gelul pierde apa, se dezvolta in
interiorul lui o forta de inhibitie care creste proportional cu cantitatea de apa pierduta, pana
cand cele doua forte (presiunea exercitata si forta de inhibitie) se echilibreaza.
In regiunea dorsala si lombara, nucleul pulpos este asezat la unirea treimii mijlocii cu
treimea posterioara, iar in regiunea cervicala ceva mai inainte, chiar la unirea trimii anterioare
cu treimea medie.
Vascularizatia variaza cu varsta. La embrion, in tesutul discului intervertebral –
superior si inferior – patrund prin lamele cartilaginoase cate 3 vase, care se obtureaza odata
cu varsta, asfel ca la terminarea cresterii, discul nu mai este vascularizat. Prezenta vaselor in
discul adult este posibila numai in
conditii patologice. Nutritia cartilajului se face prin inhibitie, prin lamele terminale ale
suprafetelor articulare vertebrale.
Rolul discurilor intervertebrale este multiplu: a) contribuie, prin rezistenta lor, la
mentinerea curburilor coloanei; b) favorizeaza, prin elsticitatea lor, revenirea la starea de
echilibru dupa terminarea miscarii; c) transmit greutatea corpului in toate directiile diferitelor
segmente ale coloanei si d) amortizeaza socurile sau presiunile la care este supus fiercare
segment in mod special in cursul miscarilor sau eforturilor.
Pagina 8 din 75
Menajarea discurilor intervertebrale fata de solicitarile inerente reprezinta o

obligativitate fata de insusi corpul nostru si trebuie urmarita pana si in cursul luarii celor mai
banale pozitii, cum ar fi de exemplu, statul pe scaun. Cand speteaza este inclinata inapoi,
lordoza lombara normala dispare, articulatia coxofemurala se extinde si solicitarea discurilor
intervertebrale este mai importanta. In mod corect se sade astfel incat lordoza lombara sa se
mentina, ceea ce atrage o mai buna echilibrare a coloanei vertebrale.
Desigur studiile se complica in timpul efectuarii miscarilor, dar menajarea discurilor
intervertebrale ramane indispensabila. Tehnica unui exercitiu fizic este cu atat mai corecta, cu
cat respecta mai mult legile biomecanice de protectie impotriva solicitarilor discurilor
intervertebrale. Un exemplu demonstrativ ni-l ofera tehnica corecta de ridicare a halterelor, in
cadrul careia succesiunea pozitiilor se conformeaza necesitatilor functionale de menajare a
discurilor intervertebrale.
Aparatul ligamentar este alcatuit din doua ligamente (ligamentul vertebral comun
posterior si ligamentul vertebral comun anterior), care formeaza doua benzi ce se intind pe
toata lungimea coloanei vertebrale.
Ligamentele vertebrale, si in special cel anterior, dispun de o inervatie alcatuita din
trunchiuri nervoase amielinice si terminatii nervoase. De aceea, atitudinea de flexie este cea
mai comuna in majoritatea afectiunilor coloanei, pentru ca in aceasta pozitie, ligamentele se
destind.
Articulatiile apofizelor articulare sunt plane si permit numai simpla alunecare a
suprafetelor articulare una pe cealalta.
a) Suprafetele articulare sunt date de apofizele articulare. Suprafetele articulare ale
corpului vertebral subiacent privesc oblic in sus si in inapoi, iar cele ale corpului vertebral
supraiacent privesc oblic in jos si inainte.
b) Aparatul capsuloligamentar este alcatuit dintr-o capsula fibroasa subtire, intarita in
regiunea dorsala si lombara printr-un ligament posterior.
c) Sinoviala este foarte laxa si prezinta si unele prelungiri.
Daca nucleul pulpos joaca rolul unei bile pe care corpii vertebrali se pot misca,
articulatiile apofizelor articulare joaca rolul unor veritabili ghizi ai miscarilor, limitand
deplasarea excesiva a vertebrelor. In pozitia stand, aceste articulatii preiau 20% din
incarcatura vertebrala. Dar, in pozitia stand cu
trunchiul inclinat inainte, ele nu mai preiau nimic din incarcatura vertebrala, lasand
intreaga sarcina exclusiv discurilor intervertebrale
Pagina 9 din 75
Articulatiile apofizelor spinoase. Ca si lamele vertebrale, apofizele spinoase sunt unite

intre ele prin doua feluri de ligamente: ligamentele interspinoase si ligamentul supraspinos.
Primele se gasesc intre doua apofize spinoase, iar ultimul este un cordon ce se intinde pe tot
lungul coloanei vertebrale. In regiunea cervicala, ligamentul supraspinos este deosebit de
bine dezvoltat si prin extremitatea lui proximala se insera pe protuberanta occipitala externa;
el este denumit ligamentul cervical posterior si are rolul sa mentina pasiv capul si gatul,
pentru a nu se flecta inainte.
Articulatiile apofizelor transverse. Apofizele transverse sunt unite prin ligamentele
intertransverse.
Segmentul motor. La baza mobilitatii coloanei vertebrale se afla ceea ce Schmorl a
denumit “segmentul motor”, alcatuit din discul intervertebral si ligamentele acestuia, gaurile
de conjugare, articulatiile interapofizare si apofizele spinoase cu ligamentele lor.
Segmentul motor poate fi impartit intr-un stalp anterior si unul posterior. Stalpul
anterior este mai putin mobil, mai solid, prezinta relativ rare insertii musculare si constituie
elementul principal de sustinere mecanica pasiva a coloanei. Stalpul posterior prezinta
numeroase insertii musculare si reprezinta elementul principal motor al coloanei vertebrale.
VASCULARIZATIA MADUVEI SPINARII
Irigatia maduvei spinarii se realizeaza de o maniera cu totul aparte si cunoasterea ei

este indispensabila intelegerii sindroamelor ischemice cu deficitele lor de neurologice grave,
care pot sa survina in urma diverselor afectiuni. Maduva cervicala este irigata de mai multe
artere importante, care provin din arterele spinale anterioare si posterioare (ramuri ale arterei
vertebrale si ale arterei cerebeloase posterioare). Maduva lombara este irigata de artere care
provin din arterele sacrate laterale, iar maduva dorsala este irigata de arterele cervicale si
lombare.
MUSCHII
Pagina 10 din 75
Miscarile coloanei vertebrale sunt produse de un numar mare de muschi, care se

insera fie pe coloana, fie la distanta de ea, cum sunt unii muschi ai gatului si muschii
abdominali.
Muschii gatului. Dintre muschii gatului amintim:
a) Sternocleidomastoidianul se insera proximal pe apofiza mastoida a osului temporal,
iar distal se insera prin doua capete: unul manubriul sternal, si celalalt pe patrimea interna a
claviculei. Sternocleidomastoidianul flecteaza capul pe coloana, il inclina pe partea lui si il
roteaza, indreptand barbia de partea opusa.
b) Muschii scaleni se intind de la apofizele transverse ale ultimelor apofize transverse
ale ultimelor sase vertebre cervicale la primele doua coaste. Sunt trei muschi scaleni: anterior,
mijlociu si posterior. Muschii scaleni inclina de partea lor coloana vertebrala cervicala si sunt
si muschi inspiratori.
Muschii prevertebrali sunt in numar de trei si se gasesc pe fata anterioara a coloanei
vertebrale.
a) Dreptul anterior al capului se insera proximal pe osul occipital, inaintea gaurii
occipitale; iar distal, pe tuberculii anteriori ai vertebrelor cervicale 3, 4, 5 si 6. Muschiul este
un flexor al capului pe coloana cervicala si al primelor vertebre cervicale pe celelalte.
b) Micul drept anterior al capului se insera proximal pe osul occipital, inaintea gaurii
occipitale, iar distal, pe masele laterale si pe apofizele transverse ale atlasului; flecteaza capul
pe coloana vertebrala.
c) Lungul gatului se intinde de la tuberculul anterior al atlasului pana la corpurile
vertebrale ale primelor trei vertebre dorsale; este flexor si rotator al coloanei cervicale.
Muschii abdominali anterolaterali au un rol deosebit de important in statica si
dinamica coloanei cervicale. Se descriu: un muschi lung- marele drept al abdomenului si trei
muschi lati: marele oblic, micul oblic si transversul.
a) Marele drept al abdomenului prezinta proximal trei langhete: externa, mijlocie si
interna. Aceste trei langhete se unesc si formeaza corpul muschiului. Distal, muschiul se
insera pe marginea superioara a corpului pubisului. Marele drept al abdomenului coboara
coastele, flecteaza toracele pe bazin si bazinul pe torace si este solicitat in miscarile
abdomenului
b) Marele oblic al abdomenului (oblicul extern) este cel mai superficial muschi lat
abdominal. Se insera proximal pe ultimele 7-8 coaste iar de aici se raspandeste ca un mare
evantai, indreptandu-se in jos, inainte si inauntru. Marele oblic abdominal coboara coastele
(muschi expirator), flecteaza toracele pe bazin si este si rotator al coloanei vertebrale.
Pagina 11 din 75
c) Micul oblic al abdomenului (oblicul intern) este situat sub marele oblic, dar
fasciculele lui sunt orientate invers fata de ale acestuia. Se insera distal pe treimea externa a
arcadei crurale, pe spina iliaca anterosuperioara, pe cele doua treimi anterioare ale crestei
iliace, iar prin aponevroza posterioara a micului oblic ajunge sa se insere pe apofizele
transverse ale primei vertebre sacrate si ale ultimelor vertebre lombare. Actiunea micului
oblic este asemanatoare celei a marelui oblic; cand se contracta de o singura parte, roteaza
coloana vertebrala de partea muschiului care se contracta.
d) Transversul abdomenului este alcatuit din fascicule dispuse orizontal. Rolul
principal al transvesului este de a comprima viscerele abdominale pe coloana vertebrala.
Secundar, actioneaza ca muschi expirator.
Muschii lomboiliaci sunt considerati tot muschi abdominali, deoarece inchid posterior
cavitatea abdominala. Acesti muschi se intind intre coloana lombara la osul iliac si sunt in
numar de doi: patratul lombelor si psoasul iliac.
a) Patratul lombelor este un muschi plat, de forma patrata, situat pe laturile coloanei
lombare. Este alcatuit din trei grupe de fascicule: iliocostale, iliotransversale si
costotransvesale. Patratul lombelor este un coborator al ultimei coaste, inclina coloana lateral,
de partea muschiului care se contracta, si inclina bazinul lateral pe torace.
b) Psoasul iliac, situat in partea posterioara a abdomenului, in fosa iliaca interna si in
partea anterioara a coloanei, este alcatuit din doua portiuni: psoasul si iliacul.
Psoasul este fuziform si se insera proximal pe suprafetele osoase ale unghiului alcatuit
din fata laterala a corpilor vertebrali lombari cu apofizele lor transverse. Corpul lui se
indreapta in jos si in afara si se uneste cu tendonul comun format atat din psoas, cat si din
iliac.
Iliacul este dispus ca un evantai desfasurat in fosa iliaca interna, pe care se insera
proximal. Corpul lui se ingusteaza din ce in ce si se insera distal pe tendonul comun, format
din psoas si iliac.
Psoasul iliac are actiuni complexe: flecteaza coapsa pe bazin, coloana si bazinul pe
coapsa, imprima o usoara miscare de adductie si rotatie externa si o rotatie de partea opusa
muschiului care se contracta, este flexor al trunchiului pe bazin.
Muschii posteriori sunt reprezentati de numerosi muschi, de forme foarte variate. Ne
vom limita sa descriem pe cei mai importanti.
a) Trapezul, cel mai superficial dintre muschii spatelui, este lat si are o forma
triunghiulara. Prin baza lui se insera pe linia mediana, de la protuberanta occipitala externa,
pe ligamentul cervical posterior si pe apofizele spinoase ale vertebrelor cervicale inferioare si
Pagina 12 din 75
ale vertebrelor dorsale. Prin varful lui trapezul se insera pe cele doua oase ale centurii
scapulare.
Trapezul mobilizeaza centura scapulara si umarul, ridicandu-le si apropiind omoplatul
de coloana.
b) Marele dorsal este tot un muschi plat si triunghiular, dar prin baza lui se insera pe
fata externa a ultimelor patru coaste, pe apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale si
ale vertebrelor lombare si pe buza externa a crestei iliace.
Marele dorsal este adductor, proiector inapoi si rotator inauntru al bratului si trage
trunchiul spre brat.
c) Romboidul este un muschi lat si subtire, se insera median pe partea inferioara a
ligamentului cervical, pe proeminenta si pe apofizele spinoase ale primelor cinci vertebre
dorsale. Se indreapta oblic in jos si in afara si se insera pe marginea vertebrala a omoplatului.
Romboidul trage omoplatul inauntru si il basculeaza, apropiind varful omoplatului de
coloana, si trage coloana spre omoplat.
d) Unghiularul se insera proximal pe apofizele transverse ale primelor cinci vertebre
cervicale, iar distal pe unghiul superointern al omoplatului. Unghiularul trage omoplatul
inauntru si in sus, si inclina coloana cervicala de partea lui.
e) Micul dintat posterosuperior este situat sub romboid, el se insera proximal pe
apofizele spinoase C5-D3, se indreapta in jos si in afara si se insera distal pe coastele 2-5.
Este un muschi inspirator.
f) Micul dintat posteroinferior se insera distal pe spinoasele D11-L3, se indreapta in
sus si in afara si se insera proximal pe ultimele patru coaste. Este tot un muschi inspirator.
g) Muschii cefei sunt in numar de opt: splenius, marele complex, micul complex,
transversul gatului, marele drept si micul drept posterior al gatului, marele oblic si micul
oblic posterior al gatului. Prin actiunea lor combinata contribuie la efectuarea miscarilor de
extensie, de inclinatie laterala si rotatie a capului.
h) Muschii spinali sunt in numar de trei: iliocostalul, lungul dorsal, si
spinotransversalul si alcatuiesc la nivelul regiunii lombare inferioare, un corp comun
sacrospinalul. Sunt muschi extensori ai coloanei si au rolul important de a mentine echilibrul
intrinsec al coloanei vertebrale.
i) Muschii intertransversali si muschii interspinosi sunt muschi mici , subtiri,
patrulateri, care unesc apofizele transverse intre ele si apofizele spinoase intre ele. Primii
inclina coloana lateral de partea lor, ceilalti sunt extensori ai coloanei.
Pagina 13 din 75
1.2. BIOMECANICA COLOANEI VERTEBRALE
Miscarile coloanei, indiferent de amplitudinea lor, sunt miscari complexe, in care

