I INTRODUCERE

[1.] [1.] Importanta si actualitatea temei

Glezna si piciorul formeaz a mpreun a un complex anatomo functional menit s a sustin a ntreaga
greutate a corpului si, n acela si timp, s a asigure mersul pe orice teren.
Piciorul, are deci un rol static si unul dinamic, de important a aproape egal a, ind prghia terminal a a
locomotiei. Hohman denumea piciorul o oper a de art a arhitectural a a naturii. ntr-adev ar, structurarea
piciorului uman n timpul ndelungatei evolutii logenetice s-a perfectionat n mod admirabil n vederea
asigur arii concomitente a stabilit atii si mobilit atii, a echilibrului si oscil arii, a acceler arii si deceler arii.
Datorit a acestui rol static si dinamic al piciorului, traumatismele care intervin asupra lui, au repercusiuni
negative asupra stabilit atii si mobilit atii piciorului. Dintre traumatismele care apar la nivelul gleznei si
piciorului si anume: entorsele, luxatiile si fracturile, de o important a mai deosebit a sunt fracturile gleznei
si piciorului datorit a frecventei lor dar si a sechelelor pe care le las a. Ca si frecvent a fracturile gleznei si
piciorului se situeaz a pe al treilea loc dup a fracturile extremit atii inferioare a radiusului si dup a fracturile
extremit atii inferioare a femurului.
Pe lng a impactul medical pe care l au asupra pacientului, acesta ind
un suferind, fracturile gleznei si piciorului mai au si un impact social, datorit a incapacit atii de munc a a
pacientului, incapacitate de munc a care variaz a de la 4 la 12 luni sau chiar mai mult n functie de tipul de
fractur a sau de sechelele care r amn. Aceast a incapacitate de munc a mbrac a dou a aspecte sociale:
(a) primul, deoarece greveaz a bugetul statului prin plata ajutoarelor de boal a
al doilea, pacientul ind considerat o persoan a cu handicap.
Pe lng a atentia deosebit a de care se bucur a din partea chirurgilor ortopezi pentru o refacere
anatomic a perfect a a interliniei articulare, fracturile gleznei si piciorului se bucur a de o atentie deosebit a
si din partea serviciilor de recuperare printr-un program bine stabilit de recuperare medical a.
Recuperarea medical a ocup a un loc foarte important n tratamentul unui bolnav cu fractur a de
glezn a sau picior, ea ind obligatorie dup a scoaterea aparatului gipsat. Prin mijloacele de care dispune:
electroterapia, masaj, terapie ocupational a si mai ales kinetoterapie, cu un impact favorabil asupra prog-
nosticului functional al fracturilor gleznei si piciorului, recuperarea medical a vine s a completeze un gol
mult simtit si propune urm arirea bolnavului pn a la reabilitarea total a a capacit atii functionale care atinge
valorile anterior mboln avirii atunci cnd este posibil, iar atunci cnd acest lucru nu este posibil, s a dez-
volte functii inhibate sau functii compensatorii, care s a permit a bolnavului o viat a social a si profesional a
normal a.
Kinetoterapia a fost si este o notiune foarte controversat a, teoretizndu-se mult asupra denirii
notiunii, a continutului sau a sferei mijloacelor pe care le folose ste. n general este confundat a cu gim-
nastica, chiar cu gimnastica medical a sau sportul si educatia zic a.
1
Kinetoterapia o denim ast azi ca ind un capitol al terapeuticii medicale care folose ste efectul
mecanic al diferitelor modalit ati de mi scare, n cadrul unei metodologii folosind elemente tehnice mpru-
mutate din educatia zic a, care se adreseaz a omului bolnav n scop terapeutic si de recuperare medical a.
1.2 Motivatia alegerii temei
Motivul pentru care am ales aceast a tem a s-a datorat frecventei mari a fracturilor gleznei si pi-
ciorului pe care o au n patologia traumatic a si a complicatiilor majore pe care le poate genera si anume:
redoarea articular a, atroi musculare, osteoporoz a, algoneurodistroe, modicarea formei anatomice dar
si complicatii care pot ap area n timpul imobiliz arii la pat a bolnavului: complicatii respiratorii, compli-
catii circulatorii si atroi musculare la segmentele neimobilizate.
Ca urmare acestei st ari de fapt, scopul urm arit a fost ntocmirea unui programde kinetoprolaxie a
complicatiilor, a unui program de kinetoterapie ct mai complex si care s a respecte cele 5 etape principale
ale recuper arii bolnavilor cu fracturi de glezn a sau picior.
1.3 Ipoteza de lucru:
Prin aceast a cercetare mi-ampropus s a urm aresc ecienta unui programkinetic, recuperarea function-
al a ct mai ecace a gleznei si piciorului si reinsertia profesional a.
Pacientul trebuie s a e ajutat, ca aceast a afectiune s a nu limiteze timp ndelungat mi sc arile necesare n
viata de zi cu zi, si din acest motiv s a nu e inuentat psihic, n acela si timp s a poat a activa independent,
s a nu depind a de alte persoane, si s a poat a rencepe ct mai curnd posibil activitatea profesional a.
[1.] Dac a recuperarea ncepe ct mai precoce se va evita aparitia complicatiilor. Daca pacientii
prezint a un intereres crescut fata de programul de recuperare si vor urma ntocmai indicatiile
kinetoterapeutului, la sfr situl perioadei de tratament vor prezenta o mobilitate articulara, o
fort a muscular a, o stabilitate si o mobilitate controlata buna evitnd astfel r amnerea cu sechele
posttraumatice.Dac a se respect a etapele de recuperare a sechelelor dup a fracturi de glezn a sau
picior mersul va unul ct mai aproape de normal.Dac a bolnavii prezint a si alte boli asociate
care interfereaz a n recuperarea sechelelor dup a fracturile gleznei sau piciorului, sau bolnavii
prezint a un interes sc azut fat a de programul de kinetoterapie rezultatele pot nesatisf ac atoare.
2
II FUNDAMENTAREA TEORETIC