intervin mai multe segmente vertebrale. Ele se realizeaza prin cumularea usoarelor deplasari
ale corpurilor vertebrale, care au loc la nivelul discurilor intervertebrale, precum si la nivelul
celorlalte articulatii. Aceste miscari sunt limitate de rezistenta ligamentelor, forma
articulatiilor intervertebrale si de gradul de compresibilitate a tesutului fibrocartilaginos din
care este compus discul.
Goniometria normala.Coloana vertebrala prezinta miscari compexe rezultate din
micromiscarile cumulate ale tuturor articulatiilor intervertebrale: flexie-extensie, inclinarea
laterala, rotatia, si ca o rezultanta a acestora – circumductia. Amplitudinile medii normale, pe
segmente si in totalitate, sunt redate in tabelul urmator: (tabelul nr.1).
Segmentul Flexia Extensia Inclinarea Rotatia

Cervical 70˚ 60˚ 30˚ 75˚
Dorsal 50˚ 55˚ 100˚ 40˚
Lombar 40˚ 30˚ 35˚ 5˚
Total 160˚ 145˚ 165˚ 120˚
Miscarea de flexie ventrala. In miscarea de flexie, portiunea anterioara a discurilor
intervertebrale este comprimata, in timp ce ligamentul vertebral comun posterior, ligamentele
galbene, ligamentele interspinoase, ligamentul supraspinos si muschii spatelui sunt pusi sub
tensiune.
In pozitia ortostatica, muschii care initiaza miscarea de flexie sunt cei ai peretelui
abdominal, mai ales dreptul abdominal si cei doi oblici, psoasul iliac, precum si muschii
subhioidieni si sternocleidomastoidianul. Odata miscarea initiata, grupul antagonist al
extensorilor coloanei intra in actiune si gradeaza flectarea trunchiului, invingand fortele
gravitationale.
Denumirea Insertie
Pagina 14 din 75
Proximala Distala
Sternocleidomastoidian Apofiza mastoida Stern-clavicula
Drept anterior cap Occipital Vertebre C3-C7
Mic drept anterior cap Occipital Apofizele transverse
ale atlasului
Vertebre D1-D3
Lungul gatului Atlas
Mare drept abdominal Cartilaje costale 5, 6, 7 Corp pubis
Mare oblic abdominal Ultimele 7-8 coaste Marginea externa a
crestei iliace; spina
iliaca
anterosuperioara;
pubis; linia alba
Mic oblic abdominal Ultimele 3-5 coaste; linia alba; pubis Arcada crurala;
spina iliaca
anterosuperioara;
apofizele transverse
lombosacrate
Psoas iliac Vertebre lombare; fosa iliaca Micul trohanter

interna
tabelul. nr 2
Miscarea de extensie. In Insertia

miscarea de extensie, portiunile Proximala Distala
posterioare ale discurilor
intervertebrale sunt
comprimate, in timp ce
ligamentul vertebral comun
anterior este pus sub tensiune.
Pagina 15 din 75
Extensia este blocata in ultima

faza de intrare in contact a
apofizelor articulare si in ultima
instanta si a apofizelor
spinoase.
Denumirea
Spenisul capului Occipital; apofiza Ligament cervical
mastoida; apofizele posterior; apofizele
transverse ale atlasului si spinoase D1-D5
axisului -
Mare complex - -
Mic complex - -
Mare drept posterior al gatului -
Mic drept posterior al gatului -
Mare oblic posterior al gatului - -
Mic oblic posterior al gatului -
-
-
Iliocostal Apofize spinoase, apofize Baza sacrului

Lung dorsal Sacro- transverse, coaste
Spinotransversal spinalul
Interspinosi Apofiza spinoasa Apofiza spinoasa
tabelul nr. 3
Miscarea de inclinare laterala. Muschii care fac inclinarea laterala sunt: patratul
lombar, psoasul, intertransversalii si dreptul lateral al capului. Impreuna produc o miscare de
inclinare laterala pura. Contractia unilaterala a grupului flexor poate provoca, de asemenea
miscarea. Mai pot interveni si muschii santurilor vertebrale si in special sistemul
transversospinos.
Pagina 16 din 75
Denumirea Insertia
Proximala Distala
Scaleni Apofize transverse cervicale Coasta 1 si 2
Muschii cefei care fac si
extensie (+transversalul
gatului) Protuberanta occipitala
Trapez externa; apofize spinoase Clavicula; acromion; spina
cervicodorsale omoplat
Mare oblic abdominal Ultimele 7-8 coaste Marginea externa a crestei
iliace; spina iliaca
anterosuperioara; pubis;
linie alba
Mic oblic abdominal Ultimele 3-5 coaste; linia Arcada crurala; spina iliaca
alba; pubis anterosuperioara; apofize
transverse lombosacrate
Patratul lombar Coasta a12-a; apofize Creasta iliaca
transverse L1-L5
Psoas iliac Vertebre lombare; fosa iliaca Mic trohanter
interna
Intertransversali Apofiza transversa Apofiza transversa
tabelul nr. 4
Miscarea de rotatie este maxima in regiunea cervicala, unde atinge 75˚. Coloana
dorsala se roteaza putin si numai daca se inclina lateral. In coloana lombara miscarea de
rasucire se executa cand coloana este in extensie, mai ales in segmentul dorsolombar. Cand
coloana este flectata, miscarea de rasucire din segmentul lombar nu este posibila.
Rasucirea se executa prin oblicii abdominali si prin intercostali, care actioneaza
folosind coastele drept parghii. Ei sunt ajutati de sistemul spinotransvers al muschilor
santurilor vertebrale. Rasucirea de aceeasi parte se datoreste marelui dorsal, spleniusului,
Pagina 17 din 75
lungului gatului si oblicului mic abdominal, in timp ce rasucirea de partea opusa se datoreste
spinotransversului si marelui oblic abdominal.
Denumirea Insertia
Proximala Distala
a) Rotatori de partea
muschiului
Lungul gatului Atlas Vertebrele D1-D3
Mic oblic abdominal Ultimele 3-5 coaste Spina iliaca anterosuperioara;
apofize transverse
lombosacrate
Speniusul gatului Occipital; apofiza mastoida; Ligamentul cervical posterior;
apofizele transverse ale atlasului apofizele spinoase D1-D5
si axisului
Muschii cefei
b) Rotatori de partea opusa
muschiului
Trapez Protuberanta occipitala; apofize Clavicula; acromion; spina
spinoase cervicodorsale omoplatului
Ultimele 7-8 coaste
Muschii cefei Marginea externa a crestei
Mare oblic abdominal iliace; spina iliaca
anterosuperioara; pubis; linia
Vertebre lombare; fosa iliaca alba
Psoas iliac interna Micul trohanter
tabelul nr.5
II.2. EPIFIZITA VERTEBRALA. MALADIA SCHEUERMANN
Pagina 18 din 75
Descrisa de Scheuermann, in 1921, este o afectiune vertebrala a adolescentului, al

carei substrat anatomic este o leziune degenerativa a zonei de crestere osteocartilaginoasa a
platourilor corpurilor vertebrale, cu o dubla consecinta: deformarea corpurilor vertebrale si
constituirea de hernii discale intraspongioase in corpul vertebrelor adiacente cu aparitia
progresiva a unei cifoze.
Boala Scheuermann trebuie deosebita de osteocondroza centrului vertebral primar
(vertebra plana calve) care afecteaza un singur corp vertebral cu colaps al acestuia.
Intalnita la 20 –30% din adolescenti, boala este mai frecventa la baieti (raport 7/1) si
are uneori caracter familial.
Etiologia Epifizitei Scheuermann nu este bine precizata. Au fost incriminate: tulburari
ale cresterii encondrale limitate la coloana si atribuite unor factori constitutionali, o dereglare
hormonala, in sensul unei intarzieri, particularitati statico-dinamice, activitate musculara
deficitara, etc.
Morfopatologie. Localizarea cu predilectie a bolii este la nivelul coloanei toracale
superioara si medie, cu instalarea progresiva a unei cifoze, constituind “spatele rotund”. Mai
rar boala intereseaza segmentul toracal inferior si primele vertebre lombare, cu stergerea
lordozei lombare fiziologice si chiar cifoza lombara.
In placa de cartilaj a platoului vertebral se formeaza fisuri prin care tesutul discal,
aflat sub presiune, patrunde in corpul vertebral, producand fie hernii nucleare intraspongioase
sau retromarginale anterioare, fie neregularitatea platourilor. Herniile, situate de obicei
anterior, produc o tulburare de crestere care afecteaza partea anterioara a corpului (zona de
crestere cea mai actiava, rezultand in final vertebrele cuneiforme (Fig.3, Fig 4).
Pagina 19 din 75
Patrunderea substantei discale prin placa de cartilaj se poate datora unei

supraincarcari excesive impuse epifizitelor vertebrale ale unui adolescent, la care exista
conditii ereditare si familiale.
Epifizita lombara se instaleaza aproape intotdeauna fara dureri, iar sechelele sunt
descoperite de obicei la adult, fie intamplator cu ocazia unei radiografii efectuate pentru un
traumatism local, fie cu prilejul unei lombalgii de origine statica legata de “inversiunea
vertebrala” (deformarea cuneiforma a uneia sau mai multor corpuri vertebrale lombare
antreneaza stergerea sau convexitatea posterioara a segmentului vertebral respectiv.
Tablou clinic. In desfasurarea Epifizitei Scheuermann au fost descrise trei stadii:
- stadiul 1, apare la varsta cuprinsa intre 8 si 10 ani; este stadiul “functional”, fara
dureri si limitarea miscarilor. Se poate observa doar un spate ce-si mentine mai greu pozitia,
fapt care poate sugera o boala Scheuermann incipienta. Nu este insa obligator ca din acest
stadiu sa se dezvolte o veritabila Epifizita Scheuermann;
- stadiul 2, este stadiul “florid” cuprins de obicei intre 10 si 16 ani, in care se
constituie insidios o redoare localizata dorsal, dorsolombar sau lombar si, progresiv, toate
simptomele si semnele clinice si radiologice ale bolii. Cifoza este partial fixata si adesea
dureroasa cu exacerbari de oboseala, ortostatism prelungit sau caratul de greutati; se dezvolta
si se poate accentua pana la incheierea procesului de crestere. In circa 20% din cazuri, cifoza
se insoteste de o usoara asimetrie scoliotica. Un numar mic de bolnavi 5 - 20% au dureri ce se
datoresc unei insuficiente miostatice si probabil unei suprasolicitari ligamentare. Uneori apar,
cand cifoza este dorsala, hiperlordoze lombare si cervicale cu caracter compensator si cu
dureri la palpare si percutia apofizelor spinoase;
-stadiul 3 este unul tardiv, dupa varsta de 18 ani, in care cifiza este de obicei fixata si
nu mai poate fi corectata nici activ, nici pasiv si mobilitatea segmentului respectiv al coloanei
devine limitata, durerile pot lipsi, iar tulburarile ce apar se datoresc musculaturii insuficiente,
unor entezopatii si modificari degenerative ale tesutului braditrof, in special discal. Mai
tarziu, suferintei bolnavului i se aplica la consultatie diverse diagnostice: lombalgie,
lomboscitalgie, insuficienta miostatica, etc.
Examene paraclinice. Parametrii biochimici nu sunt modificati. Examenul radiologic
pune in evidenta o serie de modificari. In primul stadiu aspectul radiologic este normal.
Modificarile apar in stadiul “florid”, ca defecte in teritoriul treimii anterioare a corpului
vertebral si in special sunt evidente aspectul cuneiform al corpului vertebrelor afectate si
cifoza localizata de obicei dorsal si mai rar dorsolombar. In acest stadiu se poate observa si o
scolioza asociata.
Pagina 20 din 75
In stadiul 3, la toate semnele tipice ale Epifizitei Scheuermann se adauga si modificari

secundare de tip degenerativ, artrozic. Tipul si gradul de distructie al corpurilor vertebrale
apar mai bine in radiografiile de detaliu.
Uneori, herniile retromarginale anterioare sunt interpretate drept “pottice”. Epifizele

“libere” sunt considerate alteori ca o fractura parcelara a marginii anterioare a platoului
vertebral. Herniile intraspongioase sunt inconjurate de o zona de osteoscleroza reactionala,
hernia retromarginala fiind o varietate a acestora. Modificarile radiologice nu se coreleaza
intotdeauna cu simptomatologia clinica.
Evolutia Epifizitei Scheuermann este lenta si se termina odata cu cresterea, dar cu
pretul cifozei reziduale, complicata cu o artroza intervertebrala, adesea dureroasa si a unei
statici defectuase.
Prognosticul este in general favorabil; criteriile care fac prognosticul mai rezervat
sunt aparitia precoce a durerilor si a semnelor de decompensare.
Diagnosticul diferential. Epifizita Scheuermann trebuie diferentiata de spondilartrite
si de insuficienta dorsala dureroasa intalnita de obicei la femei intre 18 si 40 ani, cu un
maximum la 30 ani, in care intervine un factor profesional prin pozitie vicioasa si interferenta
unor factori statici, musculari, artrozici si psihici. Cifoza din boala Scheuermann (rotunda,
centrala) trebuie diferentiata de cifoza “inalta” din SA si de cifoza angulara. Modificari
intinse ale corpurilor vertebrale de tip Epifizita Scheuermann pot sugera uneori tulburari
sistematice, asa-numitele disostoze encondrale.
II.3. EXAMINARE SI DIAGNOSTIC
In examinarea coloanei vertebrale ne-am folosit de schema data de Decoulx.

Durerea este semnul esential al afectiunilor coloanei si ca sediu ea poate fi: vertebrala,
paravertebrala si rahidiana.
Examinarea pacientului se face prin aprecierea vizuala a atitudinii corpului, a starii de
nutritie, a formei si dezvoltarii musculaturii si stabilim abaterile de la normal. Toate aceste
date fiind inregistrate in fisa de tratament a fiecarui pacient, in care mai sunt incluse si date
personale culese de medic din anamneza facuta pentru precizarea diagnosticului.
Pentru o buna apreciere au fost necesare urmatoarele conditii:
Pagina 21 din 75
camera de examinare a fost luminoasa, lumina batand din spatele examinatorului;

- distanta maxima fata de pacient 1,5-2m;
pacientul fiind relaxat, egal sprijinit pe ambele picioare (picioarele apropiate, avand
patru puncte apropiate pe verticala: maleola interna, treimea medie a gambei, genunchii,
treimea medie a coapsei), pozitie anatomica;
membrele superioare relaxate, apropiate de corp, usor indoite din articulatia cotului;
materiale necesare: cadran antropometric, fir cu plumb, creion dermatograf (pentru
punctare), echer, nivela (cu bula de aer) pentru aprecierile gibozitatilor costale a reliefului
hemitoracelui, ale perimetrelor si pentru alte masuratori), taliometru pentru masurarea
inaltimii si bustului, cantar de persoane pentru aprecierea greutatii corporale, spirometru,
dianometre, tensiometre.
Pentru precizarea diagnosticului descris in lucrare am folosit tehnica evaluarii

aliniamentului corporal din ortostatism, sezand si culcat. Aceasta evaluare s-a completat cu
examenul antropometric: masuratori, examinare cinetica, examen radiologic (Fig. 5 si Fig. 6).
Pagina 22 din 75
Examinarea cinetica cuprinde studiul adaptarii rahisului la schimbarea pozitiei in

asezat la mobilizarile coloanei in flexie, extensie, inclinare pentru a aprecia posibiliatile de
corectie a tulburarilor de statica vertebrala, cifoza in cazul nostru si a gradului de deficienta.
Examenul radiologic permite obiectivizarea structurala a corpurilor vertebrale,
vizualizarea gradului de curbura a cifozei, si-n cazul nostru, a epifizitei vertebrale este
examenul cel mai necesar in aprecierea diagnosticurilor.
Postura corecta este influentata de actiunea gravitatiei, planul anterior fiind unul de
propulsie iar cel posterior de sprijin si static, corpul are o tendinta de inclinare inainte cu 10( -
20(. O linie verticala ridicata din fata maleolei peroniere ce trece posterior fata de spatele
genunchiului, prin marele trohanter si acromion, ajungand la varful mastoidei, va constitui
axa gravitationala a corpului. Aceasta axa care aliniaza segmentele de le glezne pana la
crestet, va fi linia de control a aliniamentului postural din profil.
Linia mediana de apreciere din fata este axa de simetrie si va trece prin mijlocul
nasului, apofiza mentoniera, manubriul sternal, linia alba a abdomenului, mijlocul simfizei
Pagina 23 din 75
pubiene, spatiul inter condiliar al genunchilor, spatiul talocrural. Axa de simetrie va

corespunde celei functionale.
Linia de simetrie pentru aprecierea din spate va trece prin protuberanta occipitala,
apofizele spinoase ale lui C7 pana la S2 (pliu interfesier), spatiul intercondiliar al
genunchilor, spatiul tolocrural.
Dupa cum am precizat evaluarea alinierii segmentelor a fost facuta din fata, din lateral
si din posterior:
1. Din fata:
a. Umerii: se observa alinierea claviculelor; denivelarea lor este dovada de asimetrie

scapulara.
b. Torace: se observa malformatiile (“in carena”, “in palnie”, infundibuliform, “in
butoi”, evazat la baza, etc.).
c. Pelvis: se apreciaza cu rigla nivelul spinelor antero–superioare pe aceeasi linie sau
prin fixarea cu policele testatorului a celor doua puncte, urmata de observarea nivelului celor
doua police.
d. Membrele pelviene: se noteaza prezenta unui eventual genu valgum, dimensiunea
lui (distanta intermaleolara in centimetri), simetria deviatiei; de asemenea, prezenta unui genu
varum, dimensiunea lui in centrimetri (masurata intre marginile mediale ale genunchilor,
maleolele interne atingandu-se)
e. Degetele picioarelor: se pot observa un hallux valgus sau / si degetele “in ciocan”
(Fig. 7).
Pagina 24 din 75
2. Din lateral:
a. Capul: devierea anterioara este apreciata in raport cu linia gravitatiei marcata de

firul cu plumb.
b. Scapula: se poate observa proeminarea posterioara a unghiului scapulei si a
marginei ei vertebrale in cazurile de rotatie sau de inclinare inainte a acesteia.
c. Coloana: se apreciaza prezenta cifozei, a spatelui rotund, a lordozei, a cifolordozei.
La subiectii fara tulburari de statica vertebrala, cele doua puncte dorsal si sacrat, se
gasesc pe aceeasi verticala iar sageata lombara si cea cervicala au valori aproximativ identice.
Fara ca valorile acestor sageti sa fie standard, ele modificandu-se odata cu varsta si
talia subiectului, la adultul de talie medie ele variaza intre 20- 30 mm, iar la unul cu talie mai
mare, intre 40-45 mm, pe cand la copil in raport cu varsta si talia acestuia, variatiile sunt 20 –
25 mm pana la 30- 35 mm. In cazuri patologice exista cresteri sau scaderi ale acestor valori.
d. Abdomenul: relaxarea sau slabirea musculaturii abdominale face ca abdomenul sa
protruzeze; uneori, cute de grasime situate subombilical pot da acelasi aspect sau sa-l
exagereze.
e. Membrele inferioare: se observa genu recurvatum.
f. Piciorul: privit dinspre fata interna se observa bolta antero – posterioara; se noteaza
maleola interna, tuberculul osului navicular si locul unde articulatia metatarsofalangiana a
Pagina 25 din 75
halucelui atinge podeaua – toate aceste puncte trebuie sa fie pe o linie (linia Feiss), (Fig.8 si
Fig. 9).
3. Din posterior.
a. Capul: aprecierea pozitiei drepte in cazul in care linia bilobulara (intre lobii
urechilor) este perpendiculara pe firul cu plumb.
b. Scapula: se apreciaza linia spinelor si a unghiurilor scapulare, care trebuie sa fie
orizontala; se apreciaza de asemenea gradul de abductie a scapulelor prin distanta dintre
marginea vertebrala a scapulei si coloana. (Abductia este usoara la 5 cm, moderata la 7,5 – 8
si extrema la 10 cm).
c. Talia: se apreciaza unghiul lateral al taliei, care poate fi asimetric prin scoliozarea
coloanei.
d. Coloana: se noteaza deviatiile laterale ale coloanei, functionale sau structurale; se
apreciaza spatele plat.
e. Picioarele: linia tendoanelor ahiliene “fuge” in afara in cazul picioarelor plate, in
eversia calcaneelor (Fig. 10).
Pagina 26 din 75
CAPITOLUL III
ELEMENTE CONSTITUTIVE ALE CERCETARII
III. 1. ORGANIZAREA CERCETARII
LOCUL DE DESFASURARE SI CONDITIILE DE BAZA MATERIALA
In lucrare am prezentat studiul cazurilor de Epifizita Scheuermann, care au efectuat

un tratament recuperator sub urmarirea mea personala si a echipei interdisciplinare din cadrul
Centrului Medical Nicolina, Iasi.
Pagina 27 din 75
Conditiile de baza materiala de care dispune Centrul Medical Nicolina, Iasi, sunt cele
de dotare din sectiile:
- balneoterapie (incluzand bazine cu apa sulfuroasa);
- electroterapie;
- crenoterapie (actiuni cu namol sulfuros);
- sali de kinetoterapie si masaj.
Salile de kinetoterapie sunt dotate cu aparate de gimnastica: spaliere, banci de
gimnastica, scripeti, plansete de melacart pentru usurarea miscarii, mingi medicinale, de
cauciuc, gantere, saci cu nisip, benzi elastice, flexori palmari, aparatura KETTLER pentru
dezvoltarea fortei musculare, cat si alte aparate mecanice pentru acelasi scop analitic.
Pentru explorarea si evaluarea pacientilor s-a folosit urmatoarea dotare: cadran
somatoscopic, taliometru, cantar, rigla, banda metrica, nivela, raportor, fir cu plumb si fise
speciale de inregistrare a datelor culese.
La sectia de hidroterapie, pacientii au beneficiat de hidrokinetoterapie in apa
sulfuroasa si inot.
Pentru buna desfasurare a activitatii de kinetoterapie am urmarit si modul de
respectare a regulilor de igiena.
1.2. ESANTIONUL DE SUBIECTI,