A A CERCET

ARII
2.1 Elemente de anatomie ale gleznei si piciorului
Piciorul, segmentul terminal al membrului pelvin, constituie cu glezna un complex structural
arhitectonic adaptat functiilor sale deosebite.
Deoarece articulatia talocrural a cu piciorul alc atuiesc un complex functional unitar, ce se inuenteaz a
reciproc, vor descrise mpreun a.
* Regiunea talocrural a *
Limite:
- superior de un plan transversal, ce trece prin baza maleolelor;
- inferior de un alt plan transversal, ce trece prin insertia tendonului tricipital
Scheletul osos:
Este alc atuit din epizele distale ale peroneului si tibiei, care constituie scoaba gambier a, format a din
fata articular a inferioar a de pe epiza distal a a tibiei si cele dou a maleole, intern a si extern a.
3
Epiza distal a a tibiei are o form a neregulat a, cuboidal a, prelungindu-se cu UN proces puternic, numit
maleola intern a, palpabil a sub tegumente. Prezint a o serie de fete articulare si santuri pe unde culiseaz a
tendoane ale mu schilor exori ai degetelor.
Epiza distal a a peroneului este alc atuit a dintr-o proeminent a turtit a dion afar a
spre n auntru, palpabil a sub tegumente. De asemenea prezint a fete articualre si santuri, pe unde alunec a
tendoane ale mu schilor peronieri.
* Piciorul *
Limite. Piciorul formeaz a mpreun a cu gamba
un unghi aproape drept, deschis anterior, prezentnd o fat a anterioar a si una inferioar a, ultima venind n
contact cu solul, prin care transmite greutatea ntregului corp. Supercial, delimitarea este dat a posterior
de o linie transversal a care trece de 3 cm dedesubtul interliniului tibiotarsian, iar anterior de o linie curb a,
ce trece prin comisura degetelor, iar pe l aturi marginea intern a si extern a a piciorului, n profunzime pn a
la schelet.
Scheletul osos. Piciorul este alc atuit din 26 de oase, dispuse n urm atoarele grupe directionate dinapoi
nainte:
1. 2. 3. 4. Tarsul
Metatarsul
Scheletul degetelor
Oasele supranumerare sesamoidele
[1.] Tarsul
Este alc atuit din sapte oase dispuse pe dou a rnduri:
1. un rnd posterior, cu dou a oase suprapuse: astragal si calcaneu;
un rnd anterior, cu cinci oase: scafoid, cuboid si trei cuneiforme.
Oasele tarsului mai pot grupate pe dou a rnduri anteroposterioare:
un rnd medial: astragal, scafoid si trei cuneiforme;
un rnd lateral: calcaneul si cuboidul.
[1.] Metatarsul
4
Este alc atuit din cinci metatarsiene, numerotate din auntru nafar a.
[1.] Scheletul degetelor
Sunt n num ar de cinci:
1. 1. degetele II, III, IV si V avnd cte trei falange: proximal a, mijlocie si distal a;
degetul I halucele nu are dect dou a falange.
[1.] Oasele supranumerare
Scafoizii supranumerari (osul tibial extern). Prezint a forme diferite triunghiular, rotunjit, iar cteodat a se
leag a de osul scafoid, sau poate exista independent. Clinic, scafoidul supranumerar se poate recunoa ste
printr-un relief osos pe marginea intern a a piciorului.
Osul trigonal sau astragalul supranumerar. Practic se nf ati seaz a ca si tuberculul postero extern al
astragalului, deta sat de os si hipertroat.
Cuboidul accesoriu sau osul peronier se situeaz a n partea posterioar a a cuboidului, constituind pentru
acesta un tubercul, iar clinic reprezint a un mic relief osos pe marginea extern a a piciorului.
Alte oase supranumerare:
1. Calcaneul supranumerar
Scafoid bipartit
Cuboid secundar
Osul intercuneiform si cel intermetatarsian
Oasele sesamoide ale halucelui pot bi- sau tripartite, asociindu-se cu mai multe fragmente articulate
ntre ele. Celelalte sunt inconstante: amintim doar pe cel al lungului peronier lateral situat la intrarea
tendonului n jgheabul cuboidal
Articulatiile gleznei si piciorului
Segmentul terminal al membrului inferior prezinnt a un num ar de 32 de articulatii care pot grupate n:
Articulatia gleznei
Articulatia astragalo calcanean a
Articulatia medio tarsian a
5
Articulatiile intertarsiene ale celor 5 oase ale tarsului anterior
Articulatiile tarsometatarsiene
Articulatiile metatarsofalangiene
Articulatiile interfalangiene
* Articulatia gleznei
Suprafetele articulare sunt reprezentate de
pensa tibio peroner a
fata superioar a si p artile superioare ale fetelor laterale ale astragalului
Fetele articulare ale astragalului realizeaz a un mosor cu un sant central, dou a versante si dou a
margini. Santul mosorului nu este strict antero posterior ci oblic nainte si nafar a cu 30
o
fat a de planul
sagital.
Mi sc arile nu vor efectuate strict antero posterior ci u sor oblic, vrful piciorului ajungnd n
exie dorsal a si adductie.
Suprafata articular a a tibiei este reprezentat a de:
fata inferioar a a extremit atii inferioare a tibiei
fata exterioar a a maleolei tibiale
Acestea realizeaz a prin unirea lor un unghi diedru. Suprafata articular a a extremit atii inferioare
a tibiei este patrulater a, concav a dinainte napoi si mp artit a de o creast a antero posterioar a. Cele
dou a portiuni laterale ale sale intr a n contact cu versantele mosorului astragalian, iar creasta antero
posterioar a intr a n santul mosorului. Suprafata exterioar a a maleolei interne este plan a si intr a n contact
cu fata anterioar a a astragalului. Toate aceste suprafete articulare sunt acoperite de un cartilaj hialin de
1,5 2 mm grosime.
Suprafetele articulare sunt mentinute n contact de o capsul a broas a, nt arit a lateral de:
un ligament intern
un ligament extern
6
Capsula broas a are forma unui man son.
Ligamentul lateral intern prezint a dou a straturi, unul supercial si unul profund.
[a.] Stratul supercial are o form a triunghiular a si se nume ste ligamentul deltoidian.
Se inser a prin vrful maleolei interne si prin baz a pe o suprafat a ntins a care cuprinde
dinapoi nainte:
1. tuberculul fetei interne a astragalului
apoza fetei interne a calcaneului
fata intern a a gtului astragalului
fata superioar a a scafoidului
[a.] Stratul profund este alc atuit puternic care se ntinde de la vrful maleolei interne
la fata intern a a astragalului.
Ligamentul lateral extern este alc atuit din trei fascicule independente:
1. anterior: peroneo astragalian anterior
mijlociu: peroneo calcanean
posterior: peroneo astragalian posterior
Numele acestora indic a situatia si locurile lor de insertie.
n cursul diferitelor mi sc ari, fasciculele ligamentului sunt supuse la tensiuni diferite. n
pozitie intermediar a numai fasciculele mijlocii sunt ntinse. n exie dorsal a se ntind fasciculele
posterioare iar n exie plantar a cele anterioare.
* Articulatia astragalo calcanean a
Este alc atuit a din dou a articulatii separate:
una rezultat a din punerea n contact a suprafetelor antero interne
cealalt a rezultat a din punerea n contact a suprafetelor postero externe ale fetei infe-
rioare a astragalului si ale fetei superioare a calcaneului
7
ntre aceste dou a articulatii se g ase ste un tunel denumit sinus tarsi.
Suprafetele articulare sunt mentinute n contact de un puternic ligament interosos, situat n sinus
tarsi, de un ligament extern si un ligament posterior.
* Articulatia medio tarsian a (articulatia lui Chopart)
Une ste cele dou a oase ale tarsului posterior calcaneul si astragalul cu primele oase ale tarsului anterior
scafoidul si cuboidul.
Este alc atuit a din dou a articulatii dinstincte:
astragalo scafoidian a intern a
calcaneo cuboidian a extern a
Articulatia astragalo scafoidian a este o martroz a alc atuit a din:
cavitatea glenoid a a fetei posterioare a scafoidului
capul astragalului
Articulatia calcaneo cuboidian a este o articulatie prin mbucare reciproc a alc atuit a din:
fata anterior a a calcaneului
fata posterioar a a cuboidului
Ambele articulatii sunt mentinute n contact ecare de c atre:
un ligament inferior
un ligament superior
un ligament comun ligamentul n Y
* Articulatiile intertarsiene ale celor cinci oase ale tarsului anterior.
Aceste articulatii rezult a din:
Articularea scafoidului cu cuboidul:
articulatia scafo cuboidian a
Articularea scafoidului ce cele trei oase cuneiforme:
8
articulatia scafo cunean a
Articularea celor trei oase cuneiforme ntre ele:
articulatiile intercuneene
Articularea cuboidului cu al treilea cuneiform:
articulatia cuboido cunean a.
* Articulatia tarso metatarsian a (articualtia lui Lisfranc)
Une ste cuboidul si cele trei oase cuneiforme cu bazele celor cinci metatarsiene. Baza primului
metarsian vine n contact cu primul os cuneiform, baza celui de-al doilea si al treilea metatarsian cu cele
trei oase cuneiforme, baza celui de-al patrulea si al cincelea metatarsian cu fata anterioar a a cuboidului.
Interlinia articular a are o form a neregulat a, aproximativ curb a cu concavitatea napoi si n auntru.
* Articulatiile intermetatarsiene
Ultimele patru metatarsiene se unesc ntre ele, prin bazele lor, prin trei artrodii, iar prin capetele lor
printr-o bandelet a broas a transversal a numit a ligamentul transvers al metatarsului.
* Articulatiile metatarsofalangiene
Sunt articulatii condiliene, realizate de:
capul rotunjit al metatarsului
baza falangelor proximale
Baza falangelor proximale prezint a ecare cte o cavitate glenoid a, m arit a n jos si napoi de un
brocartilaj.
Extremit atile osoase sunt legate de o capsul a nt arit a de c atre dou a ligamente laterale.
* Articulatiile interfalangiene
Sunt articulatii trohleene, si n linii mari, dispozitia segmentelor osoase si structura articulatiilor
piciorului respect a dispozitia si structura minii, ind realizat a de:
capul falangelor proximale
baza falangelor distale
9
Deosebirea principal a la articulatiile interfalangiene ale piciorului fat a de cele ale minii const a
n aceea c a halucele nu dispune de aceea si mobilitate si nu poate realiza mi scarea de opozitie.
* Aponevroza plantar a
ntreaga structur a arhitectural a a piciorului este sustinut a de dou a formatiuni broase complexe, situate
n plant a si anume:
aponevroza plantar a supercial a
aponevroza plantar a profund a
Dintre acestea aponevroza plantar a supercial a este cea mai important a. n totalitate are o form a
triunghiular a cu vrful spre calcaneu si baza spre degetele piciorului, ntinzndu-se deci ntre extremit atile
regiunii plantare.
Pe calcaneu se inser a pe cele dou a tuberozit ati intern a si extern a ale fetei inferioare ale acestuia.
Pe degete, se inser a pe cinci bandelete divergente, pe fata dorsal a a articulatiei metatarsofalangiene, nivel
la care fuzioneaz a cu teaca broas a a extensorilor degetelor.
Aponevroza plantar a supercial a este foarte rezistent a si contribuie la mentinerea boltii plantare
n ortostatism.
Musculatura gambei si piciorului
Musculatura piciorului este format a din:
[A.] Mu schi extrinseci (ai gambei)Mu schi intrinseci (propriu-zi si ai piciorului)
A. Musculatura extrinsec a realizeaz a o activitate important a att n statica ct si n dinamica pi-
ciorului. Din musculatura extrinsec a fac parte mu schii:
Tibialul anterior este principalul exor dorsal al piciorului, ajutat ind de extensorii degetelor si
al halucelui. El nu este un inversor al piciorului dect atunci cnd se execut a simultan si dorsiexial.
n faza de balans a piciorului n mers, tibialul anterior este singurul mu schi puternic contractat. Rolul
atribuit tibialului anterior n mentinerea boltii plantare este ast azi total inrmat, ca si cel al lungului
peronier (Basmajian, Smith); n schimb n timpul pedalajului la biciclet a este n plin a activitate.
Tibialul posterior este un clasic exor plantar si un inversor numai atunci cnd glezna este n
exie plantar a.
Peronierii sunt inactivi n dorsiexie, dar se activeaz a n exia plantar a. Se pare c a forta peronier-
ilor se transmite articulatiilor tarsale transversale si nu gleznei. Actioneaz a n faza de sprijin al mersului,
dup a unele p areri avnd si rolul de mu schi posturali. n statica pe tocuri nalte, peronierii nregistreaz a o
activitate continu a si net marcat a.
Tricepsul sural este un clasic exor al piciorului, cnd piciorul este liber n mi scarea lui din
glezn a. Cnd piciorul este pe sol tricepsul sural este stabilizator, actionnd n special spre sfr situl fazei
de sprijin, cnd piciorul se ridic a pe vrf.
10
B. Musculatura intrinsec a este studiat a mai atent n ultima vreme, actioneaz a ca un grup muscular
n multe mi sc ari ale piciorului, ca si n mers, dar nu pare s a aib a o activitate n timpul ortostatismului,
de si ncercarea de a m ari bolta plantar a face ca brusc s a creasc a activitatea acestei musculaturi. Un
rol important l joac a n stabilitatea piciorului n momentul propulsiei, actionnd n principal asupra
articulatiei subtalar a si tarsal a transversal a.
Mu schii proprii ai piciorului n num ar de 20 sunt dispu si n patru regiuni dinstincte:
[a.] Mu schii regiunii dorsale
n regiunea dorsal a se g ase ste un singur mu schi, pediosul care este sinergist al lungului extensor
al degetelor si extinde primele patru degete pe metatarsiene.
[a.] Mu schii regiunii plantare interne
Regiunea plantar a intern a corespunde iminentei tenare a minii, dar nu prezint a dect trei mu schi:
adductorul halucelui, scurtul exor al halucelui si abductorul halucelui. Cel de-al patrulea mu schi al
eminentei tenare, n cazul nostru al regiunii plantare interne, opozantul, lipse ste. Actiunea acestor mu schi
este indicat a de nsu si numele lor.
c) Mu schii regiunii plantare mijlocii
Sunt:
1. 2. 1. 1. scurtul exor plantar
accesoriul lungului exor
lombricalii piciorului
interoso sii piciorului
Scurtul exor plantar este un exor al falangelor mijlocii pe primele falange a ultimelor patru
degete si un exor al degetelor pe metatarsiene.
Accesoriul lungului exor ecteaz a ultimele patru degete pe metatarsian.
Lombricarii piciorului ecteaz a prima falang a, extinznd concomitent celelalte dou a falange ale
ultimelor patru degete.
Interoso sii piciorului sunt n num ar de sapte: trei plantari si patru dorsali. Sunt exori ai primelor
falange pe metatarsiene si extensori ai falangei a doua si a treia pe prima falang a, deci sinergi sti ai
lombricalilor.
d) Mu schii regiunii plantare externe
Prezint a trei mu schi care poart a denumirea ca si cei ai minii:
11
abductorului degetelui mic
scurtul exor al degetului mic
opozantul degetului mic
Actiunea acestor mu schi este indicat a de ns a si numele lor.
2.2 Statica gleznei si a piciorului
Structura boltii plantare
Dup a p arerea clasicilor., bolta piciorului este comparat a cu o bolt a arhitectonic a. Cnd cele dou a
picioare sunt apropiate, boltile lor formeaz a mpreun a o veritabil ap cupol a (Szymanowski). O astfel de
bolt a suport a greutatea si chiar pe cea supraad augat a prin ns a si forma si a sezarea pieselor componente.
Spre deosebire de bolta tehnic a, cea scheletic a a piciorului are sarcina de a purta greutatea schim-
b atoare a corpului, astfel nct liniile de fort a, nu sunt ntotdeauna acelea si, iar punctele de sprijin sunt
mai putin constante. Aceste linii sunt permanent schimbate de greutatea corpului, sarcina de purtat si de
mi scare. Greutatea corpului nostru nu va putea mentinut a n aceste conditii dect de o baz a orizontal a
sau de o bolt a nt arit a prin leg aturi ntre arcurile si punctele de sprijin.
Trebuie s a ad aug am c a orict de slabe ar aceste leg aturi ele sunt ajutate de forma relativ
cuneiform a a oaselor.
Leg aturile de sprijin ale boltii plantare sunt reprezentate n primul rnd de ligamentele interosoase,
apoi de mu schi.
Ligamentul leag a un os de osul vecin a sa cum cimentul une ste pietrele de constructie, iar mu schii
scurti plantari unesc pilonii boltii, contribuind la mentinerea lor chiar cnd punctele lor de insertie nu
sunt pe calcaneu si metatarsiene.
Mu schii lungi ai gambei nu reprezint a un element efectiv de sustinere a boltii dar contribuie la
aceasta prin:
actiune asupra punctelor de insertie
rolul de ching a a unor tendoane
Astfel, lungul peronier si gambierul anterior formeaz a prin tendoanele lor, o adev arat a ching a,
care trece pe sub bolt a.
Boltile piciorului
Bolta piciorului se poate mp arti n:
dou a bolti lungi: 1) intern a
12
2) extern a
o bolt a scurt a: 3) transversal a anterioar a
[1.] Bolta intern a
Este format a din:
1. calcaneu
scafoid
cele trei cuneiforme
primul metatarsian
A sa cum este alc atuit a aceast a bolt a, s-ar crede c a mentinerea ei este realizat a de aponevroza
plantar a. Bolta intern a, ns a, este nt arit a de ligamentul calcaneo scafoidian plantar si de tendoanele
mu schilor gambei. n afar a de aceste pretioase mijloace de sustinere, mai exist a si nt aririle formate de
ligamentele si capsulele ec arei articulatii, care unesc oasele boltii.
[1.] Bolta extern a
Este format a din:
1. calcaneu
cuboid
al patrulea metatarsian
al cincilea metatarsian
Mijloacele de sustinere ale acestei bolti nu pot suporta ntreaga sarcin a, de aceea sustinertea se
completeaz a de capul astragalului si prin el de scafoid si cel de-al treilea cuneiform.
Ca sprijin anterior, aici nu se g ase ste numai capul celui de-al patrulea si cincilea metatarsian, ci si
baza celui de-al cincilea metatarsian. Punctul cel mai nalt al boltii este reprezentat de articulatia calcaneo
cuboidian a.
3) Bolta transversal a
Se ridic a de la marginea posterioar a a piciorului prin cuboid, are maximum de n altare n dreptul
celui de-al doilea cuneiform si coboar a putin c atre marginea interioar a prin primul cuneiform.
13
De ndat a ce calcaneul s-a a sezat pe sol, partea sa plantar a, cu mu schii respectivi, se r asuce ste mai
putin n partea distal a, crend astfel, mpreun a cu celelalte piese scheletice ni sa plantar a (in care vasele,
nervii si mu schii g asesc un loc ferit de presiune).
Formarea boltii plantare
Bolta piciorului este bine comparat a cu o bolt a realizat a tehnic, dar numai n ceea ce prive ste
forma sa anatomic a. Din punct de vedere functional ns a, piciorul nu trebuie privit ca un organ static, ci
ca unul prin excelent a dinamimc.
Bolta este alc atuit a prin tensionarea metatarsienelor, proces care a avut loc n logenie si care se
reproduce n ontogenie.
n momentul n care se formeaz a bolta si partea intern a a tarsului anterior se ridic a de pe sol,
metatarsienele ar trebui s a e oblice, nainte si n afar a, fetele lor superioare urmnd s a priveasc a n
aceast a directie. Metatarsienele, p astrnd acela si raport cu tarsul s-ar sprijini pe sol cu marginea, cu
fata exterioar a sau cu capetele lor, iar degetele ar r asucite nafar a. Odat a cu ridicarea scafoidului de
pe planul solului, n articulatia tarso metatarsian a se produce ns a un proces de r asucire n auntru a
metatarsienelor, astfel c a odat a cu formarea boltii, metatarsienele ajung s a priveasc a cu fetele superioare
n sus si s a ia sprijin pe fata inferioar a a capetelor lor.
2.3 Biomecanica articulatiei gleznei si articulatiilor piciorului
n articulatia gleznei au loc mi sc ari de exie si extensie.
Axa mecanic a n jurul c areia se execut a aceste mi sc ari de si este transversal a, face un unghi de 8

cu linia bimaleolar a, astfel nct la exia dorsal a, vrful piciorului se duce n adductie.
Amplitudinea total a a mi sc arii de exie extensie este de 70

:
25

exie
45

extensie
Mobilitatea articulatiei tibio tarsiene variaz a de la individ la individ. n cazurile de hipermobil-
itate se ajunge la o extensie fortat a, astfel ca piciorul s a cad a la unghi drept fat a de sol, ca n poant a de
balet (n diferite leziuni periferice neurologice).
n afar a de aceast a mi scare mai exist a una, extrem de redus a, de lateralitatea astragalului n pensa
tibio peronier a.
Mi sc arile de lateralitate a piciorului sunt mpiedicate de maleole si n special de maleola peronier a.
Mi sc arile antero posterioare ale piciorului sunt de foarte mic a amplitudine. Mai accentuat a
este deplasarea napoi, atunci cnd oprirea din mers se face brusc si astragalul este retinut de marginea
posterioar a a tibiei.
14
Biomecanica celorlalte articulatii ale piciorului
Piciorul este constituit astfel nct s a poat a suporta nu numai greutatea individului, ci si pe aceea
pe care o are uneori n plus. n acela si timp, piciorul are posibilit ati mari de mi scare, de si n cele mai
multe din articulatiile sale mi sc arile sunt foarte reduse:
mi sc ari de alunecare
mi sc ari de torsionare
mi sc ari de decoaptare
n totalitatea sa piciorul se poate mi sca n toate sensurile, el avnd mu schi: exori, extensori,
abductori, adductori, rotatori interni, rotatori externi si putnd executa si mi sc ari de circumductie (mi sc ari
complexe obtinute prin combinarea mi sc arilor anterioare).
Mi sc arile de exie si extensie se realizeaz a n special din articulatia gleznei dar n mai mic a
m asur a intervin si celelalte articulatii.
Articulatia mediotarsian a este o trohlee, iar mi sc arile de rotatie se petrec ntre capul astragalului
si scafoid. Cuboidul alunec a n acela si timp pefata anterioar a a calcaneului dar cu amplitudine
mult mai mic a, angajnd ntr-o oarecare m asur a si calcaneul.
Articulatia subastragalian a permite o mi scare de nvrtire a calcaneului dintr-un sens n altul si
de alunecare nainte cu deplasarea lui anterioar a n abductie sau adductie.
Misc arile de abductie si adductie se execut a mai cu seam a n articulatia subastragalian a si au o
amplitudine de 10 20

.
Mi sc arile de supinatie si pronatie a piciorului se fac n primul rnd prin articulatia mediotarsian a,
apoi astragalian a. Aceste mi sc ari nu se execut a izolat ci se combin a ntre ele, realiznd inversia si eversia.
Inversia adductie + rotatie intern a + exie plantar a
Eversia abductie + rotatie extern a + exie dorsal a
Frnarea mi sc arilor se realizeaz a n principal prin interventia ligamentelor si rezistenta muscular a,
ct si prin contactul osos ntre marginea pilonului tibial si astragal.
Flexia dorsal a este frnat a de:
factori musculari: - rezistenta tricepsului
factori capsulo ligamentari: - partea posterioar a a capsulei si fascicule pos-
terioare ale ligamentelor medial si lateral
15
Flexia plantar a este frnat a de:
factori musculari: - extensorii
factori capsulo ligamentari: - partea anterioar a a capsulei si fasciculul ante-
rior a ligamentului lateral
factori oso si: - contactul astragal si marginea posterioar a a tibiei.
n ambele cazuri mu schii sunt coaptatori activi iar ligamentele cei pasivi.
III GENERALIT

A TI DESPRE FRACTURILE GLEZNEI SI PICIORULUI

3.1 Elemente de etiopatogenie
Fracturile gleznei
Fracturile gleznei sau ale scoabei tibio peroniere cuprind fracturile maleolare si ale plafonului
scoabei.
Mecanismul de producere a acestor fracturi a fost destul de controversat. Observatia a ar atat c a
ele se produc n cadrul trumatismelor care prin piciorul n : inversie si eversie.
[1.] Fracturile supramaleolare sunt situate deasupra ligamentului tibioperonier inferior si
sunt fracturi extraarticulare. n aceste fracturi intr a decol arile epizare, frecvente la copil si
adolescent. La adult incidenta lor este mai ales ntre 40 60 ani.
Tratamentul ortopedic r amne de multe ori f ar a succes, c aci reducerea fracturii este anevoioas a
(tractiune transcalcaneean a cu aparat gipsat), iar sechelele compromit functia statodinamic a a picioru-
lui:
1. redoare articular a (2/3 din cazuri);
calus vicios (17% din cazuri);
pseudartroz a (15% din cazuri)
Din aceste motive, pentru fracturile cu slab a stabilitate (oblice, spiroide si deplasate n varus) se
prefer a tratamentul chirurgical. Si n aceste cazuri pseudartroza este posibil a dat a ind zona respectiv a
n care structural exist a o vascularizatie precar a.
Aparatele gipsate cruropedioase din fracturile transversale, oblice scurte, cu deplas ari n valg care
sunt mai putin instabile, tratndu-se ortopedic se mentin 6 s apt amni. Uneori, n functie de formarea
calusului, deseori ntrziat a n aceast a zon a, se pune un gips de mers.
16
2) Fracturile bimaleolare sunt denite ca fracturi ce suprim a stabilitatea lateral a a articulatiei sau ca
fracturi care fac instabil a articulatia de si respect a cea mai mare parte a platoului tibial.
Pe baza mecanismelor de producere aceste fracturi se clasic a dup a Lange Hausen n:
fracturi prin pronatie rotatie extern a
fracturi prin pronatie abductie
fracturi prin supinatie rotatie extern a
fracturi prin supinatie adductie
Fiecare dintre aceste mecanisme desf a soar a mai multe stadii n care traumatismul:
rupe ligamentul
produce smulgere osoas a
fractureaz a o maleol a, apoi si pe cealalt a
deplaseaz a sau nu capetele articulare
Tratamentul ortopedic este de preferat ori de cte ori este posibil. Se recurge la tratamentul
chirurgical numai n cazurile cnd nu s-ar putea obtine astfel o reducer sau o contentie bun a.
Reducerea si aplicarea gipsului trebuie s a se fac a de urgent a nainte de dezvoltarea edemului pen-
tru a asigura o perfect a contentie. Din acest motiv gipsul trebuie schimbat cnd se l arge ste. Imobilizarea
n gips dureaz a circa 10 s apt amni, dar la 6 - 7 s apt amni se poate merge pe gips.
Fracturile maleolare dau deseori complicatii sau las a sechele.
Flictene, eroziuni ale pielii, edem intens iar mai trziu sub gips chiar necroze ale pielii;
Calusuri vicioase, care blocheaz a mi scarea si deviaz a piciorul;
Pseudartroz a relativ bine tolerat a dac a sunt ale vrfurilor maleolare, dar r au suportate cnd
fractura este a fundului scoabei;
Sindromul ischemic Volkmann apare prin compresia circular a arterial a dat a de gips;
Redorile articulare, apar mai ales n fracturile tratate ortopedic si blocheaz a n special dorsi-
exia;
Flebitele, favorizate de aparatul gipsat, stau la baza a dou a treimi din edemele gleznei;
17
Artroza postraumatic a care se instaleaz a n aproximativ 40 45% din cazurile de fractur a de
glezn a.
3) Fracturile pilonului tibial. Este vorba de fracturile epizei tibiale anterioare, numite si a plafonului
scoabei tibioperoniere. Sunt fracturi articulare si reprezint a 14 28% din toate fracturile gleznei.
Sunt provocate de:
Traumatisme n plan sagital:
hiperexie dorsal a
hiperexie plantar a
Traumatisme n plan transversal:
supinatie cu rotatie intern a
supinatie cu pronatie
Traumatisme n plan vertical: - c aderi de pe picior
Dup a localizare sunt:
Marginale anterioare (1/4 din cazuri):
Marginale posterioare (40 % din cazuri)
Bimarginale (17 % din cazuri)
Supramaleolare cu propagare articular a (15 % din cazuri)
Sagital a (2- 3 % din cazuri)
Variabilitatea acestor fracturi determin a o conduit a terapeutic a diferit a mergnd de la reducerea
manual a sau prin tractiune continu a la interventia chirurgical a cu osteosintez a.
Pericolul metodelor ortopedice este deplasarea secundar a si tromboza venoas a. Imobilizarea pre-
lungit a n aparat gipsat 10 12 s apt amni este de asemenea un dezavantaj.
Metoda chirurgical a este singura care poate realiza o refacere anatomic a perfect a, dar infectia si
demontajul pot complicatii foarte nepl acute.
18
4) Fracturile monomaleolare sunt considerate n general beningne, determinnd totu si constant instabili-
tatea piciorului prin ruptura ligamentar a.
Mecanismele de producere sunt acelea si ca si la fracturile bimaleolare (inversia, eversia).
Tratamentul este ortopedic cu aparat gipsat de mers pe o durat a de 4 6 s apt amni.
5) Diastaza tibioperonier a. Traumatismele gleznei care rup ligamentul tibioperonier inferior cu sau f ar a
smulgere osoas a a insertiilor lui cu sau f ar a fractur a bimaleolar a sau alt gen de fractur a, determin a o
dep artare patologic a a peroneului de tibie.
Clinic, glezna este tumeat a, cu diametrul transversal m arit.
Palparea poate evidentia o mobilitate anormal a a astragalului n scoaba tibioperonier a balotarea si
socul astragalului. Radiologia precizeaz a diastaza. n fapt aceste diastaze sunt interpretate azi mai ales
ca secundare unei imperfectiuni de reducere a unor: - fracturi de peroneu
fracturi de tibie
ruperi sau nacarcer ari a unuia din ligamentele laterale
Close a dovedit experimental c a ruptura simpl a de ligament tibioperonier inferior si de ligament
interosos nu antreneaz a dect o separare minor a a celor dou a oase.
Exist a un tratament ortopedic de reducere manual a a diastazei cu aplicarea prelungit a de gips 6
8 s apt amni. n toat a aceast a perioad a, trebuie ntreprins a o strict a supraveghere a reducerii uneori
trebuind schimbate cteva aparate gipsate.
Mersul cu sprijin va permis doar la 8 10 s apt amni. n caz de insucces se aplic a bulonajul
tibioperonier sau n surubarea.
Fracturile piciorului
1) Fracturile astragalului. De si nu sunt prea frecvente, sunt de temut, avnd o deosebit a gravitate datorit a:
pozitiei si rolului acestui os n statica si dinamica piciorului,
complicatiilor pe care le poate da,
dicult atilor terapeutice
Traiectul de fractur a poate strict la nivelul:
colului astragalian
capului astragalian
19
apozelor astragalului.
Mecanismul de producere este mai ales prin c adere de la n altime, iar modul n care este surprins
piciorul explic a traiectul de fractur a:
n dorsiexie
n exie plantar a
torsiune.
Imobilizarea acestei fracturi astragaliene dureaz a 8-10 saptamni. Faptul c a n acest interval nu a
ap arut necroza ischemic a (radiologic o opacitate cu o densitate mai marcat a), nu nseamn a c a pericolul a
trecut. De abia dup a 4-5 luni se poate considera pericolul nl aturat.
Watson Jones a ar atat c a este posibil a revascularizatia n decurs de 1 2 ani, cu rec stigarea
functiei.
Reluarea mersului prea precoce n aceste situatii expune la:
pr abu sirea progrsiv a a astragalului
dazaxatia articulatiei subastragalian a
aparitia piciorului plat traumatic.
O sechel a tardiv a frecvent a este artroza postfractur a, ap arnd ntre 1 si 10 ani de la accident.
Prezenta necrozei ischemice este un factor agravant, care gr abe ste instalarea artrozei.
Artroza poate :
tibioastragalian a
subastragalian a
mediotarsian a
Artrozele piciorului pot merge spre anchiloz a dup a un anumit num ar de ani. Uneori nici trata-
mentul ortopedic nici chirurgical nu dau rezultate, recurgndu-se la artrodez a, care chiar dac a sacric a
mi scarea, creeaz a un picior stabil nedureros.
2) Fracturile calcaneului sunt cele mai frecvente dintre oasele tarsului. Aproape ntotdeauna sunt produse
de un soc vertical de sus n jos (c aderi de la n altime) sau de jos n sus (explozii).
Dup a Watson Jones exist a:
[a.] farcturi care intereseaz a suprafata articulatiei subastragalian a (fracturi artic-
ualre sau talamice) fracturi n afara articualtiei (extraarticulare, extratalamice)
20
Dup a Duparc si Glorion, ecare fractur a este considerat a pe baza a trei caractere:
1. 2. deplasarea (separarea) fragmentelor
nfundarea (vertical a sau orizontal a)
complexitatea (num arul de fragmente)*
Sbenghe T., (1981), Recuperarea medical a a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Ed.
Medical a, Bucure sti; pag. 397
Chiar printr-un tratament corect nu se poate considera cu certitudine c a nu vor ap area sechele ca:
deformarea n valg dureroas a prin contractura peronierilor si dezaxarea articulatiei subastra-
galian a;
deplasarea cranial a a calcaneului cu relaxarea tendonului ahilean, ceea ce va diminua forta de
contractie a tricepsului sural prin incapacitatea de ridicare pe vrfuri;
piciorul plat traumatic atunci cnd astragalul se nfund a n calcaneu;
artroza subastragalian a, dureroas a, mai ales pe teren accidentat. Uneori artroza mediotarsian a.
3) Fractura scafoidului este destul de rar ntlnit a izolat. Se produce prin:
c adere pe picior n poztie digitigrat a;
prin contractia puternic a a gambierului posterior atunci cnd se smulge tu-
berculul scafoidului.
Fractura poate cu sau f ar a deplasare, n functie de intergitatea ligamentelor.
Aceast a farctur a are dou a complicatii redutabile:
necroza ischemic a, cnd deplasarea fragmentului se face dorsal ntrerupnd vascularizatia.
Necroza va antrena ulterior artroza dureroas a secundar a;
piciorul plat traumatic, stiut ind c a scafoidul reprezint a piesa de bolt a a piciorului, turtirea
lui prin fractur a va aplatiza bolta si prin deplasarea astragalului. Ulterior, artroza secundar a a
interliniei Chopart.
21
Tratamentul ortopedic prin aparat gipsat care modeleaz a bolta plantar a se aplic a n fracturile f ar a
deplasare sau n cele parcelare. n fractura tuberculului, gipsul xeaz a piciorul ntr-o u soar a supinatie
pentru a relaxa gambierul posterior. Gipsul este de mers si se mentine 6 10 s apt amni, dup a care se
indic a purtarea unei t alpi ortopedice cu corectia necesar a, nc a 5 6 luni.
[1.] Fracturile cuboidului si cuneiformelor sunt foarte rar ntlnite si nici nu pun probleme
deosebite, tratamentul lor ind aproape exclusiv ortopedic, cu aparat gipsat de mers de 6 s ap-
t amni plus recuperare postimobilizare.Fracturile metatarsienelor sunt frecvent ntlnite si pot
l asa sechele care pot tulbura statica si dinamica piciorului.
Fractura se produce:
[a.] direct prin torsionarea piciorului indirect c aderi de la n altimespontane
mai ales pe metatarsianul II care apar dup a mar suri prelungitede oboseal ade
picior fortat
Fractura poate interesa:
1. 2. 1. 2. 3. 4. 5. extremitatea distal a
diaza
baza metatarsului
Gravitatea acestor fracturi se exprim a prin sechele care las a:
deplasarea fragmentelor, n special de angulatie plantar a care va determina dureri si pr abu sirea
boltii anterioare;
pseudartroza metatarsienelor de sprijin (1 si 5) creeaz a deformarea dureroas a a antepiciorului;
calus hipertroc care poate comprima un nerv digital;
redoarea articulatiilor metatarsofalangiene care mpiedic a derularea piciorului n mers.
Datorit a gravit atii acestor sechele tratamentul acestor fracturi trebuie corect aplicat.
n fracturile f ar a deplasare este necesar un aparat gipsat bine mulat pe boltile piciorului, pe o
durat a de 6 s apt amni plus recuperarea postimobilizare.
n fracturile cu deplasare, reducerea si mentinerea sunt esentiale. Se execut a manual, sau la o
extensie transpulpar a ncorporat a n gips pentru 30 de zile, apoi mers pe un suport plantar.
Recuperarea se execut a ct mai precoce iar mersul poate ncepe dup a 7 10 zile.
22
3.2 Tratamentul general de recuperare a sechelelor dup a fracturi ale gleznei si piciorului.
Suprasolicitarea static a si dinamic a a piciorului, agravat a de o nc alt aminte inadecvat a anatomiei
acesteia, explic a multitudinea suferintelor piciorului, ce pot ncadrate n patologia traumatic a.
n aceste situatii kinetoterapeutii sunt confruntati cu suferinte sechelare postraumatice obi snuite:
edem
redoare articular a
atroi musculare
retracturi musculare
pareze, etc.
Pe lng a acestea, exist a si tulbur ari de static a tot pe fond traumatic, dar nu ca sechele ale unui
traumatism unic, ci ale unor suprasolicit ari mecanice continue.
Traumatismul unic sau repetat, determin a n fond o abatere de la normalitatea morfofunctional a a
piciorului. Aceast a normalitate o putem deni prin urm atoarele criterii prezentate att n ortostatism ct
si n mers:
absenta durerii
echilibru muscular
mobilitate articular a
existenta a trei puncte de sprjin
talonul central si degetele rectilinii
Abaterile de la aceste criterii de normalitate pot avea diverse cauze, traumatismul ind cel mai
important ca frecvent a.
Schema general a a sechelelor dup a fractur a de glezn a sau picior poate prezentat a pe urm atoarele
obiective:
combaterea durerii
23
refacerea echilibrului muscular
refacerea senzatiilor proprioceptive corecte
refacerea mobilit atii articulare
refacerea boltii plantare
reluarea mersului.
Combaterea durerii
Durerea n zona glezn a picior, este n principal determinat a de lezarea tesututrilo moi si n al
doilea rnd, de leziuni articulare sau osoase. Un alt caracter specic este faptul c a n aceast a zon a nu
exist a, n general, dureri referite. Acolo unde se simte durerea spontan sau la presiune, acolo este si
leziunea.
Durerea postraumatic a are la baz a:
inamatia
edemul
tensiunea aponevrotic a
tensiunea capsulo ligamentar a
tensiunea teno muscular a
hiperemie pasiv a osoas a
iritatie direct a a nervilor
Aprecierea ct mai corect a a substratului ziopatologic al durerii si tratarea corespunz atoare sunt
dicile, dar foarte importante pentru rezultatul terapeutic.
1) Electroterapia are diferite forme de aplicare:
curenti diadinamici
curenti Trabert
ultrasunete
24
Att curentul diadinamic ct si curentii Trabert determin a o puternic a senzatie cu aspect vibrator,
o excitatie a mecanoreceptorilor, a tesutrilor de sub electrozi.
Curentul galvanic simplu sau cu ioniz ari cu novocain a, are efecte antalgice datorit a sc aderii ex-
citabilit atii sub polul pozitiv, la care se adaug a si efectul novocainiz arii.
Utilizarea curentilor de medie frecvent a ca procedur a antalgic a apare mai ales n cazurile n care
pielea prezint a o sensibilitate deosebit a si nu ar suporta aplicarea curentilor de joas a frecvent a.
Ultrasunetul are un puternic efect antialgic prin vibratii mecanice pendulare, cele utilizate n
terapie avnd frecvente de 800 KHz.
[1.] Termoterapia are diferite forme de aplicare:
1. compresa cald a
termoforul
cataplasme calde
paran a
perna electric a.
Este contraindicat a n procesele inamatorii acute si algoneurodistroe, stadiile initiale, si au
contraindicatie partial a n edemul local.
3) Crioterapia d a rezultate deosebit de favorabile n inamatia articular a dureroas a, sechele a unei
leziuni traumatice. Efecte:
determin a o hiperemie activ a
scade viteza de conducere pe nerv
scade activitatea receptorilor cutanati
scade spasmul muscular
scade nevoile metabolice locale cu aproximativ 10 20 %
se blocheaz a eliberarea de histamin a
Exist a mai multe tehnici de aplicare a crioterapiei:
compresa cu ap a rece la care se asociaz a sulfat de magneziu pentru propriet atile sale antiin-
amatorii si resorbtive. Durata va de 30 de min. de 3 5 ori pe zi
25
compresa cu gheat a cu durat a de 10 15 min. de 3 5 ori pe zi
imersia n ap a cu ghet a este intermitent a, la nceput cteva sec., apoi cre ste treptat pn a la 5
min. Se repet a de 2 3 ori pe zi
masajul cu gheat a. Se face cu un calup de gheat a pe zona interesat a pn a cnd apare anestezia
(aproximativ 5 7 min.)
4) Masajul este considerat ca tehnic a adjuvant a, preg atitoare n:
obtinerea analgeziei
lupta contra edemului
[a.] Se ncepe cu un masaj de apel abdominal si la baza coapseiMasajul piciorului:
- masajul gambei
- masajul t alpii venoase Lejars
Pentru ligamentele si tendoanele dureroase tehnica Cyriax este cea mai recomandat a.
Masajul se asociaz a mobiliz arilor pasive si precede manipul arile.
n nal se aplic a o fa s a elastic a sau o gleznier a pentru evitarea refacerii edemului. Masajul pneu-
matic, efectuat cu aparate cui man sete sau cizme n care se execut a compresii si decompresii ritmice, este
o metod a comod a si pl acut a pacientului.
5) Manipul arile se adreseaz a: degetelor, articulatiei tibiotarsiene, articulatiei subastragaliene, ar-
ticualtiei mediotarsiene. Sunt folosite n :
1. 2. redorile dureroase ale acestor articulatii
distorsiile articulare generate de instabilit ati cronice dureroase
Sunt utilizate tehnicile de manipulare Maigne.
[1.] Medicatia antiinamatorie si antalgic a. Sunt incluse inltratiile cu corticoizi si
xilin a. Zonele principale de inltratie sunt:
1. sinus tarsi ntre astragal si calcaneu, inferoanterior de maleola extern a
tuberozitatea calcanean a
retromaleolar inferior n loja nervului tibial posterior
26
[1.] Metode ortopedice. Sunt de multe ori necesare pentru ameliorarea durerii
si pentru a permite statica si mersul. Interventia operatorie corectoare se impune cnd
metodele conservatoare nu dau rezultate scontate
Refacerea echilibrului muscular
Acest obiectiv este strns legat de normalitatea staticii piciorului iar pe de alt a parte de ntreaga
static a si ntregul echilibru al corpului.
n ortostatism, n pozitia de repaus, linia centrului de gravitate a n tregului corp se proiecteaz a n
mijlocul linie imaginare care une ste cele dou a oase scafoide, cnd picioarele fac un unghi deschis nainte
de 30