DURATA SI ETAPELE EXPERIMENTULUI
Studiul l-am efectuat pe parcursul anului 2003, din luna aprilie pana in luna
decembrie, pe un lot de 7 pacienti dintre care 5 de sex masculin si 2 de sex feminin.
S-a Numele Sex Varsta Profesia Diagnl Data Data

obs si clinico- intrarii in iesirii din
erva Prenum functional tratament tratament
t si
Pagina 28 din 75
din
stud
iul
caz
uril
or
pe
care
le-
am
urm
arit
din
stati
stic
a
caz
uisti
cii
Cen
trul
ui
Me
dica
l
Nic
olin
a ca
Epif
izita
Sch
euer
man
Pagina 29 din 75
n
apar
e
pre
do
min
ant
la
sex
ul
mas
culi
n.
In
caz
ul
nost
ru
rap
ortu
l
pro
cent
uar
este
de
71,
4%
la
sex
ul
mas
culi
Pagina 30 din 75
n
fata
de
28,
5 la
cel
fem
inin
.
Nr
crt
1 A. L. M 15 elev Epifizita 10. 04. 2003 20. 11. 2003
Scheuermann
2 B.T. M 16 elev Epifizita 10. 04. 2003 20. 11. 2003
Scheuermann
3. D. G. M 15 elev Epifizita 02. 05. 2003 09. 12. 2003
Scheuermann
4. T. G. F 17 elev Epifizita 23. 04. 2003 10. 12. 2003
Scheuermann
5. B. R. F 16 elev Epifizita 06. 05. 2003 12. 12. 2003
Scheuermann
6. M. C. M 21 student Epifizita 17.04. 2003 12. 12 2003
Scheuermann
7. C. L. M 18 elev Epifizita 14. 04. 2003 19. 12. 2003
Scheuermann
Varsta medie de aparitie a fost intre 14–21 ani, deci la pacienti aflati in perioada de
crestere si adolescenta.
Pacientii au fost examinati initial si periodic la 3 luni, pentru a constata tulburarile de

statica vertebrala determinate de Epifizita Scheuermann si eficacitatea tratamentului
recuperator
Pagina 31 din 75
Durata tratamentului a fost in medie de 8 luni, efectuandu-se cu o frecventa de 3

sedinte pe saptamana.
III. 2. METODOLOGIA DE LUCRU
Pentru realizarea cercetarii am folosit urmatoarele metode:

a. Metoda colectarii a informatiilor:
- metoda documentarii;
- metoda studiului de caz;
- metoda observatiei;
- metoda convorbirilor directe;
- metoda experimentului;
- metoda testelor.
b. Metoda analizei;
c. Metoda grafica.
Documentarea a reprezentat cautarea surselor bibliografice in care a fost tratata
problema Epifizitei Scheuermann, consemnarea si selectionarea datelor obtinute.
Studiul de caz l-am desfasurat prin consultarea fiselor medicale ale pacientilor ce au
efectuat tratament in cadrul Centrului Medical Nicolina in ultimii 5 ani si a celor existente in
prezent.
De asemeni am purtat discutii cu personalul medical ce ii avea pe acesti pacienti in
tratament, analizand cauzele afectiunii, comportarea acestora pe parcursul tratamentului si a
rezultatelor obtinute, la cei care au mai fost in tratament, si modalitatile de planuri terapeutice
eficiente.
Observatia -fiind una din metodele de investigatie directa a realitatii, a reprezentat
punctul de plecare in obtinerea materialelor concrete care au constituit apoi baza analizei.
Aceasta metoda am folosit-o la investigari somatoscopice, a precizarii cauzelor de
tulburare statica vertebrala, fiindu-mi necesara in sesizarea aspectelor esentiale pentru a
schimba programul de kinetoterapie atunci cand nu corespundeau fiecarui caz in parte.
Conversatia directa cu cadrele medicale si cu pacientii s-a desfasurat dupa un plan
stabilit anterior, urmarind obtinerea datelor necesare despre subiectii in cauza si evolutia lor
precedenta cercetarii.
Pagina 32 din 75
Experimentul a constat in verificarea ipotezei propuse privind eficienta unor factori cu

care sa actionam potrivit scopului propus de recuperare functionala a Epifizitei Scheuermann
si indepartarea durerii.
Metoda testelor a urmarit obtinerea unor date exacte asupra dezalinierilor vertebrale si
a altor deficiente asociate provocate de Maladia Scheuermann, date care au fost intregistrate
in fisa de tratament.
Metoda analizei a constat in urmarirea individuala a recuperarii fiecarui caz dupa
aplicarea tratamentului prin kinetoterapie.
In final matoda grafica a fost folosita pentru a scoate in evidenta cat mai clar nivelul
de la care s-a pornit cu fiecare pacient si evolutia sa ulterioara.
CAPITOLUL IV
CONTINUTUL PROGRAMELOR DE TRATAMENT PRIN KINETOTERAPIE.

PREZENTAREA REZULTATELOR SI COMENTAREA LOR
IV. 1. CONTINUTUL PROGRAMELOR DE TRATAMENT

KINETOTERAPEUTIC PRIN MIJLOACELE KINETOTERAPIEI
Programul de kinetoterapie aplicat in decursul desfasurarii cercetarii a fost adaptat

fiecarui caz in parte, specific afectiunii si cauzei care a determinat-o.
Terapia prin miscare a facut parte integranta din programul complex de recuperare
functionala in care au fost cuprinse si mijloacele fizioterapeutice (electroterapie, hidroterapie,
masaj) atunci cand a existat durere, masajul precum si mijloace asociate din sport: volei, inot.
Principalele obiective ale tratamentului recuperator au fost:
a) combaterea durerii;
b) asuplizarea coloanei vertebrale si a centurii scapulare in zonele cu rigiditate
crescuta;
Pagina 33 din 75
c) invatarea si adoptarea posturii corecte in viata zilnica si profesionala, precum si

indepartarea factorilor mecanici iritativi;
d) tonifierea musculaturii hipotone paravertebrale in conditii de scurtare, precum si a
musculaturii abdominale si tonifierea in conditii de alungire a musculaturii lombare si
pectorale. De asemenea s-a avut in vedere si corectarea dezechilibrelor musculare care
perturba functia statica si dinamica a coloanei vertebrale.
e) imbunatatirea functiei respiratorie, prin restabilirea unei mecanici respiratorii
functionale bazata pe un control bun al participarii costale si amplificarea cursei
diafragmatice;
f) constientizarea pozitiei corecte coloanei si a bazinului prin metodologia scolii
spatelui “school back”.
Pentru combaterea durerii s-au folosit urmatoarele mijloace:
- masajul: sub forma de efleuraj, frictiuni, framantat, vibratii, masaj transversal
Cyriax, presiuni statice.
Tehnicile de aplicare au fost manuale sau cu aparate vibratorii.
- electroterapia: s-a aplicat sub forma de curenti diadinamici, interferentiari, ionizari
cu novocaina, ultra sunete,TENS pe zonele dureroase, in scop antalgic. - hidroterapia: se
foloseste in scop pregatitor pentru programele de kinetoterapie cat si ca forma de tratament
recuperator, sub forma de inot.
- termoterapia locala sub forma de infra rosii a fost aplicata pentru calmarea durerilor.
Asuplizarea locala a zonelor cu rigiditate a fost blanda si riguroasa, adaptata
pacientului. Aceasta s-a realizat prin mobilizari pasive, stretching si mobilizari active.
Pentru tonifierea musculaturii s-a recurs la exercitii cu ingreuere, constand in obiecte
tip haltera, banda elastica, aparate de forta si exercitii izometrice.
Reeducarea posturala s-a facut in fata oglinzii si in diverse momente fara control
vizual prin: cunoasterea pozitiei defectuase, invatarea pozitiei corecte, sustinerea acestora si
folosirea lor in diverse activitati.
Intrucat Epifizita Scheuermann determina modificari structurale osoase, discale si
ligamentare, redoare accentuata si un potential evolutiv marcat, reeducarea posturala este
asociata cu purtarea corsetului ortopedic sau a “hamului de memorie”.
Ca reguli de viata se indica evitarea activitatii fizice intense, a ortostatismului
prelungit si se indica combinarea activitatii zilnice cu repaus in pozitii corijate.
Odihna se recomanda pe un pat tare, cu o perna mica sub cap cat sa mentina lordoza
cervicala, fiind adoptata fiecarui caz in parte, pentru a favoriza corectia relaxata a curburilor.
Pagina 34 din 75
Pentru activitatile scolare sau profesionale se recomanda a se folosi mobiliere

confectionate in scopul unei tinute corecte.
Protocolul tratamentului kinetoterapeutic.
Tratamentul terapeutic s-a efectuat in 3 etape:
I etapa: - a constat in luarea la cunostinta a defectelor posturale, reeducarea posturala

si asuplizarea practicata in scop corector. Aceasta prima etapa a durat 5-8 sedinte, insotite de
relaxare si invatarea pacientului de a pastra pozitiile corecte in viata zilnica.
II etapa: - este etapa corectiva. In acesta etapa un rol important il ocupa asuplizarea si
tonifierea musculara caracteristica deviatiilor, fiind in masura sa mentina corectia. Se trece la
tonifierea generalizata a musculaturii trunchiului si a membrelor. Programul de kinetoterapie
invatat la sala se continua si la domiciliu.
III etapa: - este etapa de consolidare si readaptare. Aceasta este etapa in care se tinde
sa se fixeze rezultatele obtinute pana aici.
Reeducarea posturala in aceasta etapa, inglobeaza toate gesturile obisnuite si vizeaza
automatizarea pozitiei corecte.
Asuplizarea se efectueaza in vederea mentinerii supletii normale si au loc in toate
planurile.
Activitatea musculara generalizata se practica din ce in ce mai intens orientandu-se
spre o activitate normala.
Program de kinetoterapie
Programul kinetic ce se efectueaza este, in general de la mai multe luni la cativa ani,
in raport cu varsta si deformatiile prezentate, si va fi reluat in caz de reusita. De asemenea,
urmarirea subiectului tratat va fi facuta continuu, iar la copii pana la sfarsitul perioadei de
crestere.
Pagina 35 din 75
Exercitii posturale
Subiectul va lua cunostinta de deficitul sau postural si a corectiilor necesare, fie la o

oglinda cu trei fete, ce permite sa fie vazut profilul fara rotatia capului sau a trunchiului, fie in
ortostatism cu spatele la un plan dur, fie din decubit dorsal pe plan dur, permitand astfel
sesizarea deficientelor.
In fata oglinzii: redresarea activa a segmentelor corpului executate atat din fata cat si
din profil.
2. In fata oglinzii: - in ortostatism, cu mainile impreunate pe crestetul capului, toracele
si lomba drepte: se realizeaza intinderea in ax contra usoarei presiuni date de maini; se merge
prin camera in aceeasi pozitie; coatele sunt trase spre inapoi, dar fara sa determine cresterea
lordozei.
3. Din ortostatism cu corectie locala, cu asocierea corectiilor intregii coloane si
mentinerea acestora cu purtarea unui sac pe cap.
Mobilizare: cu mentinerea saculetului pe cap, se efectueaza exercitii: extensie pe
varfuri si semiflexia membrelor inferioare.
4. Din aceeasi pozitie de mai sus, se mentine greutatea pe cap, in timp ce se
efectueaza unele exercitii mai generale: mers cu greutatea pe cap – normal, pe calcaie, pe
varfuri; bratelor li se lasa libertatea de miscare; ridicarea verticala a bratelor, cu haltere; se
mentine corectia in pozitie aplecat inainte.
5. In ortostatism, langa un spalier, cu calcaiele la o distanta de 12 –15 cm, se apleaca
corpul spre inapoi, pana cand ceafa si spatele se sprijina de scara fixa; lomba aplatizata; se
flecteaza genunchii, alunecand in jos cu corpul pe spalier, apoi genunchii se extind si
trunchiul urca mereu pastrand contactul cu scara. Se inclina corpul inainte “pe glezne”, pana
se ajunge la verticala si, mentinand pozitia dreapta de pe spalier, se merge prin camera.
Exercitiul se repeta dar cu mainile la ceafa si coatele trase inapoi.
6. Aceeasi pozitie in ortostatism, cu spatele la spalier, se efectueaza retroversia
bazinului, genunchii usor flectati la inceputul exercitiului spre a avantaja retroversia, apoi
intinsi. Urmeaza extensia axiala si retropulsia capului si a gatului, la care se asociaza fixarea
scapulara si ridicarea la verticala a unui brat, apoi a ambelor brate. (fig.11)
Pagina 36 din 75
7. Sezand cu piciarele incrucisate (pozitei mahomedana), cu mainile intre coapse,

coloana dorsala si lombara se mentin drepte:
- se flecteaza capul (barbia in piept), apoi se revine la pozitia verticala cu intindere
axiala
- idem, dar din flexie se trece direct in extensie, apoi in vertical;
- flectarea capului inainte, apoi flexie – extensie, pe planul de 45( stang, apoi drept.
Dupa fiecare miscare se trece prin pozitia verticala, cu intindere in ax;
- Circumductie a capului – miscare lenta.
8. Pozitie: asezat liber pe sol, genunchii indoiti, plantele pe sol. Se cauta o lordoza
corijata. Mobilizarea: extensie axiala a capului si gatului cu coborarea barbiei.
9. Pozitia initiala: decubit dorsal, genunchii flectati, picioarele cu plantele pe sol.
Mobilizare: bascularea inapoi a bazinului, extensie si retropulsie a gatului si capului.
Asocierea celor doua corectii de mai sus si a fixarii scapulare. Retroversia bazinului prin
Pagina 37 din 75
contractia simultana a abdomenului si fesierilor, cu rotatia externa a membrelor inferioare

(fig. 12).
10. Cucat ventral cu o perna pneumatica sub abdomen: redresarea activa si pasiva a
umerilor, capului, gatului si coloanei in atitudine corecta, prin extensie a trunchiului.
11. Decubit ventral, cu bratele pe langa corp, fata “privind” in jos: se ridica apoi capul
cu vativa centrimetri de la sol si se executa intinderea axiala a gatului; se roteaza capul din
aceasta pozitie spre unul din umeri, continandu-se intinderea axiala; se lasa capul in jos, sa
atinga solul cu barbia si se revine la pozitia initiala (cu fata in jos) cu relaxare. Se executa si
in sens invers.
Exercitii de mers
Pagina 38 din 75
1. Mers cu mainile la ceafa cu ducerea cate unui genunchi indoit la piept.

2. Mers cu o minge medicinala pe cap, sustinuta din lateral, cu ridicarea cate unui
genunchi indoit la piept.
3. Mers cu ducerea bratelor prin inainte sus, cu arcuire, avand un baston apucat de
capete.
4. Mers cu mainile la ceafa, simultan cu extensia ampla a catre unui picior.
5. Mers pe varfuri cu pasi mici, cu un baston la spate peste omoplati, tinut intre coate.
6. Mers cu respiratie, ducand mainile prin inainte sus si coborandu-le prin latera
Exercitii de asuplizare
Acestea se efectueaza in special in plan sagital si anume in timpul unor mici expiratii
pentru a oferi sistemului muscular un maximum de destindere.
A. Asuplizari ale coloanei dorsale.
1. Pozitie patrupeda. Alunecare in fata, coapsele verticale, bratele intinse inainte,

mainile la sol, trunchiul mult inclinat in fata, permitandu-se maximum de actiune la D6 - D8.
Mobilizare: miscare activa de impingere a pieptului pe sol pe o expiratie relaxata.
2. Pozitie: decubit dorsal, genunchii flectati, picioarele cu plantele pe perete, cu sau
fara perna asezata la varful cifozei. Mobilizare: miscare toracovertebrala efectuata de catre
kinetoterapeut pe expiratii relaxate.
3. Pozitie: decubit dorsal, genunchii flectati, picioarele la zid, bratele de-a lungul
corpului cu haltere de 1- 2 kg in maini, mentinandu-se corectiile facute. Mobilizare: ducerea
bratelor inapoi, vertical, apoi in prelungirea trunchiului in inspir; se revine in expir.
Dificultatea exercitiului se va creste prin aplicarea unei pernite la nivelul varfului
cifotic.
4. Pacientul asezat in decubit dorsal pe un plan inclinat, executa asuplizari cu

capastrul al regiunii cervicodorsale fig. 13).
Pagina 39 din 75
5. Pozitie: semisuspensie dorsala cu picioarele pe sol, cu un contrasprijin, o perna

dorsala de la 1 cm deasupra maximului convexitatii dorsale, cu mentinerea retroversiunii
bazinului prin blocaj lombar in corectie, capul si gatul retropulsate. Mobilizare; impingerea
cu picioarele in timpul expiratiilor relaxante.
6. Sezand pe scaun, cu spatele sprijint de spalier, picioarele departate la nivelul
coapselor cu plantele pe sol. Subiectul prinde banda elastica, de capete apucat, si se executa
asuplizari ale coloanei cervicodorsale. Capul se mentine lipit de spalier (fig. 14).
Pagina 40 din 75
7. Asezat pe banca de gimnastica cu coloana cervico- dorso- lombara lipita de scara

fixa. Se efectueaza asuplizari cu ajutorul corzii si a capastrului (fig. 15).
8. Pozitie: decubit ventral la capul mesei, cu picioarele pe sol, genunchii indoiti, cu

bratele incrucisate pe masa, cu o chinga plasata 1 cm dedesubtul curburii maxime ca sa
blocheze zona dorsala inferioara. Mobilizare; se retropulseaza capul si gatul mentinute in
corectie, cu impingerea concomitenta a mainilor si antebratelor. Se actioneaza asupra partii
superioare a cifozei dorsale si a proiectiei anterioare a gatului. Exercitiul se recomanda in
cifozele inalte (fig. 16).
Pagina 41 din 75
9. Banca de gimnastica, este spriginita la un capat de sipca a 6-a a spalierului.

Pacientul in decubit dorsal, pe banca, prinde cu mainile sipca de care aceasta este sprijinita.
Se efectueaza contractie izometrica pentru cateva secunde si apoi se revine pentru relaxare
(fig. 17).
B. Asuplizari ale coloanei lombare.
10. Pozitie: in genunchi semiasezat pe calcaie, bratele intinse inainte, mainile pe sol,
subiectul relaxat. Mobilizare: impingere de catre kinetoterapeut a sacrului in sensul
retroversiunii bazinului si asupra coloanei lombare in sens de alungire. Miscari active de
retroveriune a bazinului.
11. Pozitie: decubit dorsal cu picioarele ridicate. Mobilizare: flexia membrelor
inferioare si apoi intinderea lor de catre kinetoterapeut, care actioneaza in axul coapselor si
apoi de catre pacientul insusi, care tractioneaza cu bratele.
12. Pozitie: asezat pe sol, cu membrele inferioarea mai mult sau mai putin intinse, cu
mainile pe baza spalierului sau la glezne. Mobilizare: flexia trunchiului pe membrele
inferioare, pastrand corectia dorsala. Se tine cont de adaptare ca pentru exercitiul precedent.
Exercitii de tonifiere
Pagina 42 din 75
Tonifierea musculaturii dorsale este deosebit de importanta, mergand mana in mana

cu fixarea scapulara. Se incepe cu activitatea de redresare a coloanei dorsale si se continua cu
tonifierea musculaturii scapulare. Exercitiile se vor efectua din decubit ventral, decubit
dorsal, din asezat si din ortostatism.
1. Decubit ventral, cu mainile prinse la nivelul feselor; se efectueaza adductia

puternica a scapulelor; mentinerea pozitiei, apoi revenire cu relaxare.
2. Decubit ventral, cu fruntea pe sol, mainile cu palmele in jos, in dreptul urechilor: se
adduc scapulele, ridicandu-se palmele de pe sol (coatele si pumnii raman paralele cu solul);
se mentine pozitia, apoi se revine cu relaxare.
3. Tot din decubit ventral cu o perna pneumatica sub abdomen: extensia trunchiului cu
ducerea bratelor oblic sus cu inspiratie, revenire cu expiratie.
4. Decubit ventral, bratele indoite la umeri cu cate o greutate in fiecare mana:
ridicarea greutatii de pe sol, bratele raman indoite din umeri.
5. Decubit ventral la marginea mesei, capul in prelungirea corpului, antebratele in
sprijin pe masa. Pacientul executa extensia membrelor inferioare, redresand intreaga coloana
vertebrala (fig. 18).
6. Decubit ventral la marginea mesei, genunchii indoiti sub masa, bazinul basculat se
plaseaza o chinga dedesubtul maximului de curbura dorsala, capul in prelungirea corpului,
antebratele in sprijin pe masa in fata capului.Cu ajutorul bratelor, capul reculeaza puternic
inapoi pentru a redresa intreaga curbura dorsala superioara pana la nivelul chingii.
Pagina 43 din 75
7. Aceeasi pozitie si acelasi exercitiu cu aplicarea unui sac de nisip a carui greutate
poate ajunge la 10 kilograme la nivelul cefei. Actiunea de tonifiere a musculaturii este
crescuta fata de exercitiul anterior, in functie si de greutatea sacului.
8. Tot din aceeasi pozitie si acelasi exercitiu, cu miscari ale bratelor. Mainile se
aseaza la nivelul umerilor, mentinandu-se pozitiile de corectie, apoi antebratele se
indeparteaza lateral si in continuare in jos de-a lungul corpului.
9. Din decubit dorsal, dupa efectuarea tuturor corectiilor –cap, gat, bazin, bratele
lateral, antebratele vertical, se executa retropulsia capului si a coatelor spre a decola
omoplatii in timpul unei inspiratii.
10. Din aceeasi pozitie si acelasi exercitiu, suprimand in mod progresiv ajutorul
bratelor. In raport cu supletea scapulara existenta, bratele pot lua diferite pozitii: lateral, de-a
lungul corpului, la ceafa.
11. Mentinand pozitiile anterioare se efectueaza exercitii pentru musculatura
abdominala, cu respiratie ritmica, sub forma de: pedalaj, forfecare cu gambele tinute la
verticala, indepartarea gambelor.
12. Culcat dorsal pe banca de gimnastica, cu genunchii indoiti. De la nivelul pieptului
se face extensia bratelor ce tin un baston de capete apucat. Kinetoterapeutul poate ajuta la
mentinerea genunchilor indoiti (fig. 19).
13. Culcat dorsal, cu genunchii indoiti la piept, in lungul unei banci de gimnastica:
tarare prin tractiune simultana sau alternativa a bratelor la capatul celalalt al bancii. Intre
repetari se executa exercitii de respiratie.
14. Pozitie: sezand pe banca de gimnastica. bratele in prelungirea corpului.
Kinetoterapeutul ajutand la extensia bratelor si a trunchiului.
Pagina 44 din 75
15. Sezand in pozitie mahomedana, bratele atarna libere pe langa corp se fac rotatii
ale umarului dinainte - inapoi, trunchiul ramane mereu drept.
16. Sezand in pozitie mahomedana, cu bastonul prins de capete la nivelul omoplatilor,
se ridica deasupra capului si apoi se aseaza inapoi in spate pe scapule.
17. Asezat, bazinul si spatele lipite de perete, bratele lateral, antebratele inainte si
perpendicular pe perete. Se efectueaza o retropulsie a capului si a coatelor, decoland
omoplatii in inspiratie.
18. Sezand pe un scaun: aplecarea trunchiului inainte cu extensia spatelui si ducerea
bratelor indoite la umar, coatele lipite de trunchi, izometrie 5 – 10 secunde.
19. Sezand pe banca de gimnastica si avand un baston de-a lungul coloanei vertebrale,
prins la un capat de banca iar de celalalt capat pacientul il apuca cu ambele maini, (bratele
indoite la nivelul cefei). Se executa usoare extensii ale coatelor si implicit a trunchiului,
mentinand contactul coloanei cu bastonul.
fig. 20
20. Stand cu fata la scara fixa apucat la nivelul umerilor: indoirea genunchilor cu
arcuire (1, 2, 3) pastrand capul si gatul in extensie, revenire (4).
21. Din atarnat la spalier (cu fata, apoi cu spatele la acelasi aparat), se flecteaza lent
genunchii. Kinetoterapeutul facand presiuni la nivelul zonei dorsale.
Pagina 45 din 75
fig. 21 fig.
22
Exercitii respiratorii
Aceasta activitate va fi integrata in capitolul de fata, ea deoarece intereseaza in cea

mai mare parte regiunea cervico-dorso-lombara.
Exercitiile privind reeducarea respiratorie cuprind atat exercitii de reeducare a actului
respirator, de asuplizare toracica precum si de dezvoltare toracica si functionala.
1. Recunoasterea si controlul timpilor respiratori: inspirul, marcand inceputul