.
Linia de nc arcare pentru ecare picior cade n fata astragalului formnd un unghi de 3

.
n aceast a situatie echilibrul ortostatic de repaus este asigurat de ligamente si doar tricepsul sural
este n activitate pentru a trage posterior gamba si a contra balansa astfel vectorul de nc arcare preastra-
galian a.
Orice deviati a vectorului de echilibru pune n contractie musculatura extrinsec a si intrinsec a a
piciorului. n acest echilibru nervii plantari au un mare rol, ind punctele de plecare ale feed back-ului
senzorial care regleaz a mu schii ce intr a n actiune, ca si forta lor de contractie.
n cadrul acestor feed back-uri, contactul degetelor cu solul prin contractia exorului comun al
degetelor reprezint a un factor deosebit de important al stabilit atii.
Deplasarea vectorului spre exteriorul astragalului pune imediat n contractie gambierii posteriori
si anteriori, musculatur a care tractioneaz a intern gamba. Invers, deplasarea vectorului spre interior face
s a intre n contractie lungul si scurtul peronier later, care tractioneaz a gamba spre exterior. Aceste actiuni
de stabilizare lateral a trebuie ntelese prin inversarea notiunilor de insertie si origine a mu schilor.
n statiunea ortostatic a mu schii iau punct x pe picior, tractionnd gamba pentru reducerea vectorului
gravitational al corpului.
n acela si sens actioneaz a grupul muscular anterior, care produce dorsiexia, dar care lund punct
x pe picior tractioneaz a anterior gamba. Tricepsul sural este opozantul acestei actiuni. Flexorii degetelor
intr a n joc n ambele situatii, determinnd punctul de control al feed back-ului senzorio motor al
staticii piciorului.
Activitatea musculaturii care asigur a echilibrul n ortostatism nu este valabil a n mers.
Refacerea echilibrului muscular comport a dou a etape:
[A.] Cre sterea fortei musculare
Un mu schi n inactivitate pierde pn a la 5 % din forta sa pe zi si 50 60 % din greutatea sa.
n cazul nostru avem de-a face cu atroa de imobilizare, ap arnd vizibil a dup a orice degipsare.
Pentru a cre ste forta unui mu schi, este obligatoriu de realizat una din cele dou a conditii:
27
[1.] realizarea unei tensiuni maxime n mu schi realizarea unui stres muscular, respectiv
realizarea prin exercitii a unei oboseli musculare.
Aceste conditii se pot realiza n cazul unui mu schi cxare r aspunde comenzii.
1 Cre sterea fortei musculare prin cre sterea tensiunii maxime de contractie. Exist a trei metode
pentru a cre ste tensiunea maxim a:
1. 2. 1. 1. 2. contractia izometric a
contractia concentric a
contractia excentric a
2 Cre sterea fortei musculare prin realizarea unui stres metabolic muscular. Se realizeaz a prin:
exercitii contra unei rezistente progresive
exercitii rezistive regresive
exercitii de tip culturist
[A.] Coordonarea senzitiv a motorie
Refacerea jocului armonios a musculaturii de mentinere a ortostatismului are mare important a n
recuperarea dup a traumatisme ale gleznei si piciorului. Statica si mersul nu sunt altceva dect o rupere a
echilibrului, cu rec stigarea imediat a, pentru a apoi rupt din nou. ntregul proces este condus de reexe
totale, de feed back-uri extrem de rapide, care ajusteaz a n ecare moment cine si ct s a actioneze
pentru mentinerea acestui echilibru.
Lucrul cu piciorul gol este o conditie de baz a, deoarece completeaz a relatia senzitiv a motorie nu
numai cu incitatii proprioceptive (tendon, ligament, capsul a) ci si tactile, tegumentare.
[a.] Exercitiul cel mai bun pentru refacerea acestei coordon ari este mersul pe diverse
trasee: teren plat, pant a cu nclinare, teren accidentat, teren denivelat, iarb a, pe saltele
moi, pe saci cu nisip, pe plasa elastic a, pe burete, pe pietri s, pe nisip. Se folosesc de
asemenea toate variantele de mers (sunt descrise la cap. III, n cadrul programului de
exercitii) Utilizarea plan setelor balansoareTerapia ocupational a. n cadrul acestei terapii
se folosesc urm atoarele tehnici:
1. 1. 2. 3. pedalatul la ma sina de cusut
pedalatul la roata olarului
28
Refacerea mobilit atii articulare
Redoarea postraumatic a a articulatiei gleznei si piciorului determin a un handicap functional de gravitate
moderat a, care se manifest a mai ales n mersul pe teren accidentat.
Pentru refacerea mobilit atii articulare se utilizeaz a:
[1.] Termoterapia si masajul. Sunt procedee de preg atire a kinetoterapiei active care vor
reface mi sc arile articulare.Electroterapia, utiliznd:
1. 2. ultrasunetul pentru efectul brolitic
medie frecvent a n formul a excitomotorie pentru cre sterea circulatiei n
mu schi, deci a trocit atii lui, pentru decontracturare
diadinamici, galvaniz ari cu scop antalgic pentru a permite mobilitate articu-
lar a
[1.] Mobiliz arile pasive au indicatii largi n redorile gleznei si piciorului. Se recomand a
executarea lor manual a de c atre kinetoterapeut. Mobiliz arile pasive trebuie s a se efectueze
analitic pentru ecare articulatie n parte, lucru dicil, deoarece a sa cum am ar atat articulatiile
piciorului sunt corelate biomecanic, contribuind la mai multe tipuri de mi sc ari. Din acest motiv
prizele au o mare important a. Aceste prize se fac diferit pentru ecare articulatie n parte:
[a.] articulatia metatarsofalangian a
1. 1. priza: - pe antepicior
pe degete (cu police index ntre falangele II ale indexului si
mediusului ectate)
[a.] articulatia cuneometatarsian a
1. priza: - pe piciorul posterior
pe antepicior
[a.] articulatia cuboidocalcanean a
1. priza: - pe calcaneu
29
bidigital a pe cuboid
[a.] articulatia cuboidometatarsian a
1. priza: - pe piciorul posterior
police index pe metatarsian
[a.] articulatia subastragalian a
1. priza: - de xare a astragalului
pe calcaneu
[a.] articulatia tibiotarsian a
1. priza: - pe calcaneu
pe antepicior
[a.] articulatia metatarsian a
1. priza: - cu ecare mn a (police, cele patru degete) pe dou a metatarsiene
vecine
[1.] Posturile de ntindere se realizeaz a prin streetch lung si cu ajutorul ortezelor. Sunt
tot un fel de mobiliz ari pasive, executate la nivelul excursie maxime unei mi sc ari pentru a real-
iza cedarea elastic a a tesuturilor retracturate sau aderentiate. Sunt efectuate de kinetoterapeut
la sfr situl mobiliz arii pasive sau de pacient ns a si prin a sa-zisele posturi. Se utilizeaz a, de
asemenea, suporti speciali xati pe o sanda si care realizeaz a nclinarea dorit a a piciorului.
[a.] Tricepsul sural se ntinde prin exie dorsal a cu u soar a eversie a piciorului
Gambierul anterior se ntinde n exie plantar a cu eversie Lungul peronier lateral se
tractioneaz a prin mentinerea piciorului n exie dorsal a cu inversieScurtul peronier lateral
se tractioneaz a prin adductie cu supinatia picioruluiGambierul posterior se ntinde prin
eversie cu abductie n exie dorsal a Extensorul comun al degetelor se ntinde n exie
plantar a, adductie, supinatie cu ectarea degetelorFlexorul halucelui se tractioneaz a prin
extensia halucelui mentinut a cu o curea, fa s a etc. Flexorul lung comun tractiunea se
realizeaz a prin extensia degetelor, prin ridicare pe vrfuri sau stnd pe genunchi cu piciorul
pe vrf.
30
Nu sunt recomandate metodele mecanice de ntindere pasiv a.
5. Mobiliz arile active se execut a n ap a si pe uscat din pozitia de decubit dorsal sau seznd. Aceste pozitii
u sureaz a sau ngreuneaz a o anumit a mi scare.
Ex.: exia dorsal a n pozitia seznd este u surat a n ap a dar ngreunat a n aer (gravitatia), sau genunchiul
ectat permite amplitudini mai mari prin eliminarea gemenilor.
a) Mi sc arile sunt analitice: exie dorsal a si plantar a, inversia si eversia, abductia si adductia,
circumductia degetelor, exia si extensia degetelor.
Datorit a faptului c a bratul prghiei (piciorul) este scurt, recuperarea amplitudinilor de mi scare
este mai dicil a.
b) Dup a efectuarea exercitiilor analitice se continu a cu exercitii combinate:
1. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. exia plantar a + extensia degetelor
exia dorsal a + exia degetelor
eversie + extensia degetelor
inversie + exia degetelor
exie plantar a + inversie
exie dorsal a + eversie
circumductie + exia (extensia) degetelor
c) Utilizarea unor instalatii ce faciliteaz a mi sc arile active ale piciorului
[a.] Exercitii complexe utilizate n tulbur arile de static a; au si rolul de cre stere a
amplitudinilor de mi scareMersul, ca exercitiu specic pentru picior, cu scop mobilizator
si, n acela si timp, toniant muscular
Reluarea mersului dup a perioada de imobilizare necesit a readaptarea progresiv a a supletei
tenocapsuloligamentare, ca si a jocului muscular functional de realizare stabilizare si frnare a
mi sc arii.
[a.] Terapia ocupational a este o bun a metod a de promovare a mi sc arilor active. Baza
acestei terapii pentru picior este pedalajul cu ajutorul c aruia sunt puse n functiune tot
felul de activit ati pur distractive sau cu caracter ergoterapeutic.
31
Refacerea boltii plantare
Aproape toate tipurile de traumatisme sau doar imobilizarea necesitat a de acestea, las a ca
sechel a o perturbare de static a, prin modic arile boltii plantare. Aceast a perturbare necorectat a
la timp, se va agrava continuu, devenind la rndul ei cauz a si mecanism pentru microtraumatisme
ale structurii piciorului.
Piciorul este un resort compus din dou a arcuri longitudinale (intern si extern) si unul
transversal.
Datorit a acestor arcuri, piciorul se sprijin a n trei puncte: calcaneul si metatarsienele I si V.
desigur, suprafata de contact este mult mai mare, ea alc atuind amprenta plantar a, ce se modic a
n tulbur arile de static a.
Piciorul plat si piciorul scobit sunt cele dou a modic ari ale boltii plantare care afecteaz a
arcurile ziologice, perturbnd statica.
IV ORGANIZAREA SI DESF