exercitiului, expirul, oprirea lui.
2. Studiul expiratiei in pozitie ortostatica corijata, cu spatele la perete. Se executa o
inspiratie libera, apoi se expira lent, relaxat, prelungita printr-o contractie abdominala
progresiva, cu retractia localizata spre regiunea pubiana.
3. Studiul respiratiei abdominale si costale superioare. Din pozitie de decubit dorsal,
genunchii flectati, bazin basculat, picioarele cu plantele pe sol. Se face o expiratie libera,
urmata de o inspiratie toracala, abdomenul rezistand umflarii exagerate.
Pagina 46 din 75
4. Culcat dorsal cu genunchii indoiti, bazinul basculat, o mana pe torace, cealalta pe

abdomen. Se respira linistit, amplu, sesizand diferitele deficiente: respiratie nazala
insuficienta, imobilitate toracica in regiunea inalta sau joasa, respiratie eventual numai
abdominala.
5. Decubit ventral pe sol sau la marginea unei mesei, cu o perna abdominala. Se va
efectua o inspiratie ampla predominant toracica, si o expiratie lenta, relaxanta, in timp ce
kinetoterapeutul apasa coastele cu presiuni lente pe unghiile posterioare ale acestora si
articulatiile costovertebrale.
6. Inspiratie ampla, expiratie prelungita. Se inspira amplu, pacientul controland
manual miscarea normala a cutiei toracice; se expira profund, prelungit, cu contractia si
retractia musculaturii abdominale.
7. Exercitii de apnee. Apnee in inspiratie, apnee in expiratie. Se va tine seama de
starea cardiovasculara a subiectului.
8. Pozitie asezat, corijata, largirea unui hemitorace prin extensie laterala lenta pe o
inspiratie profunda. Pacientul trebuie sa simta largirea hemitoracelui, respirand numai pe
narina de partea respectiva.
9. Exercitii spirometrice, practicate in pozitii corijate, adaptandu-se in functie de
varsta si starea cardiovasculara.
Exercitii de constientizare a pozitiei corecte a coloanei
Kinetoterapia trebuie sa lase locul programului de kinetoprofilaxie secundara, de

prevenire a recidivelor, program ce poarta denumirea de „scoala spatelui” („school back”).
1.In ortostatism la spalier, cu calcaiele la 25 – 30 centimetri distanta de scara fixa,

apoi apropiindu-le treptat.
2. In ortostatism: o mana, cu palma in sus, la nivelul pubelui; a doua, cu palma in jos,
la nivelul xifoidului – se exerseaza scurtarea si marirea distantei dintre cele doua maini.
3. In ortostatism: flectarea la 90 a trunchiului, si mobilizarea bratelor. Se execura
rotari spre inapoi a acestora , extensii.
4. In ortostatism: se executa genuflexiuni cu spatele sprijinit de spalier.
Pagina 47 din 75
5. In sezand, pozitie mahomedana cu spatele lipit de spalier, tragerea inspre volan a

scaunului soferului.
6. Din sezand, cu sprijin pe maini la spate: se executa lordozari si delordozari.
7. In sezand: ridicarea bratelor spre orizontala, apoi spre zenit, ridicarea coapselor,
abducerea lor.
8. Din pozitia „patrupeda” se executa extensii alternative ale bratelor
IV. 2. INTERPRETAREA REZULTATELOR OBTINUTE IN URMA APLICARII

TRATAMENTULUI KINETOTERAPEUTIC
2.1. FISE DE TRATAMENT SI ANALIZA CAZURILOR
Analiza cazurilor
Rezultatele obtinute in urma aplicarii programelor kinetoterapeutice le-am prezentat

in dinamica evolutiei lor, pornind de la valorile inregistrate la prima examinare, odata cu
intrarea in tratament a pacientului si de la celelalte examinari periodice.
Analiza cazului I
Pacientul A. L., in varsta de 15 ani,sexul masculin, s-a prezentat la data 10.04.2003 cu

diagnosticul de Epifizita Schoeuermann, zona dorsala; lordoza lombara; glezne valg bilateral
gr. I.
La inceputul tratamentului prezenta dureri in regiunea dorso-lombara si o capacitate
vitala redusa, in comparatie cu valorile normale. Toate aceste tulburari s-au ameliorat simtitor
in urma aplicarii tratamentului recuperator complex constand in: masaj, kinetoterapie,
electroterapie sub forma de TENS bai sulfuroase precum si purtarea corsetului (ham de
memorie).
Pagina 48 din 75
Prin aplicarea masajului relaxator pe zona musculaturii pectorale, cervicale si

lombare, flexibilitatea coloanei dorso - lombare a crescut, imbunatatind perametrii vertebrali
ce erau exagerati de afectiune.
Asuplizarile centurii scapulare si dorso – lombare au fost blande, executate pana la
limita suportabilitatii.
Hidrokinetoterapia in apa sulfuroasa a pregatit organismul satisfacator pentru
programul de kinetoterapie.
Capacitatea vitala a crescut simtitor prin exercitii si jocuri dinamice (folosind mingea)
si inot (crowl spate).
FISA DE TRATAMENT Nr. 1
Numele si prenumele ……A.L……………..Sex ….. masc…...…….…………………

Varsta ……...………..15..ani….……..……………………………………….………..
Data intrarii…….10.aprilie.2004……….. Data iesirii …20.noiembrie.2003…………
Profesia …………elev…………………………………………………………….……
Istoric ……depistat de medicul scolar datorita durerilor………………………………
Diagnostic …epifizita sch. zona dorsala. Lordoza lombara.glezne valg bilateral gr.I…
Tr EXAMEN -DATA 10.04.2003 12.09.2003 20.11.2003
at
a
m
en
te
as
oc
iat
e
…
…
m
as
Pagina 49 din 75
aj,
T
E
N
S,
ba
i
su
lf
ur
oa
se
…
…
…
…
…
…
…
…
…
…
…
…
...
C7 65 58 47
Dorsal 0 0 0
VERTEBRALAProfil
Lombar 60 57 50
COLOANA
Sacrat 0 0 0
sup. - - -
Relief costo mijl. - - -
SPATE
muscular inf. - - -
Pagina 50 din 75
Suma reliefelor - - -
sup. - - -
Devierea coloanei mijl. - - -
inf. - - -
Echilibrul coloanei 0 0 0
Bazin N N N
Dist. sp. il. sup. dr. 71 71 71.5
TICA
STA
mal. int. culc. stg. 71 71 71.5

Talia 157 158 159
Bustul 72 72.5 73
Greutatea 46 47 47
Elasticit. toracica 3 5 6
ANTROPOMETRICE
dr. - - -
EXAMINARI
Genunchi stg. - - -
dr. Valg gr. I Valg Tendinta valg
Glezne stg. Valg gr. I valg Tendinta valg
dr. - - -
Picior stg. - - -
Spirometrie 2100 cm 2700 cm 2900 cm
Masaj + + +
Infrarosii
TRATAMENT
MIJL.ASOC.
Ionizari cu novocaina
TENS +
Bai sulfuroase + + +
Analiza cazului II
Pacientul B. T., in varsta de 16 ani, sexul masculin,s-a prezentat la data de 10.04.2003

cu diagnosticul de Epifizita Scheuermann si o atitudine cifotica C stanga.
Pagina 51 din 75
Tratamentul acestui caz a trebuit efectuat intr-un context mult mai larg decat cel al
corectarii Epifizitei Scheuermann, intrucat prezenta si atitudinea scoliotica ce dezechilibra
coloana vertebrala in plan frontal.
Elasticitatea toracica pentru varsta ce o prezenta era redusa datorita razei mare de
curbura dorsala si a rigiditatii acesteia.
Tratamentul aplicat a constat in masaj, infrarosii, ionizari cu novocaina,
hidrokinetoterapia in apa sulfuroasa, purtarea de corset.
Procedurile de ionizare cu novocaina au fost necesare datorita durerilor accentuate in
zona dorsala mijlocie.
Relieful maxim de curbura situat la nivelul zonei omoplatilor a determinat
desprinderea lor de cutia toracica, in mod evident, pentru care am pus accent in cadrul
tonifierii musculaturii spatelui si pe muschii romboizi care sa ajute la fixarea acestora.
Corectarea pozitiilor umerilor a fost mai anevoioasa datorita tonusului muscular
anterior al toracelui care era evident mai ridicata. Totusi s-au rearmonizat curburile spatelui,
pacientul reusind sa mentina o pozitie corecta mai mult imp fara a fi obositoare.
Numele si prenumele …………B.T.……………..Sex ….. masc……...………………

Varsta …………..……..16.ani……………………….………………………………..
Data intrarii ……10.aprilie.2003…... Data iesirii……20.noiembrie.2003………….
Profesia ……………elev……………………………………………………………….
Istoric …………..depistat in familie…………………………………………………...
Diagnostic ……..epifizita sch….Atitudine scoliotica. Cstg……………………………
Tr EXAMEN -DATA 10.04.2003 12.09.2003 20.11.2003
at
a
m
en
te
as
oc
Pagina 52 din 75
iat
e
…
m
as
aj,
in
fr
ar
os
ii,
io
ni
za
ri
cu
no
vo
ca
in
a,
ba
i
su
lf
ur
oa
se
…
…
…
..
Pagina 53 din 75
C7 60 55 50
Dorsal 0 0 0
Profil
Lombar 55 50 48
Sacrat 0 0 0
sup. - - -
COLOANA VERTEBRALA

muscular inf. - - -
sup. S6 S4 0
SPATE
Devierea coloanei mijl. S8 S6 0

inf. S6 S4 0
Echilibrul coloanei S8 0 0
Bazin N N N
Dist. sp. il. sup. dr. 78 78 79
TICA
STA
mal. int. culc. stg. 78 78 79

Talia 170 172 173
Bustul 82 83 83
Greutatea 72 72.5 73
ANTROPOMETRICE
dr. - - -
EXAMINARI
Genunchi stg. - - -
dr. - - -
Glezne stg. - - -
dr. - - -
Picior stg. - - -
Masaj + + +
Infrarosii +
TRATAMENT
MIJL.ASOC.
Ionizari cu novocaina + +
TENS
Pagina 54 din 75
Analiza cazului III
Pacientul D.G., in varsta de 15 ani, sexul masculin, s-a prezentat la data de

02.05.2003 prezentand: Epifiziat Scheuermann si picior plat bilateral gr II.
In acest caz cifoza dorsala a avut o valoare primara, lordozarea spatelelui fiind mai
redusa.
Tratamentul constand din : purtarea de corset, masaj TENS si bai sulfuroase, au
urmarit indepartarea durerii care era moderata localizata la nivelul zonei dorsale mijlocii,
asuplizarea coloanei, si tonifierea in conditii de scurtare a musculaturii spatelui la nivel dorsal
si tonifierea musculaturii abdominale.
Gimnastica respiratorie a dus la modelarea posterioara a cutiei toracice si
imbunatatirea elasticitatii toracice si a capacitatii vitale.
Pentru corectia piciorului plat s-au efectuat exercitii de tonifiere a musculaturii
plantare. S-a recomandat purtarea de talonete.
Dupa aplicarea tratamentului recuperator s-a observat o inbunatatire considerabila a
pozitiei coloanei vertebrale si a piciorului plat, subiectul fiind in perioada de crestere, sansele
fiind mari.
Numele si prenumele ……D.G………….………..Sex ….. masc……….…………….

Varsta…………………15.ani…………..………………..……………………………..
Data intrarii ……2.mai.2003………….… Data iesirii …..9.decembrie.2003………
Profesia ………….elev…………………………………………………………………
Istoric …depistat de medicul de familie. Este pentru prima data in trat. recup………...
Diagnostic ……Epifizita Scheuermann. picior plat bilateral gr.II……………………..
Tr EXAMEN -DATA 02.05.2003 17.08.2003 09.12.2003
at
a
m
en
Pagina 55 din 75
te
as
oc
iat
e
…
…
m
as
aj,
T
E
N
S,
ba
i
su
lf
ur
oa
se
…
…
…
…
…
…
…
…
…
…
…
…
Pagina 56 din 75
...
C7 50 45 40
Dorsal 0 0 0
Profil
Lombar 48 40 38
Sacrat 0 0 0
sup. - - -
COLOANA VERTEBRALA

muscular inf. - - -
sup. - - -
SPATE

inf. - - -
Bazin N N N
TICA
STA

Talia 158 159 160
Bustul 82 82.5 83
Greutatea 47 48 48.5
ANTROPOMETRICE
dr. - - -
EXAMINARI
Genunchi stg. - - -
dr. - - -
Glezne stg. - - -
dr. plat gr.II plat gr.I plat gr. I
Picior stg. plat gr.II plat gr.I plat gr. I
Masaj + + +
TRATAMENT
MIJL.ASOC.
Infrarosii
Ionizari cu novocaina
TENS +
Pagina 57 din 75
Analiza cazului IV
T.G., de sex feminin, prezentandu-se la tratament la data de 23.04.2003, avand varsta

de 17 ani si prezentand ca diagnostic Epifizita Scheuermann si lordoza lombara, i s-au
prescris ca tratament : masaj, ionizari cu novocaina, TENS, hidrokinetoterapie in apa
sulfuroasa precum si purtarea de corset.
Epifizita Scheuermann din acest caz a determinat tulburari de cresteri vertebrale cu
afectarea anterioara a corpilor vertebrali, ceea ce a condus la aparitia durerilor accentuate in
zona dorso-lombara.
Tratamentul recuperator a pus accent pe mentinerea pozitiei corecte a coloanei prin
corset, asuplizari accentuate a coloanei si pozitiei umerilor pentru a elibera partea anterioara a
corpilor vertebrali, de greutate si a impiedica evetualele deformari vertebrale.
Gimnastica respiratorie s-a axat pe cresterea elasticitatii toracice si tonifierea
musculaturii inspiratoare in scurtare (romboid, dintat mare, pectoralul mic).
S-au recomandat pozitii corectoare pentru dormit si in cadrul activitatilor zilnice.
Dintre sporturi s-au indicat inotul si baschet.
Evolutia pacientului a fost favorabila prin reeducarea completa a algiilor vertebrale,
ameliorarea pozitiei coloanei si constientizarea mentinerii ei in cadrul activitatilor
socioprofesionale.
Numele si prenumele ……T.G…………………..Sex …..fem……...…………………

Varsta ………….…..17.ani…………………………………………………………....
Data intrarii ………23.aprilie.2003……… Data iesirii …10.decembrie.2003……...
Profesia ……………elev………………………………………………………….……
Istoric …depistat in urme cu un an, a mai efectuat trat. recuperator 3 luni…………….
Diagnostic ………Epifizita Scheuermann..Lordoza lombara………………………….
Pagina 58 din 75
Tr EXAMEN -DATA 23.04.2003 16.08.2003 10.12.2003

at
a
m
en
te
as
oc
iat
e
…
m
as
aj,
io
ni
za
ri
cu
no
vo
ca
in
a,
T
E
N
S,
ba
i
su
lf
ur
Pagina 59 din 75
oa
se
…
…
…
…
..
C7 68 58 50
Dorsal 0 0 0
Profil
Lombar 60 55 48
Sacrat 0 0 0
sup. - - -
COLOANA VERTEBRALA

muscular inf. - - -
sup. - - -
SPATE

inf. - - -
Bazin N N N
TICA
STA

Talia 178 178 178
Bustul 84 84.5 84.5
Greutatea 76 77 77
ANTROPOMETRICE
EXAMINARI
dr. - - -
Genunchi stg. - - -
dr. - - -
Glezne stg. - - -
dr. - - -
Picior stg. - - -
Pagina 60 din 75

Masaj + + +
Infrarosii
TRATAMENT
MIJL.ASOC.
Ionizari cu novocaina +
TENS +
Analiza cazului V
Pacientul B. R., in varsta de 16 ani, sex feminin, s-a prezentat la data de 6 mai 2003
cu diagnosticul: Epifizita Scheuermann.
Ca urmare a tulburarilor de crestere vertebrale cu afectarea anterioara a corpilor
vertebrali, deteminate de Epifiziata Scheuermann , pacientul prezenta la inceputul
tratamentului dureri accentuate in zona dorso- lombara.
Din acest motiv programul de recuperare a avut ca obiectiv indepartarea durerii prin
tehnici de masaj si fizioterapie si redresarea coloanei vertebrale prin kinetoterapie:
- a) masajul a fost efectuat in scop relaxator pe musculatura pectorala, cervicala si
dorso- lombara
- b) s-au facut urmatoarele aplicatii electroterapeutice: ionizari cu novocaina, TENS si
- c) hidrokinetoterapie in apa sulfuroasa, pregatind astfel organismul pentru

programul de kinetoterapie si sedarea durerii.
Exercitiile efectuate in vederea corectarii cifozei au avut un caracter heterogen,
cuprinzand exercitii de asuplizare a curburii scapulare si dorso- lombare, exercitii de tonifiere
in conditii de scurtare a musculaturii spatelui, abdomenului si fesierilor si de alungire a
musculaturii anterioare a trunchiului si zonei lombare, precum si exercitii de respiratie,
relaxare si exercitii de automatizare a pozitie corecte a spatelui.
In urma tratamentului aplicat, pe langa disparitia durerilor din zona dorso- lombara s-
a observat si imbunatatirea pozitiei coloanei vertebrale, pacientul reusind sa o pastreze timp
indelungat.
Pagina 61 din 75
Numele si prenumele …………B.R………..Sex ….. fem….……….…………………

Varsta …………..…………16.ani…………...………………………………………..
Data intrarii ………6.mai.2003…….. Data iesirii ……..12.decembrie.2003………
Profesia ……………elev………………………………………………………….……
Istoric ……depistat in familie, este pentru prima data in tratament recuperator………
Diagnostic ………………Epifizita Scheuermann………...…………………………...
Tr EXAMEN -DATA 06.05.2003 17.09.2003 12.12.2003
at
a
m
en
te
as
oc
iat
e
…
…
m
as
aj,
io
ni
za
ri
cu
no
vo
ca
in
Pagina 62 din 75
a,
T
E
N
S,
ba
i
su
lf
ur
oa
se
…
…
…
..
C7 60 54 48
Dorsal 0 0 0
Profil
Lombar 55 50 45
Sacrat 0 0 0
sup. - - -
COLOANA VERTEBRALA

muscular inf. - - -
sup. - - -
SPATE

inf. - - -
Bazin N N N
EX TICA
STA

ARI
RIC
AM
OM
Talia 168 168.5 169

AN
TR
OP
ET
IN
Pagina 63 din 75
Bustul 76 76.5 76.5

Greutatea 55 57 58
dr. - - -
Genunchi stg. - - -
dr. - - -
Glezne stg. - - -
dr. - - -
Picior stg. - - -
Masaj + + +
Infrarosii
TRATAMENT
MIJL.ASOC.
TENS +
Analiza cazului VI
Pacientul M. C. de sex masculin, in varsta de 21 ani, s-a prezentat cu diagnosticul de

Epifizita Scheuermann, lordoza lombara si picior plat bilateral gr. II, la data de 17 aprilie
2003.
Desi mai efectuase tratament kinetoterapeutic, fiind depistat la varsta de 16 ani,
programul de recuperare a avut ca obiective asuplizarea zonelor cu raza de curbura patologica
si a centurii scapulare, in vederea unui bun aliniament postural, alaturi de purtarea coersetului
ortopedic. Un accent deosebit s-a pus pe exercitiile de asuplizare de tip stetching, pasiv si
activ. Kinetoterapia s-a efectuat sub forma tonifierii musculaturii in conditii de corectie
adresandu-se musculaturii spatelui, abdomenului, fesierilor si a musculaturii plantare.
Pentru reducerea algiilor vertebrale s-au aplicat ca tratamente asociate masaj, ionizari
cu novocaina, curenti TENS, bai sulfuroase.
In vederea cresterii debitului musculo- ligamentar s-au folosit alaturi de procedurile:
masaj si baie sulfuroasa, curenti infra rosii aplicati la nivelul zonei dorsale.
Pagina 64 din 75
Exercitiile respiratorii au urmarit cresterea functiei pulmonare ceea ce se revede prin

cresterea capacitatii vitale si a elsticitatii pulmonare.
Evolutia tratamentului recuperator a fost favorabila prin reducerea curburilor
patologice, schitarea boltii plantare, cresterea parametrilor functionali pulmonari si
imbunatatirea starii psihice a pacientului, odata cu cedareadurerii si asuplizarea vertebrala.
Numele si prenumele …………M.C………………….Sex ….. masc…………………

Varsta …………..………21.ani………………………...……………………………..
Data intrarii ………17.aprilie.2003… Data iesirii ……12.decembrie.2003………
Profesia ……………student……………………………………………………………
Istoric ……depistat cu Epifizita Scheuermann la varsta de 16 ani…………………….
Diagnostic …Epifizita Sch..lordoza lombara..picior plat gr. II…bilateral……………..
Tr EXAMEN -DATA 17.04.2003 18.08.2003 12.12.2003
at
a
m
en
te
as
oc
iat
e
…
m
as
aj,
in
fr
ar
Pagina 65 din 75
os
ii,
io
ni
za
ri
cu
no
vo
ca
in
a,
T
E
N
S,
ba
i
su
lf
ur
oa
se
..
C7 58 52 46
Dorsal 0 0 0
Profil
Lombar 54 47 42
Sacrat 0 0 0
COLOANA
sup. - - -
VERTEBRALA

muscular inf. - - -
SPATE
Pagina 66 din 75
sup. - - -
inf. - - -
Bazin N N N
TICA
STA

Talia 178 178 178
Bustul 84 84.5 84.5
Greutatea 72 72.5 73
ANTROPOMETRICE
dr. - - -
EXAMINARI
Genunchi stg. - - -
dr. - - -
Glezne stg. - - -
dr. plat gr. II plat gr. II- I plat gr. I
Picior stg. plat gr. II plat gr. II- I plat gr. I
Masaj + + +
Infrarosii +
TRATAMENT
MIJL.ASOC.
TENS +
Analiza cazului VII
Pacientul C. L., de sex masculin, in varsta de 18 ani, s-a prezentat la tratament in data
de 14 aprilie 2003 cu diagnosticul Epifizita Scheuermann si lordoza lombara acuzand dureri
moderate la nivelul coloanei vertebrale. Obiectivele tratamentului recuperator au fost:
asuplizarea coloanei vertebrale, tonifierea musculaturii alungite si obisnuirea pacientului cu
mentinerea pozitiei corecte a corpului in cadrul activitatilor zilnice.
Pagina 67 din 75
Tratamentul a constat in: masaj, ioizari cu novocaina, curenti TENs, bai sulfuroase si
purtarea de corset. De asemenea tratamentul a mai inclus si exercitii de respiratie ce au dus la
imbunatatirea capacitatii vitale si a elasticitatii toracice.
Evolutia pacientului in decursul tratamentului recuperator a fost favorabila datorita
constiinciozitatii sale si motivata de dorinta de a avea p postura frumoasa.
Numele si prenumele ………C.L……………..Sex ….. masc…...….…………………

Varsta …………..…..18.ani…………………….……………………………………..
Data intrarii ……14.aprilie.2003…. Data iesirii ..…19.decembrie.2003………….
Profesia ……………elev………………………………………………………….……
Istoric ……depistat la varsta de 14 ani, a efectuat tratament discontinuu……………..
Diagnostic …………Epifizita Scheuermann…lordoza lombara………………………
Tr EXAMEN -DATA 14.04.2003 05.08.2003 19.12.2003
at
a
m
en
te
as
oc
iat
e
…
…
m
as
aj,
io
ni
za
Pagina 68 din 75
ri
cu
no
vo
ca
in
a,
T
E
N
S,
ba
i
su
lf
ur
oa
se
…
…
…
..
C7 52 45 40
Dorsal 0 0 0
COLOANA VERTEBRALA
Profil
Lombar 48 38 38
Sacrat 0 0 0
sup. - - -
SPATE
muscular inf. - - -
sup. - - -
Pagina 69 din 75
inf. - - -
Bazin N N N
TICA
STA