A SURAREA CERCET

ARII
4.1 Locul de desf a surare al cercet arii
Experimentul acestei lucr ari s-a desf a surat n
cadrul Centrului de Recuperare si Reabilitare din ora sul Beclean n perioada martie 2006 aprilie 2007
cu ajutorul personalului din s alile de kinetoterapie, electroterapie si hidrokinetoterapie.
4.2 Material si metod a
n cadrul experimentului,
am folosit tot materialul din dotarea s alilor de kinetoterapie: mese de kinetoterapie, spaliere, saltele de
gimnastic a, mingi medicinale, mingi de gimnastic a, mingi de burete, bare paralele, cadre de mers, crje,
bastoane, corzi, saci de nisip, instalatii de scripeti, plan sete balansoare, biciclete ergometrice, materialul
de la bazin si de la electroterapie.
4.3 Prezentarea e santionul de subiecti
Lotul experimental a cuprins un num ar de 12 pacienti ale si aleator din totalul pacientilor cu fracturi ale
gleznei si piciorului internati n Centrul de Recuperare si Reabilitare din ora sul Beclean , n perioada sus
amintit a.
Din punct de vedere statistic acest lot a fost repartizat pe baza urm atoarelor criterii:
1. 2. 1. din punct de vedere al diagnosticului
dup a sex
dup a vrst a
32
din punct de vedere al profesiei exercitate
din punct de vedere al bolilor asociate.
Tabel cu prezentarea lotului de pacienti
Pacient Diagnostic Sex
Vrst a
ani
Profesie
Boli aso-
ciate
Mediu de
provenient a
K. B. Post fractur a bimaleolar a M 23
Informatician
O. A. Post fractur a calcaneu M 52 Agricultor
S. M Post fractur a bimaleolar a M 26 Politist
V. S. Post fractur a bimaleolar a F 33 Functionar
T. P.
Post fractur a de maleol a ex-
tern a
M 49 Sofer
V. B.
Post fractur a de maleol a ex-
tern a
F 54 Agricultor
Insucient a
respira-
torie
G. B. Post fractur a bimaleolar a M 38 Muncitor
C. J. Post fractur a calcaneu M 60 Pensionar CIC
H. A. Post fractur a calcaneu F 46 Agricultor
B. G. Post fractur a bimaleolar a F 64 Pensionar HTA
B. D.
Post fractur a metatarsian a bi-
lateral a
M 67 Pensionar HTA
33
V. O.
Post fractur a de maleol a ex-
tern a
M 41 Sofer
Din Punct De Vedere Al Diagnosticului
DIAGNOSTIC NR CAZURI PROCENTAJ %
Post fractur a bimaleolar a 5 42
Post fractur a calcaneu 3 25
Post fractur a de maleol a extern a 3 25
Post fractur a metatarsian a bilateral a 1 8
34
35
Dup a Sex
SEX NR CAZURI PROCENTAJ %
B arbati 8 67
Femei 4 33
Din Punct De Vedere Al Vrstei
S-au luat n considerare patru categorii de vrst a:
36
sub 40 de ani
ntre 41 50 de ani
ntre 51 60 de ani
peste 61 de ani
GRUPE DE VRST

A
Sub 40 ani ntre 41 50 ani ntre 51 60 ani Peste 61 ani
Nr. cazuri 4 3 3 2
Procentaj % 29 25 25 17
37
Din Punct De Vedere Al Profesiei
S-au urm arit profesiile statice, dinamice si pensionarii, si s-a constatat:
PROFESIE NR. CAZURI PROCENTAJ
Static a 4 33
Dinamic a 5 42
38
Pensionari 3 25
Din Punct De Vedere Al Bolilor Asociate
BOLI ASOCIATE NR. CAZURI PROCENTAJ %
Hipertensiune arterial a 2 40
Cardiopatie decompensat a 1 20
Insucient a respiratorie 2 40
39
.
Dup a mediul de provenient a
MEDIU DE
PROVENIEN T

A
NR CAZURI PROCENTAJ %
Urban 8 67
40
Rural 4 33
41
4.4 Testarea si evaluarea
[1.] Palparea
Urm are ste precizarea zonelor dureroase si a substratului anatomic prin palparea sistematic a a:
1. interliniei tibioastragaliane
peroneotibiale inferioare
ligamentul lateral extern al gleznei
ligamentul lateral intern al gleznei
interlinia articulatiei lui Chopart
c aut am baza metatarsienilor I si V si palp am interlinia Lisfranc
palp amapoi articulatia metatarsofalangian a si interfalangian a (pe fata dorsal a
si plantar a)
palp am apoi bursele seroase si tecile tendinoase
[1.] Bilantul articular si muscular analitic
Bilantul articular l test am prin goniometrie, iar bilantul articular analitic l test am dup a metoda
clinic a: urm arim ca mi scarea s a se execute ntr-o pozitie n care mu schiul testat se contract a izolat (unde
e posibil, unde nu, mi sc ari globale). M asur am amplitudinea si forta mi sc arii active si active cu rezistent a
42
dup a scara de gradare de la 0 5. Bilantul muscular global al mi sc arilor fundamentale l m asur am n
kg cu ajutorul instalatiei cu scripeti (greutatea max. care poate deplasat a de 10 ori consecutiv, cu
amplitudinea articular a corespunz atoare).
a. Flexia dorsal a a piciorului (20 25

)
1. mu schii motori:
gambierul anterior
extensorul propriu al halucelui
extensorul comun al degetelor
peronierul anterior
Testarea gambierului anterior
este exor dorsal, adductor si supinator
hipotonia sa provoac a pronatia piciorului
seznd la marginea mesei, piciorul n exie plantar a, se cere subiectului s a
efectueze o dorsiexie activ a, cu ridicarea marginii interne a piciorului. Mna
care opune rezistent a pe fata dorsal a, apreciaz a forta contractiei, cealalt a
palpnd coarda tendonului, care proemin a pe partea antero-intern a a gleznei.
Testarea extensorului comun
este exor dorsal al piciorului si extensor al ultimelor patru degete si n spe-
cial al primei falange
se cere subiectului s a efectueze dorsiexia activ a a piciorului si extensia
degetelor. Cu o mn a ne opunem mi sc arii (apreciind forta contractiei), iar
cu cealalt a palp am tendonul la partea antero extern a a gleznei.
Testarea extensorului propriu al halucelui
este extensor al halucelui si exor dorsal al piciorului
43
se cere efectuarea unei extensii active a halucelui si dorsiexia piciorului.
Tendonul proemin a pe fata dorsal a a primului metatarsian.
b. Flexia plantar a a piciorului (40 45

)
mu schii motori:
tricepsul sural
exorul propriu
exorul comun
peronierii laterali
gambierul posterior
Testarea tricepsului sural
este exor plantar, adductor si supinator
subiectul n decubit ventral dep a sind marginea mesei, efectueaz a o exie
plantar a activ a, n timp ce palp am tendonul lui Achile. Contrarezistenta se
aplic a pe marginea infero extern a a plantei
Testarea lungului peronier lateral
este exor plantar abductor si pronator
decubit lateral, piciorul se sprijin a pe marginea intern a. Se cere subiectului
s a ridice de pe mas a vrful piciorului n abductie si pronatie. Se palpeaz a
tendoanele peronierilor laterali napoia maleolei externe.
c. nclinarea lateral a a piciorului
Testarea gambierului posterior
este adductor direct si supinator
44
se realizeaz a n decubit lateral cu genunchiul ectat, sprijinind marginea in-
tern a a piciorului pe mas a si ridicnd vrful piciorului de pe mas a n ad-
ductie si supinatie. Contrarezistenta se aplic a pe marginea intern a a picioru-
lui. Palp am piciorul ntre vrful maleolei interne si tuberculul scafoidului.
Testarea scurtului peronier lateral
este abductor si pronator direct
sprijinind marginea intern a a piciorului pe mas a, se cere a efectua o abductie
activ a si pronatie. Tendonul se palpeaz a napoia stiloidei metatarsului V.
d. Flexia si extensia degetelor
Testarea extensorilor proprii (vezi exorii dorsali ai piciorului)
Testarea pediosului
este extensor al degetelor, n special al halucelui
se cere subiectului s a efectueze extensia activ a a degetelor, dep artndu-le un-
ele de altele. Contractia pediosului r amne vizibil a n partea extern a a fetei
dorsale a piciorului, naintea maleolei externe.
Testarea exorilor degetelor
lungul exor al halucelui actioneaz a pe falanga II
scurtul exor comun plantar actioneaz a pe falanga II a ultimelor IV degete
lungul exor al degetelor actioneaz a puternic pe falanga III, mai slab pe II
si u sor pe I
cu o mn a x am piciorul n unghi drept, apoi cerem subiectului s a efectueze
exia activ a a degetelor. Coarda lungului exor propriu si lungului exor
comun o palp am retromaleolar intern
Testarea interoso silor
45
sunt exori ai falangei I, extensori ai falangei II. n plus, interoso sii dorsali
dep arteaz a degetele, iar interoso sii plantari apropie degetele
testarea este dicil de efectuat, limitndu-ne la testarea global a a ntregii
grupe a exorilor, respectiv extensorilor
Testarea lombricalilor
sunt exori ai falangei I si extensori ai falangelor II si III
testarea este dicil de efectuat analitic
Testarea global a clinico functional a a grupelor musculare care asigur a mi sc arile fundamen-
tale
O execut am prin sase manevre simple:
Subiectul:
poate apuca cear saful cu degetele de la picioare n ortostatism(pentru aprecierea
global a a exorilor degetelor si interoso silor);
poate sustine greutatea corpului, ridicat pe vrful picioarelor (pentru aprecierea
exorilor plantari si n special tricepsul sural);
poate sustine greutatea corpului pe c alcie (pentru aprecierea exorilor dorsali
ai piciorului);
poate p astra ortostatismul si merge sprijinit pe marginea extern a a picioarelor
(pentru aprecierea supinatorilor si adductorilor gambierul posterior si ante-
rior);
poate p astra ortostatismul si merge sprijinit pe marginea intern a a picioarelor
(pentru aprecierea pronatorilor si abductorilor peronierii laterali);
poate mentine sprijinul pe un singur picior (manevr a care ne informeaz a despre
coordonarea motorie si echilibru dintre agoni sti si antagoni sti)
[1.] Evaluarea alinierii si posturii corecte a corpului
46
Exist a o relatie reciproc a ntre alinierea segmentelor corpului ca ntreg si ecienta functiei
locomotorii.
Evaluarea aliniamentului pozitiei ortostatice se face astfel:
1. Linia gravitatiei ntregului corp se apreciaz a prin utilizarea rului de plumb anterior, posterior
si lateral
Evaluarea alinierii segmentelor trebuie f acut a din fat a, din lateral si din spate. sE pot observa
devieri a coloanei vertebrale (cifoze, lordoze, scoliioze), genuvalgul, genuvarum, genurecurva-
tum, capul nclinat nainte, asimetrii ale bazinului
4. Evaluarea mersului
Mersul, ca mecanism motor, prezint a un obiectiv de analiz a deosebit de important n patologie si
kinetologie.
Kinetoterapeutul, trebuie s a analizeze mersul pacientului, n primul rnd pentru a nregistra
decitele functionale articulare, musculare sau de coordonare, n al doilea rnd pentru a ncerca totul
n normalizarea acestei deprinderi motrice de prim a important a pentr inta uman a, iar n al treilea rnd
pentru a utiliza mersul, ca metod a kinetoterapeutic a.
4.5Ttratamentul kinetic
naintea aplic arii programelor de recuperare, cu diferite exercitii la nivelul gleznei si piciorului
afectat, m-am gndit c a trebuie s a insist, n primele etape ale tratamentului, asupra exercitiilor de gim-
nastic a respiratorie, mai ales la pacientii care au avut un repaus prelungit la pat, asupra posturilor de
drenaj pentru combaterea edemului, asupra exercitiilor de cre stere a fortei musculare a membrelor supe-
rioare, a fortei musculare a membrului inferior s an atos precum si asupra fortei si mobilit atii segmentelor
supraadiacente a piciorului afectat, avnd permanent n vedere starea general a a pacientului.
Pe parcursul experimentului tratamentul s-a constituit din:
electroterapie
masaj
kinetoterapie
termoterapie
crioterapie
Acest tratament a avut urm atoarele obiective:
prolaxia complicatiilor
47
combaterea durerii
combaterea edemului
refacerea mobilit atii articulare
refacerea fortei musculare
refacerea stabilit atii, mi sc arii controlate si abilit atii
reluarea ct mai precoce si mai corect posibil a mersului
Programul de kinetoterapie la sala de gimnastic a
Etapa I (primele 24 h dup a interventia chirurgical a)
postura antidecliv a a piciorului afectat la 30

fat a de planul patului

Etapa II (zilele 2 15)
1. Posturi
antidecliv a a membrului inferior afectat la 30

;
postur a de drenaj bron sic;
[1.] Gimnastic a respiratorie
1. inspir profund, sacadat;
respiratie de tip abdominal;
decubit lateral respiratie alternativ a pe cte un hemitorace;
[1.] Exercitii de cre stere a fortei musculare a membrelor superioare
Ex
1
A: Seznd la marginea patului; se folosesc dou a gantere. Membrele superioare extinse din cot pe
lng a corp. Pacientul execut a ridicarea ganterelor prin exia antebratului pe brat;
T: Contractie izotonic a concentric a a muschiului biceps in interiorul segmentului de contractie
E: Rezistenta gravitatiei + presiunea ganterelor
Ex
2
A: Seznd la marginea patului; membrele superioare ntinse cu palmele pe pat. Pacientul execut a
ridicarea sezutei de pe pat prin mpingerea din brate;
48
T: Contractie concentric a a muschiului deltoid
E: Mi scare f ar a gravitatie
Ex
3
A: Seznd pe un scaun, la o lungime de brat de perete; Membrele superioare ntinse n fat a, palmele
pe perete. Pacientul execut a mpingerea (coatele r amn ntinse);
T: Contractie izometrica pentru mu schii extensori ai bratelor
E: Rezistenta opusa de perete
Ex
4
A: Seznd la marginea patului; membrele superioare cu palmele pe pat. Se execut a trecerea
greut atii trenului superior de pe un membru pe cel alalt;
T: Contractie concentric a a mu schilor extensori ai bratelor
E: Mi scare f ar a gravitatie
Ex
5
A: Seznd la marginea patului; membrele superioare n supinatie din articulatia cotului, ganterele
n mn a. Se execut a exia si extensia cotului;
T: Contractii izotonice concentrice si excentrice ale mu schilor exori si extensori ai bratelor
E: Rezistenta gravitatiei + presiunea ganterelor
Ex6 A: Seznd la marginea patului; membrele superioare n supinatie. De marginea patului se prind
dou a benzi elastice de o parte si de alta a bolnavului. Se tractioneaz a elasticul prin exia antebratului pe
brat, revenire prin extensie;
T: Contractie izotonic a concentric a n interiorul segmentului de contractie
E: Rezistenta gravitatiei + rezistent a benzilor elastice
[1.] Exercitii de gimnastic a cu membrul inferior s an atos pentru cre sterea fortei musculare
Decubit dorsal:
Ex
1
A: Flexia din articulatia coxofemural a a membrului inferior ntins la vertical a; revenire;
T: Contractie izotonic a concentric a si excentric a in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor
exori ai soldului
E: Rezistenta gravitatiei
Ex
2
A: Abductia membrului inferior ntins; revenire;
T: Contractie izotonic a concentric a n interiorul segmentului de contractie pentru mu schii abductori ai
soldului
E: Mi scare f ar a gravitatie
Decubit heterolateral cu piciorul pe o plac a laminat a care favorizeaz a alunecarea:
Ex
1
A: Abductia membrului inferior ntins; revenire;
T: Contractie izotonic a concentrica si excentrica in interiorul segmentului de contractie
E: Rezistenta gravitatiei
49
Ex
2
A: Flexia din sold a membrului inferior ntins; revenire;
T: Contractie izotonic a concentrica si excentrica in interiorul segmentului de contractie pentru mu schii
exori ai soldului
E: Mi scare f ar a gravitatie
Ex
3
A: Extensia din sold a membrului inferior ntins; revenire;
T: Contractie izotonic a excentrica in afara segmentului de contractie pentru mu schii extensori ai
soldului
E: Mi scare f ar a gravitatie
Ex
4
A: Flexia coapsei pe bazin cu genunchiul ectat; revenire;
T: Contractie izotonic a concentrica si excentrica in interiorul segmentului de contractie pentru mu schii
exori ai soldului
E: Mi scare f ar a gravitatie
Din seznd:
Ex
1
A: Extensia membrului inferior din genunchi; revenire;
T: Contractie izotonic a concentrica si excentrica in interiorul segmentului de contractie pentru mu schiul
cvadriceps
E: Rezistenta gravitatiei
Ex
2
A: Cu s aculeti de nisip xati la nivelul gleznei, pacientul execut a extensia membrului inferior din
genunchi; revenire;
T: Contractie izotonic a concentrica si excentrica in interiorul segmentului de contractie pentru mu schiul
cvadriceps
E: Rezistenta gravitatiei + rezistenta opus a de s aculeti
[1.] Exercitii cu membrul inferior afectat
Exercitii de gimnastic a din articulatiile supraadiacente:
Decubit dorsal:
Ex
1
Flexia coapsei pe bazin, cu genunchiul ectat executat a pasiv de kinetoterapeutul (coapsa la 90