Talia 178 178 178.5
Bustul 81 81 81.5
Greutatea 74 74 75
ANTROPOMETRICE
dr. - - -
EXAMINARI
Genunchi stg. - - -
dr. - - -
Glezne stg. - - -
dr. - - -
Picior stg. - - -
Masaj + + +
Infrarosii
TRATAMENT
MIJL.ASOC.
TENS +
2.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR
Din analiza fiselor de tratament a celor sapte pacienti ce i-am avut in studiu, in
vederea tratamentului recuperator, avand ca diagnostic Epifizita Scheuermann s-au observat
urmatoarele aspecte:
- varsta medie de aparitie a acestei afectiuni a fost intre 15 –21 ani, date prezentate in
tabelul de jos (tabelul nr 6.) unde se observa ca apreciere de sex predominanta ei la sexul
masculin (tabelul nr.7).
Pagina 70 din 75
4
cazuri 3
cazuri
Varsta 15 - 17 ani 17 - 21 ani
5
cazuri
71.4 % 2 cazuri
28.6 %
Sex M F
In cazul nostru raportul procentual este de 71,4 % la sexul masculin fata de 28,5 % la
cel feminin.
Pacientii aflati in studiu cu Epifizita Scheuermann au fost examinati la venirea in
tratament si periodic la aproximativ trei luni, date ce au fost notate in fisa de tratament, dupa
care s-a putut face interpretarea individuala si generala, si a deficientelor asociate precum si
urmarirea eficientei tratamentului recuperator.
Cifozele dorsale ca mod de manifestare a Epifizitei Scheuermann le-am clasat in trei
grupe: cu raza mare de curbura, medie si mica, la fel si lordozele compensatorii.
Din interpretarea rezultatelor s-a observat existenta a doua cazuri cu raza mare de
curbura (avand o distanta de 65 mm. intre C7 si firul cu plumb), trei cazuri cu raza medie de
curbura (C7 –fir cu plumb =60 mm.) si doua cazuri cu raza mica de curbura (distanta dintre
C7 si fir fiind de 50 mm), aceste date fiind prezentate in tabelul nr. 8.
Pagina 71 din 75
Cu raza mare de Cu raza medie de Cu raza mica de

Cifoze curbura curbura curbura
dorsale C7 - 65 mm C7 - 60 mm C7 - 50 mm
2 cazuri 3 cazuri 2 cazuri
Intru-cat corpul este un tot unitar, o deficienta a unei zone atrage dupa sine o
deposturare a corpului care la examinarea somato- antropometrica a iesit in evidenta, fiind
prezentate in tabelul nr. 9 si 10.
Cu raza mare de Cu raza medie de Cu raza mica de

Lordoze curbura curbura curbura
compensatorii L4 - 60 mm L4 - 55 mm L4 - 50 mm
2 cazuri 3 cazuri 2 cazuri
Alte deficiente asociate:
Scolioze gr. I deficiente Genunchi Genunchi Glezne Picior

Dorsale Statice toracice valg varum valg plat
1 caz - - - - 1 caz 2 cazuri
Se remarca frcventa lordozelor cu raza mare de curbura, medie si mica care insotesc
aceste tipuri de cifoze. Celalalte afectiuni asociate fiind in numar mic: un caz de scolioza, un
caz ce prezenta glezne valg, doua cazuri cu picior plat.
In urma trat de recuperare s-a observat ca o data cu disparitia algiilor vertebrale,
pacientul poate sa-si mobilizeze mai usor coloana vertebrala, ceea ce ne-a permis asuplizarea
treptata a zonelor blocate si tonifierea musculara s-a putut face in conditii bune, permitand
redresarea curburilor.
Aceste rezultate se observa la examinarea finala cand curburile au devenit normale
sau, s-au redus pana la valoare mica.
De un real folos in mentinerea rezultatelor a fost purtarea de corset, inotul in apa
sulfuroasa si mijloacele asociate din activitatile fizice: baschet, volei; pentru a-l obisnui pe
pacient sa constientizeze pozitia corecta.
Pagina 72 din 75
Gimnastica respiratorie pentru mentinerea si imbunatatirea elasticitatii toracelui axata

pe musculatura inspiratorie (romboid, dintat mare, pectoralul mic) a fost eficienta, rezultat ce
se remarca prin cresterea capacitatii vitale. (tabelul nr. 11).
3700 cm3
CV max
2100 cm3
CV min
C.V. 10.04.2003 19.12.2003
Data intrarii Data iesirii
Pentru mentinerea rezultatelor obtinute prin tratament recuperator, pacientilor li s-a

recomandat continuarea tratamentului prin miscare sub forma de kineto-profilaxie sau
sporturi indicate in aceasta afectiune si respectarea programului de igiena posturala.
CAPITOLUL V
CONCLUZII
CONCLUZII
Din studiul facut pe cele sapte cazuri cu Epifiziata Scheuermann ce s-a desfasurat pe
parcursul anului 2003, din luna aprilie pana in luna decembrie, control corespunzator, prin
masuratori rahimetrice si radiologice s-a putut constata urmatoarele:
Pagina 73 din 75
- tratamentul cifozelor nu trebuie inteles separat ci intr-un context mult mai larg decat
cel al corectarii stricte a curburii dorsale intrucat apare insotita de abateri de la normal a
umerilor, omoplatilor, toracelui si a altor zone.
De aceea programele de exercitii au avut drepr scop corectarea cifozei, dar au fost
incluse si elemente corective pentru deficientele asociate.
Nu este mai putin adevarat ca cifoza avand o valoare primara, corectarea acesteia va
antrena si corectarea deficientelor asociate a caror existenta este secundara, depende de
cifoza.
Corectarea concomitenta si a deficientelor asociate s-a soldat cu o influenta
favorabila, de accelerare a recuperarii curburii cifotice.
Dat fiind varsta la care au foat prezentate cazurile, perioada pubertara si a
adolescentei, rezultatul tratamentului kinetoterapeutic a fost benefic atunci cand s-a aplicat
precoce, odata cu aparitia algiilor sau a dezalinierilo vertebrale.
In cazul in care deformarile corpurilor vertebrale au fost accentuate, evolutia
pacientilor a evidentiat o stagnare a bolii.
Programul de kinetoterapie asociat cu mijloacele de fizioterapie au dus la:
ameliorarea algiilor vertebrale si disparitia lor;
micsorarea curburilor patologice;
crearea unui tonus de atitudine, necesar mentinerii corectiei;
cresterea tonusului musculaturii paravertebrale;
deblocarea toracelui si
imbunatatirea parametrilor functionali specifici functiei pulmonare.
Exercitiul fizic ca mijloc de baza al kinetoterapiei s-a aplicat sub forma de exercitii
dinamice, statice sau jocuri sportive, de tipul sporturilor: inot, baschet, volei.
Alaturi de exercitiile dinamice, asuplizarea coloanei vertebrale si redresarea ei s-a
realizat prin: exercitii de stretching si elongatii vertebrale pe plan inclinat (banca de
gimnastica) si cu ajutorul capastrului Glisson, care au inbunatatit rapid redresarea coloanei
prin intinderea ligamentului anterior ce este retractat.
Mentinerea pozitiei corecte a fost consolidata prin aparate ortetice de tipul orteza
cervico- dorso- lombara, denumita si „ham de memorie” – denumire ce ii evidentiaza scopul.
In cadrul programului de recuperare, fiecare pacient a primit un program cu regulile
de igiena ale posturii , ce trebuie aplicate in timpul zilei si noptii pentru mentinerea
rezultatelor urmarite prin tratament recuperator, care a realizat obiectivul mentinerii corectiei.
Pagina 74 din 75
De un real folos au fost exercitiile de constientizare a posturii din programul de

kinetoprofilaxie „ school back” („scoala spatelui” a suedezei Marianne Zachrisson) in care
pozitiile corective invatate in sala se aplica in viata cotidiana.
Tratamentul prin miscare va fi continuat pentru a consolida si mentine rezultatele
obtinute.
Pagina 75 din 75

Kinetoterapie Licenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Kinetoterapie Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Kinetoterapie. Programe de tratament

I.1. IMPORTANTA KINETOTERAPIEI IN RECUPERAREA FUNCTIONALA A

Medicina moderna nu se mai multumeste numai cu rezultatul tratamentului medical ci

Tratamentul tulburarilor de statica vertebrala determinate de epifizita de crestere

tonificand si decontracturand masele musculare in cadrul unei reeducari posturale si

I.2. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

I.3. IPOTEZELE EXPERIMENTULUI (LUCRARII)

Lucrarea isi propune sa dovedeasca urmatoarele ipoteze:

I.4. SCOPUL SI OBIECTIVELE LUCRARII

BAZELE TEORETICE ALE LUCRARII

II.1. ASPECTE ANATOMO FUNCTIONALE ALE COLOANEI VERTEBRALE

1.1. ANATOMIA COLOANEI VERTEBRALE

corpului si directia de miscare. Ea inconjura si protejeaza sistemele noastre de comunicare si

Menajarea discurilor intervertebrale fata de solicitarile inerente reprezinta o

Articulatiile apofizelor spinoase. Ca si lamele vertebrale, apofizele spinoase sunt unite

VASCULARIZATIA MADUVEI SPINARII

Irigatia maduvei spinarii se realizeaza de o maniera cu totul aparte si cunoasterea ei

Miscarile coloanei vertebrale sunt produse de un numar mare de muschi, care se

1.2. BIOMECANICA COLOANEI VERTEBRALE

Miscarile coloanei, indiferent de amplitudinea lor, sunt miscari complexe, in care

Segmentul Flexia Extensia Inclinarea Rotatia

Psoas iliac Vertebre lombare; fosa iliaca Micul trohanter

Miscarea de extensie. In Insertia

Extensia este blocata in ultima

Iliocostal Apofize spinoase, apofize Baza sacrului

II.2. EPIFIZITA VERTEBRALA. MALADIA SCHEUERMANN

Descrisa de Scheuermann, in 1921, este o afectiune vertebrala a adolescentului, al

Patrunderea substantei discale prin placa de cartilaj se poate datora unei

In stadiul 3, la toate semnele tipice ale Epifizitei Scheuermann se adauga si modificari

Uneori, herniile retromarginale anterioare sunt interpretate drept “pottice”. Epifizele

II.3. EXAMINARE SI DIAGNOSTIC

In examinarea coloanei vertebrale ne-am folosit de schema data de Decoulx.

camera de examinare a fost luminoasa, lumina batand din spatele examinatorului;

Pentru precizarea diagnosticului descris in lucrare am folosit tehnica evaluarii

Examinarea cinetica cuprinde studiul adaptarii rahisului la schimbarea pozitiei in

pubiene, spatiul inter condiliar al genunchilor, spatiul talocrural. Axa de simetrie va

a. Umerii: se observa alinierea claviculelor; denivelarea lor este dovada de asimetrie

a. Capul: devierea anterioara este apreciata in raport cu linia gravitatiei marcata de

ELEMENTE CONSTITUTIVE ALE CERCETARII

III. 1. ORGANIZAREA CERCETARII

LOCUL DE DESFASURARE SI CONDITIILE DE BAZA MATERIALA

In lucrare am prezentat studiul cazurilor de Epifizita Scheuermann, care au efectuat

1.2. ESANTIONUL DE SUBIECTI,

S-a Numele Sex Varsta Profesia Diagnl Data Data

Pacientii au fost examinati initial si periodic la 3 luni, pentru a constata tulburarile de

Durata tratamentului a fost in medie de 8 luni, efectuandu-se cu o frecventa de 3

III. 2. METODOLOGIA DE LUCRU

Pentru realizarea cercetarii am folosit urmatoarele metode:

Experimentul a constat in verificarea ipotezei propuse privind eficienta unor factori cu

CONTINUTUL PROGRAMELOR DE TRATAMENT PRIN KINETOTERAPIE.

IV. 1. CONTINUTUL PROGRAMELOR DE TRATAMENT

Programul de kinetoterapie aplicat in decursul desfasurarii cercetarii a fost adaptat

c) invatarea si adoptarea posturii corecte in viata zilnica si profesionala, precum si

Pentru activitatile scolare sau profesionale se recomanda a se folosi mobiliere

Protocolul tratamentului kinetoterapeutic.

Tratamentul terapeutic s-a efectuat in 3 etape:

I etapa: - a constat in luarea la cunostinta a defectelor posturale, reeducarea posturala

Subiectul va lua cunostinta de deficitul sau postural si a corectiilor necesare, fie la o

7. Sezand cu piciarele incrucisate (pozitei mahomedana), cu mainile intre coapse,

contractia simultana a abdomenului si fesierilor, cu rotatia externa a membrelor inferioare

1. Mers cu mainile la ceafa cu ducerea cate unui genunchi indoit la piept.

A. Asuplizari ale coloanei dorsale.