);
revenire. Priza pe treimea superioar a a fetei anterioare a gambei;
Ex
2
Rotatii interne si externe din articulatia coxofemural a executate pasiv de kinetoterapeut. Priza: o
mn a la nivelul treimii inferioare a femurului iar cealalt a cuprinde calcaneul, executnd rotatii;
Ex
3
A: Flexia gambei pe coaps a; revenire;
T : Contractie izotonic a concentrica si excentrica in interiorul segmentului de contractie pentru mu schii
exori ai genunchiului
E: Rezistenta gravitatiei
50
Ex
4
A: Flexia gambei coapsei pe bazin; revenire;
T: Contractie izotonic a concentric a si excentric a in interiorul segmentului de contractie pentru mu schii
exori ai soldului
E: Rezistenta gravitatiei
Ex
5
A: Membrul inferior pe o plac a talcat a; se execut a abductia si adductia membrului inferior;
T: Contractie izotonic a concentric a si excentric a n interiorul segmentului de contractie pentru mu schii
abductori si adductori ai soldului
E: Placa talcat a, exclusa gravitatia
Decubit lateral pe partea s an atoas a:
Ex
1
A: Flexia coapsei pe bazin cu genunchiul ntins extensie ;
T: Contractie izotonic a concentric a si excentric a n interiorul segmentului de contractie pentru mu schii
exori ai soldului
E: Mi scare f ar a gravitatie
Ex
2
A: Flexia coapsei pe bazin cu genunchiul ectat extensie;
T: Contractie izotonic a concentric a si excentric a n interiorul segmentului de contractie pentru mu schii
exori ai soldului
E: Mi scare f ar a gravitatie
Decubit dorsal la marginea patului:
Ex
1
A: Extensia membrului inferior din articulatie coxofemural a cu genunchiul extins; revenire;
T: Contractie concentric a si excentric a n interiorul si nafara segmentului de contractie pentru mu schii
exori si extensori ai soldului
E: Rezistenta gravitatiei
Ex
2
A: Flexia extensia membrului inferior din articulatia coxofemural a cu genunchiul extins;
T: Contractie izotonic a concentric a si excentric a n interiorul segmentului de contractie pentru mu schii
exori si extensori ai soldului
E: Rezistenta gravitatiei
Ex
3
A: Flexia extensia membrului din articulatia coxofemural a cu genunchiul ectat.
T: Contractie izotonic a concentric a si excentric a n interiorul segmentului de contractie pentru mu schii
exori si extensori ai soldului
E: Rezistenta gravitatiei
Pentru cre sterea fortei musculare, aceste exercitii se pot executa si cu greut ati (s aculeti de nisip).
Exercitii pentru cre sterea fortei musculare la articulatiile supraadiacente
Decubit dorsal:
51
Ex
1
A: Contractii puternice ale cvadricepsului (tractionnd de rotul a);
T: Contractie izometrica a cvadricepsului
E: Mi scare f ar a gravitatie
Ex
2
A: Seznd pe scaunul pentru cre sterea fortei musculare a mu schiului cvadriceps; pacientul execut a
extensia din articulatia genunchiului;
T: Contractie concentrica si excentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schiului cvadriceps
E: Rezistenta opus a de greut atile aplicate pe aparat.
52
53
54
Ex
3
A: Ridicarea gambei de pe planul patului, genunchiul ind extins; revenire;
T: Contractie concentrica si excentrica in interiorul segmentului de contractie
E: Rezistenta gravitatiei
Ex
4
A: Sub genunchi se pune un s aculet de nisip. Se execut a ridicarea gambei de pe planul patului;
revenire;
T: Contractie concentrica si excentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schiului cvadriceps
E: Rezistenta gravitatiei
Ex
5
A: decubit ventral pe pat n cu sca Rocher. Pacientul nc altat cu sandal a de recuperare care la nivelul
c aciului are ag atat a o sfoar a ce trece printr-o instalatie de scripeti iar la cap atul cel alalt are ag atat un
s aculet cu nisip. Pacientul execut a extensia genunchiului;
T: Contractie concentrica si excentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schiului cvadriceps
E: Rezistenta opus a de greutatea s aculetului.
55
56
Ex
6
A decubit dorsal pe pat n cu sca Rocher. Pacientul nc altat cu sandal a de recuperare care la nivelul
vrfului piciorului are ag atat a o sfoar a ce trece printr-o instalatie de scripeti iar la cap atul cel alalt are
ag atat un s aculet cu nisip. Pacientul execut a extensia din sold.
T: Contractie concentrica si excentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor extensori ai
soldului;
E: Rezistenta opus a de greutatea s aculetului.
57
58
Etapa a III-a (zilele 16 60)
n aceast a etap a se repet a exercitiile din etapa a doua cu posibilitatea m aririi num arului de repet ari si a
greut atilor folosite pentru cre sterea fortei musculare.
Se ncepe mersul cu crje, f ar a sprijin pe piciorul afectat, doar pentru p astrarea engramei:
1. 1. 1. sprijin pe membrul s an atos
crjele se duc n fat a
membrul afectat se duce n fat a ntre crje, f ar a nc arcare (atinge doar solul)
se trece greutatea corpului pe crje prin balansarea n fat a a acestuia
membrul inferior s an atos (eliberat de greutatea corpului) se trece prin crje si se sprijin a
pe sol naintea crjelor concomitent cu trecerea greut atii de pe crje pe membrul inferior
s an atos.
Etapa a IV-a (zilele 61 90)
Se reia mersul ntre barele paralele sau cu cadrul de mers cu sprijin progresiv pe membrul inferior
afectat.
59
0x01 graphic: StrangeNoGraphicData
60
0x01 graphic: StrangeNoGraphicData
Refacerea amplitudinii articulare
Posturi de ntindere
Pentru rec stigarea amplitudinii exiei dorsale
Decubit dorsal
Postura 1 piciorul nc altat cu sanda de recuperare; de marginile ei se leag a dou a corzi, care sunt trecute
prin doi scripeti cu greut ati;
Postura 2 piciorul xat pe un suport mai lung dect laba piciorului; subiectul cu ajutorul unei coarde
trage suportul, care la rndul lui oblig a laba piciorului la o exie dorsal a accentuat a (postur a auto pasiv a);
Decubit ventral
61
Postura 1 membrul inferior ectat din articulatia genunchiului; se atrn a un disc de 1 kg, de o ching a
si se xeaz a pe antepicior;
Stnd pe genunchi
Postura 1 postura de cavaler servant;
Postura 2 pozitia pe genunchi cu picioarele n exie dorsal a pe sol sau n sprijin pe degetele ectate:
accentuarea exiei genunchiului si articulatiei coxofemurale forteaz a exia dorsal a;
Ortostatism
Postura 1 n ortostatism n fata spalierului, minile apuc a sipca spalierului din dreptul pieptului; sub
labele piciorului se pune o carte sau un obiect de forma unei c arti. Se las a greutatea pe c alcie pn a ce
ating solul si se sprijin a pe ele;
Postura 2 n ortostatism n fata spalierului, minile apuc a sipca spalierului din dreptul abdomenului,
pacientul execut a o genoexiune p astrnd ambele c alcie pe sol;
Postura 3 n ortostatism n fata spalierului, antepiciorul bolnav pe un s aculet cu nisip, c alciul pe sol;
se ridic a ct mai sus piciorul s an atos pe o sipc a a spalierului;
Pentru rec stigarea amplitudinii exiei plantare
Decubit dorsal
Postura 1 piciorul xat de un suport mai ling dect laba piciorului; tractiunea se face prin intermediul
unui scripete n sensul exiei plantare, sau cu o greutate ata sat a de laba piciorului.
Decubit ventral
Postura 1 gamba sprijinit a pe pat, piciorul xat cu 1 2 s aculeti cu nisip pe c alci, n exie plantar a.
Greutatea s aculetilor mpinge glezna n jos oblignd-o s a se ecteze ct mai mult.
Stnd pe genunchi
Postura 1 pe genunchi, subiectul ntinde laba piciorului n exie plantar a si se a seaz a cu sezutul pe
c alcie.
Mobiliz ari pasive
Decubit dorsal
Ex
1
Pacientul n decubit dorsal, genunchiii ntin si. Kinetoterapeutul xeaz a cu o mn a 1/3 inferioar a
a membrului inferior si cu cealalt a planta. Kinetoterapeutul execut a mobiliz ari pasive ale piciorului pe
toate directiile de mi scare;
62
63
64
65
Ex
2
Pacientul n decubit ventral, cu membrul inferior afectat ectat din genunchi. Kinetoterapeutul
xeaz a cu o mn a 1/3 inferioar a a membrului inferior si cu cealalt a planta. . Kinetoterapeutul execut a
mobiliz ari pasive ale piciorului pe toate directiile de mi scare;
66
67
Mobiliz ari autopasive
Decubit dorsal
Ex
1
pacientul abordeaz a piciorul cu propriile mini, pentru a executa mobilizarea piciorului n toate
axele de mi scare;
3 serii a cte 10 repet ari
Ex
2
Printr-un sistem de scripeti se fac mobiliz ari cu ajutorul piciorului opus;
Ex
3
Din decubit dorsal cu membrele inferioare ntinse; cu piciorul s an atos se apas a pe fata dorsal a a
piciorulu bolnav pentru exie plantar a;
3 serii a cte 10 repet ari
Ex
4
Idem, dar se apas a pe fata dorsal a a piciorului s an atos fata plantar a a piciorului bolnav pentru exia
dorsal a.
3 serii a cte 10 repet ari
Decubit ventral
Ex
1
Pacientul n decubit ventral cu genunchiul puternic ectat; cu o coard a prins a de picior forteaz a
exia plantar a prin tragere cu ajutorul piciorului.
3 serii a cte 10 repet ari
Ortostatism
Ex
1
Piciorul prins pe un skate-board, care este plimbat nainte si n afar a;
3 serii a cte 10 repet ari
Ex
2
Din ortostatism, cu un picior naintea celuilalt, se balanseaz a corpul nainte sau napoi, cu ectarea
articulatiei coxofemurale si a genunchiului prin fandarea membrului inferior spre nainte sau napoi.
3 serii a cte 10 repet ari
Mobiliz arile active
Decubit dorsal
Ex
1
Mi sc ari active din articulatia gleznei si piciorului n toate directiile de mi scare: exie, extensie,
abductie, adductie, inversie, eversie, circumductie;
T: Contractii concentrice si excentrice in interiorul si in afara segmentului de contractie
E: Rezistenta gravitatiei
3 serii a cte 10 repet ari
Ex
2
A: Membrele inferioare ectate din articulatia coxofemural a si a genunchiului, talpa se sprijin a pe
planul patului. Se execut a exia dorsal a;
T: Contractie concentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor exori ai piciorului
68
E: Rezistenta gravitatiei
3 serii a cte 10 repet ari
Ex
3
A: Bolnavul tine o minge de burete ntre fetele interne ale picioarelor. Se execut a strngerea aces-
teia;
T: Contractie concentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor inversori ai piciorului
E: Rezistenta opusa de mingea de burete
3 serii a cte 10 repet ari
Ex
4
A: Membrele inferioare ectate din articulatia coxofemural a si a genunchiului, sub vrful pi-
cioarelor o minge de burete. Se execut a ap asarea mingii;
T: Contractie concentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor exori ai piciorului
E: Rezistenta opusa de mingea de burete
Ex
5
A: Membrele inferioare ectate din articulatia coxofemural a si a genunchiului. Se execut a ridicarea
c alcielor de pe pat cu sprijin pe vrf;
T: Contractie concentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor exori ai piciorului
E: Rezistenta opusa de gravitatie
3 serii a cte 10 repet ari
69
70
Ex
6
A: Membrele inferioare ectate din articulatia coxofemural a si a genunchiului. Se execut a din
rularea t alpilor vrf c alci, c alci vrf;
T: Contractie concentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor exori si extensori ai
piciorului
E: Rezistenta opusa de gravitatie
3 serii a cte 10 repet ari
Ex
7
Se execut a:
exie plantar a + eversie
exie plantar a + inversie
exie dorsal a + eversie
exie dorsal a + inversie
exie dorsal a + extensia degetelor
exie dorsal a + exia degetelor
eversie + extensia degetelor
inversie + exia degetelor
circumductie + exia extensia degetelor
Decubit ventral
Ex
1
A: Pacientul n decubit ventral cu picioarele la cap atul patului execut a mobiliz ari ale piciorului pe
toate directiile de mi scare, simple si combinate.
T: Contractii concentrice si excentrice in interiorul si in afara segmentului de cotractie
E: Rezistenta opusa de gravitatie
3 serii a cte 10 repet ari
Din seznd
Ex
1
A: Seznd cu genunchii ndoiti si ndreptati nafar a, cu plantele fat a n fat a lipite una de alta:
ntinderea genunchilor alunecnd cu marginile externe ale picioarelor pe du sumea, ap asnd mereu t alpile
una n alta;
T: Contractie concentrica in interiorul sgmentului de contractie ai muschilor exori si extensori ai
genunchiului
E: Suprafata dusumelei
71
3 serii a cte 10 repet ari
Ex
2
A: Seznd pe scaun: imitatia mi sc arilor de a cnta la pian cu degetele picioarelor, atingng solul
numai cu vrfurile;
T: Contractie concentrica in interiorul sgmentului de contractie ai muschilor exori si extensori ai
degetelor de la picioare
E: Rezistenta opusa de gravitatie
3 serii a cte 10 repet ari
Ex
3
A: Seznd pe scaun: ridicarea vrfurilor picioarelor de pe sol si ridicarea c alcielor;
T: Contractie concentrica in interiorul sgmentului de contractie ai muschilor exori si extensori ai
exorilor si extensorilor piciorului
E: Rezistenta opusa de gravitatie
3 serii a cte 10 repet ari
Ex
4
A: Seznd pe scaun: rularea plantei alternativ vrf c alci sau c alci vrf;
T: Contractie concentrica in interiorul sgmentului de contractie ai muschilor exori si extensori ai
exorilor si extensorilor piciorului
E: Rezistenta opusa de gravitatie
3 serii a cte 10 repet ari
Ex
5
A: Seznd pe scaun: rularea plantei pe un cilindru;
T: Contractie concentrica in interiorul sgmentului de contractie ai muschilor exori si extensori ai
exorilor si extensorilor piciorului
E: Rularea cilindrului
3 serii a cte 10 repet ari
72
73
74
Ex
6
A: Seznd pe scaun, picioarele pe sol: se execut a deplasarea piciorului lateral prin sprijin pe vrf
cu ducerea c alciului lateral si invers;
T: Contractie concentrica in interiorul sgmentului de contractie ai muschilor inversori si eversori ai
piciorului
E: Miscare fara gravitatie
3 serii a cte 10 repet ari
Din ortostatism
Ex
1
A: Stnd cu fata la spalier, bratele ntinse la nivelul umerilor ridicarea pe vrfuri;
T: Contractie concentrica in interiorul sgmentului de contractie ai muschilor exori si extensori ai
piciorului
E: Rezistenta opusa de greutatea corpului
3 serii a cte 10 repet ari
75
76
Ex
2
A: Idem, ridicarea vrfurilor de pe sol cu sprijin pe c alcie;
T: Contractie concentrica in interiorul sgmentului de contractie ai muschilor exori si extensori ai
piciorului
E: Rezistenta opusa de greutatea corpului
3 serii a cte 10 repet ari
77
78
Ex
3
A: Idem, joc de glezne;
T: Contractie concentrica in interiorul sgmentului de contractie ai muschilor exori si extensori ai
piciorului
E: Rezistenta opusa de greutatea corpului
3 serii a cte 10 repet ari
Ex
4
A: Idem, bratele ntinse nainte la nivelul abdomenului, genoexiuni, plantele r amnnd lipite pe
sol;
T: Contractie concentrica in interiorul sgmentului de contractie ai muschilor exori si extensori ai
membrelor inferioare
E: Rezistenta opusa de greutatea corpului + rezistenta gravitatiei
3 serii a cte 10 repet ari
0x01 graphic: StrangeNoGraphicData
Refacerea fortei musculare
Refacerea musculaturii exoare dorsale
79
Ex
1
A: Decubit dorsal cu membrul inferior ntins, sub genunchi un s aculet cu nisip. Pacientul exe-
cut a exia dorsal a mpotriva rezistentei opus de laba piciorului opus, mna kinetoterapeutului, bandelet a
elastic a, instalatii cu scripeti;
T: Contractie concentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor exori ai piciorului
E: Rezistenta opusa de laba piciorului opus, mna kinetoterapeutului, bandelet a elastic a, instalatii cu
scripeti;
3 serii a cte 10 repet ari
Ex
2
A: Idem, kinetoterapeutul forteaz a exia plantar a, iar pacientul se opune;
T: Contractie excentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor exori ai piciorului
E: Rezistenta opusa de mana kinetoterapeutului
3 serii a cte 10 repet ari
Ex
3
A: Seznd la marginea patului cu membrele inferioare atrnate. Pe fata anterioar a a piciorului se
a a un s aculet cu nisip. Pacientul execut a exia dorsal a a piciorului.
T: Contractie excentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor exori ai piciorului
E: Rezistenta opus a de greutatea s aculetului:
3 serii a cte 10 repet ari
80
81
Refacerea musculaturii extensoare (exie plantar a)
Ex
1
A: Decubit dorsal cu membrul inferior ntins. Se execut a exia plantar a mpotriva rezistentei opuse
de piciorul opus mna kinetoterapeutului, bandelet a elastic a;
T: Contractie concentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor exori plantari ai
piciorului
E: Rezistenta opusa de piciorul opus mna kinetoterapeutului, bandelet a elastic a
3 serii a cte 10 repet ari
82
83
Ex
2
A: Idem, kinetoterapeutul forteaz a exia dorsal a iar pacientul se opune;
T: Contractie excentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor exori plantari ai piciorului
E: Rezistenta opusa de mana kinetoterapeutului
3 serii a cte 10 repet ari
Ex
3
A: Pacientul execut a extensia contra unui elastic xat pe planta piciorului, iar cel alalt cap at al
elasticului l tine n mini;
T: Contractie concentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor extensori ai piciorului
E: Rezistenta opusa de elastic
Ex
4
A: Pacientul n decubit dorsal cu membrul inferior ntins, planta piciorului se a a xat a pe o plac a
tinut a de kinetoterapeut la cap atul patului. Pacientul mpinge puternic n plac a, efectund o contractie
izometric a;
T: Contractie izometrica ai mu schilor exori plantari ai piciorului
E: Rezistenta opusa de kinetoterapeut
3 serii a cte 10 repet ari
84
85
Ex
5
A: Seznd cu t alpile lipite pe sol, genunchii ndoiti: kinetoterapeutul xeaz a genunchii pacientului
ap asndu-i n jos. Pacientul ridic a c alciele de pe sol contra rezistentei executate de kinetoterapeut;
T: Contractie excentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor exori plantari ai piciorului
E: Rezistenta opusa de kinetoterapeut
3 serii a cte 10 repet ari
86
87
Ex
6
A: Seznd pe scaun: sub piciorul afectat o minge de burete. Pacientul execut a exia plantar a a
piciorului.
T: Contractie excentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor exori plantari ai piciorului
E: Rezistenta opusa de mingea de burete;
3 serii a cte 10 repet ari
88
89
Ex
7
A: decubit dorsal pe saltea n fata spalierului. Pacientul i-a sprijin cu vrful picioarelor pe a doua
sipc a a spalierului si ridic a sezutul;
T: Contractie excentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor exori plantari ai
piciorului;
E: Rezistenta opus a de greutatea corpului;
3 serii a cte 10 repet ari
90
91
Ex
8
A: Seznd pe scaun rulant cu plantele sprijinite pe o plac a. Pacientul mpinge puternic cu ambele
membre inferioare n plac a determinnd deplasarea scaunului rulant napoi;
T: Contractie excentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor exori plantari ai
piciorului;
E: Rezistenta opus a de greutatea corpului;
3 serii a cte 10 repet ari
92
93
94
Refacerea musculaturii abdudctoare si pronatoare
Ex
1
A: Pacientul n decubit dorsal, membrul inferior ntins, laba piciorului la 90

: pacientul execut a
abductia si pronatia labei piciorului contra unei rezistente aplicate de c atre kinetoterapeut care st a la
cap atul patului, apucnd cu o mn a c alciul pacientului iar cu cealalt a laba piciorului opunnd rezistent a;
T: Contractie concentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor pronatori si supinatori ai
piciorului
E: Rezistenta opusa de mana kinetoterapeutului
3 serii a cte 10 repet ari
Ex
2
A: Seznd, talpa sprijinit a pe sol iar c alciul bine xat. Pacientul execut a cu piciorul (pivotnd
n jurul c alciului) abductia + pronatia contra unui s aculet cu nisip, mpingndu-l cu partea lateral a a
metatarsului;
T: Contractie concentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor pronatori si supinatori ai
piciorului
E: Rezistenta opus a de s aculet
Ex
3
A: Pacientul n decubit lateral, membrul inferior de dedesubt se a a ectat din genunchi, iar mem-
brul inferior de deasupra (cel bolnav) se a a ntins si sprijinit pe toat a partea intern a a labei piciorului pe
un suport. Pe partea exterioar a a labei piciorului este a sezat un s aculet cu nisip. Se execut a eversia labei
piciorului contra greut atii s aculetului.
T: Contractie excentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor pronatori si supinatori ai
piciorului
E: Rezistenta opus a de s aculet
3 serii a cte 10 repet ari
Refacerea musculaturii adductoare si supinatoare
Exercitiile concepute pentru musculatura abductoare si pronatoare se pot ntrebuinta si n sens invers si
pentru musculatura adductoare si supinatoare.
Etapa a V-a (zilele 91 120)
n aceast a etap a se vor relua exercitiile din etapele precedente si mai ales cele decitare. Se va
insista pentru refacerea mobilit atii si fortei musculare. n plus n aceast a etap a exercitiile vor urm ari
refacerea stabilit atii, abilit atii si mi sc arii controlate.
Ex
1
A: Seznd pe o plac a n plan nclinat: alunecare pe plac a att ct permite mobilitatea, revenirea;
T: Contractie excentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor exori ai piciorului
E: Rezistenta opus a de gravitatie
3 serii a cte 10 repet ari
Ex
2
A: Seznd pe mingea de gimnastic a: rulare nainte, napoi lateral stnga dreapta, circumductii;
95
T: Contractie excentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor exori ai piciorului
E: Mi scare f ar a gravitatie
3 serii a cte 10 repet ari
96
97
98
99
Ex
3
A: n ortostatism, n fata spalierului: genoexiuni, c alciele r amn xate pe sol, dar se ridic a
vrfurile;
T: Contractie concentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor exori ai piciorului
E: Rezistenta opus a de gravitatie
3 serii a cte 10 repet ari
Ex
5
A: n ortostatism, pe o plan set a balansoare, rularea t alpilor nainte napoi, lateral stnga dreapta;
T: Contractie concentrica in interiorul segmentului de contractie ai mu schilor exori si extensori ai
piciorului
E: Plan seta balansoare
3 serii a cte 10 repet ari
0x01 graphic: StrangeNoGraphicData
100
Ex
6
Exercitii de mers:
mers pe vrfuri
mers pe c alcie
mers pe c alcie cu degetele ectate
mers pe marginea extern a a labei piciorului
mers pe marginea intern a a labei piciorului
mers cu cre sterea distantei ntre pa si pn a la mers fandat
mers fandat
trecerea greut atii de pe marginea extern a pe marginea intern a a picioarelor
mers peste obstacole
mers cu spatele
mers cu picioarele dep artate
mers ghemuit
joc de glezne
mers ncruci sat
mers pe plan nclinat: ascendent, descendent, lateral
101
0x01 graphic: StrangeNoGraphicData
mers pe teren accidentat.
Ex
7
Exercitii de pedalare la bicicleta ergometric a
102
103
V REZULTATE
Datele obtinute n urma cercet arii vor prezentate n tabele si grace centralizate:
tabele cu valorile obtinute la testarea initial a si la testarea nal a
tabele si grace ilustrnd num arul si procentul pacientilor, care, la sfr situl tratamentului au
atins valori normale n ceea ce prive ste mobilitatea articular a, forta muscular a si pacienti care
nu au mai prezentat durere, edem si si-au reluat mersul normal.
Tabel nr.1 valorile mobilit atii articulare, ale articulatiilor gleznei si piciorului la testarea initial a
si la testarea nal a:
BOLNAV DIAGNOSTIC
TESTARE INI TIAL

A TESTARE FINAL

A
Flexie
dor-
sal a
Flexie
plan-
tar a
Inversie
Eversie
Flexie
dorsal a
Flexie
plan-
tar a
Inversie Eversie
K. B.
Fractur a
maleol a
extern a cu
diastaz a
tibioper-
onier a
15

15

10

25

45

20

15

O. A. 15

15

10

20

40

15

15

S. M 10

15

10

25

45

20

15

V. S.
Post
fractur a
bimaleolar a
5

10

25

45

20

15

104
T. P. 10

10

20

40

20

10

V. B. 15

20

10

25

45

20

15

G. B. 5

20

10

15

35

10

10

C. J. 10

10

25

45

20

15

H. A.
Fractur a
calcaneu
10

25

10

10

25

45

20

15

B. G. 10

15

10

15

40

15

10

B. D. 10

25

10

10

25

45

20

15

V. O.
Fractur a
metatar-
sian a
15

25

15

10

20

45

15

10

Tabel nr. 2 valorile fortei musculaturii gleznei si piciorului la testarea initial a si la testarea nal a:
BOLNAVDIAGNOSTIC
TESTARE INI TIAL

A TESTARE FINAL

A
Tibial
ante-
rior
Extensorul
comun
al
degetelor
Extensorul
halucelui
Tibial
poste-
rior
Triceps
sural
Peronierii
later-
ali
Tibial
ante-
rior
Extensorul
comun
al
degetelor
Extensorul
halucelui
Tibial
pos-
terior
Triceps
sural
K. B.
Vezi
tabelul
nr.
2
3 3 3 3 3 3 5 5 5 5 5
O. A. 2 3 3 3 2 3 4 4 4 4 4
105
S. M. 3 3 3 3 3 3 5 5 5 5 5
V. S. 3 3 3 3 3 3 5 5 5 5 5
T. P. 2 3 4 2 3 3 4 5 5 4 5
V. B. 3 3 3 3 3 3 5 5 5 5 5
G. B. 3 3 2 3 3 2 4 4 4 4 4
C. J. 3 3 3 3 3 3 5 5 5 5 5
H. A. 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4
B. G. 2 3 4 2 3 3 5 5 5 5 5
B. D. 3 3 3 3 3 3 5 5 5 5 5
V. O. 3 3 2 3 3 2 4 5 5 4 5
Tabelul nr. 3 situatia bolnavilor, n ceea ce prive ste durerea, edemul si mersul, la testarea initial a si la
testarea nal a:
BOLNAV DIAGNOSTIC
TESTARE INI TIAL

A TESTARE FINAL

A
Durere Edem Mers Durere Edem Mers
K. B.
Vezi tabelul
nr. 2
+ +
Schiop atat
- - Normal
O. A. + +
Schiop atat
+ +
Schiop atat
S. M. + +
Schiop atat
- - Normal
106
V. S. + +
Schiop atat
- - Normal
T. P. + +
Schiop atat
+ +
Schiop atat
V. B. + +
Schiop atat
- - Normal
G. B. + +
Schiop atat
- - Normal
C. J. + +
Schiop atat
+ +
Schiop atat
H. A. + +
Schiop atat
- - Normal
B. G. + +
Schiop atat
+ +
Schiop atat
B. D. + +
Schiop atat
- - Normal
V. O. + +
Schiop atat
+ +
Schiop atat
Tabel nr. 4
Exprimarea numeric a si procentual a a pacientilor, care au atins valori normale (5) ale fortei musculare.
MU SCHIUL FOR T

A MUSCLARA 5
Nr. pacien ti Procentaj %
Tibialul anterior 7 58
107
Extensorul comun al
degetelor
9 75
Extensorul halucelui 9 75
Tibialul posterior 7 58
Tricepsul sural 9 75
Peronierii laterali 8 67
108
Tabel nr. 5
109
Exprimarea numeric a si procentual a a pacientilor, care au atins valori normale ale amplitudinii
articulare.
DIREC TIA
MI SC

ARII
Nr. pacien ti Procentaj %
Flexie dorsal a 7 58
Flexie plantar a 8 67
Inversie 8 67
Eversie 8 67
110
Tabelul nr. 6
Exprimarea numeric a si procentual a a pacientilor, care, la sfr situl tratamentului nu au mai prezentat
durere, edem si si-au reluat mersul normal.
MANIFEST

ARI
CLINICE
LOTUL MARTOR 6 pacien ti
Nr. pacien ti Procentaj %
Absenta durerii 9 75
111
Dispari tia edemului 7 58
Mers normal 8 67
112
Primul obiectiv al tratamentului kinetic a fost reducerea durerii, prezent a la toti pacientii si s-a reu sit la
75% din cazuri.
Se are n vedere ecienta crescut a a procedurilor de electroterapie si hidrotermoterapie care inuenteaz a
ecient sc aderea durerii.
Din tabelele si gracele prezentate anterior, se poate observa evolutia
bun a a majorit atii pacientilor , din punct de vedere al: mobilit atii articulare, fortei musculare, disparitiei
edemului si durerii si al mersului normal.
n tabelele 4, 5 si 6 cu gracele aferente, se pot observa num arul si procentul pacientilor care la sfr situl
perioadei de tratament au prezentat valori normale ale mobilit atii articulare, fortei musculare si care nu
au mai prezentat durere, edem si si-au reluat mersul normal. Dup a cum se poate observa num arul acestor
pacienti este mai mare dect al celor cu rezultate mai putin satisf ac atoare.
n ceea ce prive ste pacientii care au obtinut rezultate mai putin satisf ac atoare, acestea
s-au datorat vrstei naintate a pacientilor, a bolilor asociate pe care le prezentau si mai ales a interesului
sc azut, a unor pacienti fat a de programul de recuperare.
n urma tratamentului efectuat am obtinut rezultate bune, n concluzie tratamentul zio-
kinetoterapeutic a fost bine intocmit.
113
VI CONCLUZII
Se conrm a c a:
Afectiunile articulatiile gleznei si articulatiilor piciorului fac parte din afectiunile cele mai im-
portante datorit a rolului acestora n mers si n ortostatism;
Afectiunea articulatiei gleznei si piciorului survenit a n urma unui traumatism nu este o boal a
evolutiv a.
Sustinerea si refacerea aparatului periarticular se realizeaz a prin kinetoterapie, acesta ind trata-
mentul cel mai ziologic si functional care are ca obiect de lucru elementul motor al mi sc arii;
Tratamentul kinetic s a e ct mai precoce, s a se urm areasc a continuitatea acestuia indiferent de
evolutia bolii;
Kinetoterapeutul, n cadrul programului de recuperare, trebuie s a plece de la un principiu major,
si anume: PRIMUM NON NOCERE adic a n primul rnd s a nu faci r au si apoi s a faci bine;
S a se tin a cont de c atre kinetoterapeut cu mare strictete de etapele programului de recuperare;
Programele kinetice trebuie s a e minutios abordate dup a o testare prealabil a care s a e ct mai
corect efectuat a;
Kinetoterapeutul s a respecte ntocmai indicatiile si contraindicatiile tratamentului balne-
oziokinetoterapeutic;
Optimizarea diagnosticului si tratamentului;
Implicarea si cooperarea bolnavilor n cadrul programului recuperator;
Individualizarea tratamentului n functie de: vrst a, sex si alte boli asociate;
Cooperarea interdisciplinar a: chirurg ortoped, medic recuperator, kinetoterapeut.
114
VII BIBLIOGRAFIE
Baciu, C. (1981), Kinetoterapie pre si post operatorie, Ed. Sport-Turism, Bucure sti;
Baciu, C. (1977), Anatomia functional a si biomecanica aparatului locomotor, Ed. Sport-Turism,
Bucure sti
Baciu, C., (1975), Semiologia clinic a a aparatului locomotor, Ed. Medical a Bucure sti;
Bocu, T., Tache, S., (2000), Elemente de prolaxie si terapie prin mi scare, Ed. Medical a UMF Cj.;
Br atucu, L. S., (1994), Anatomie functional a si biomecanic a, Universitatea Babe s Bolyai Cluj-
Napoca;
Burghele, N (1978), Fracturile calcaneului, Ed. Medical a, Bucure sti
Cordun, M., (1999), Kinetologie medical a, Ed. Axa;
Denischi, A., Medrea, O., Popovici N., (1964) Bolile piciorului, Ed. Medical a, Bucure sti,
Dr agan, I., Colab., (1981), Cultur a zic a medical a, Ed. Sport-Turism, Bucure sti;
Dr agan, I. (1982), Medicina sportiv a, Ed. Sport-Turism, Bucure sti;
Dumitru, D., (1981), Ghid de reeducare functional a, Ed. Sport-Turism, Bucure sti;
F. Plas, E. Hagron, (2001), Kinetoterapie activ a, Ed. Polirom;
Ionescu, A., (1994), Masajul, Ed.All;
Kiss I., (1999), Fizioterapia si recuperarea medical a, Ed. Medical a, Bucure sti;
Marcu ,V. (2001), Bazele teoretice ale exercitiului zic n kinetoterapie, Ed. Universit atii din
Oradea;
Papilian V., (1998), Anatomia omului, aparatul locomotor, Ed. Bic. All, Bucure sti;
Psztai Z., (2001), Kinetoterapia n recuperarea functional a a
aparatului locomotor, Ed. Universit atii din Oradea, Oradea;
Petrescu, P., Poenaru, Dan, V. (1982), Piciorul s an atos si bolnav, Ed. Facla, Timi soara,
Pop L., (1994), Curs de balneozioterapie si recuperare medical a, Tipograa UMF Cj;
Pop L., Colab., (2002) Evaluare clinic a articular a si muscular a, Ed. Medical a, Bucure sti;
Radovici, I, San-Marina E (1973), Recuperarea sportivilor traumatizati, Ed. Stadion, Bucure sti;
Rob anescu, N. (2001), Reeducarea neuro-motorie, Ed. Medical a, Bucure sti;
R adulescu A., (1993), Electroterapie, Ed. Medical a, Bucure sti;
Sbenghe T., (1981), Recuperarea medical a a sechelelor
posttraumatice ale membrelor, Ed. Medical a, Bucure sti;
Sbenghe T., (1987), Kinetologie prolactic a terapeutic a si de recuperare, Ed. Medical a, Bucure sti;
115
Tache S., (2000), Fiziologia aparatului locomotor, Ed. Medical a UMF Cj.
65
116
117
118
119
120
121
122
123
124