CAPITOLUL 1:

FUNDAMENTE TEORETICE ALE

MANAGEMENTULUI

1. Functiile managementului intr-o unitate sanitara

1.2 Definitia si componentele sistemului de management al unei

unitati sanitare.

Managementul unitatilor sanitare consta in studierea proceselor si relatiilor de

management din cadrul unei unitati sanitare, in vederea descoperirii
legitatilor si principiilor ce le guverneaza si a conceperii de noi sisteme,
metode, tehnici si modalitati de conducere care sa asigure obtinerea si
cresterea competitivitatii.

Esenta stiintei managementului o reprezinta studiul relatiilor si proceselor de

management.

Procesul de management intr-o unitate sanitara consta in ansamblul fazelor prin

care se determina obiectivele acestuia, resursele si procesele de munca
necesare realizarii si executarii acestora, prin care se integreaza si
controleaza munca personalului, folosind un ansamblu de metode si tehnici
in vederea indeplinirii eficiente a ratiunilor ce au determinat infiintarea
unitatii respective.

Ansamblul proceselor de munca ce se desfasoara in orice sistem uman se pot

diviza in doua categorii principale: procese de executie si procese de
management.
 Procesele de executie- din punct de vedere cantitativ se caracterizeaza prin
faptul ca forta de munca fie ca actioneaza asupra obiectelor muncii prin
intermediul mijloacelor de munca, fie indirect prin intermediul unor categorii
speciale de mijloace de munca, asigura o serie de servicii corespunzatoare
naturii proceselor de munca implicate si obiectivelor previzionate.

Procesele de management- se caracterizeaza prin aceea ca o parte din forta

de munca actioneaza asupra celeilalte parti, a majoritatii resurselor umane,
in vederea realizarii unei eficiente cat mai ridicate, avand caracter
preponderent multilateral.

Relatiile de management- raporturile ce se stabilesc intre componentii unei

organizatii si intre acestia si componentii altor sisteme, in procesele
previzionarii, coordonarii, antrenarii si control-evaluarii activitatilor unitatii.

FUNCTIILE MANAGEMENTULUI
Procesul de management se poate partaja, avand in vedere natura sarcinilor
implicate de desfasurarea lui si modul de realizare, in cinci functii:

➢ previziune;
➢ organizare;
➢ coordonare;
➢ antrenare;
➢ control-evaluare.
1. Previziunea: functia de previziune consta in determinarea principalelor

obiective ale unitatii sanitare precum si resursele si principalele mijloace necesare

realizarii acestora.

Previziunea are ca rezultat: prognoze, planuri si programe.

Prognozarea- este procesul in urma caruia se elaboreaza programe.

Planificarea- este regasita in eleborarea strategiilor si politicilor globale si/sau partiale.

 Prognozarea- reprezinta detalierea in timp si spatiu a politicilor prin intermediul
programelor.

2. Organizarea- reprezinta ansamblul proceselor de management prin care se stabilesc si

delimiteaza procesele de munca fizica, intelectuala si comportamentele acestora (operatii,
lucrari, sarcini etc.) precum si gruparea acestora pe posturi, formatii de munca,
compartimente si atribuirea lor personalului, corespunzator anumitor criterii manageriale,
economice, tehnice si sociale, in vederea realizarii obiectivelor previzionate. Rezultatul
concret al organizarii il reprezinta subsistemul organizatoric si cel informational.

Coordonarea- consta in armonizarea deciziilor si actiunilor subordonatilor si ale

subdiviziunilor organizatorice ale unitatii sanitare pentru realizarea obiectivelor.

Coordonarea imbraca doua forme:

• Coordonarea bilaterala- care se deruleaza intre un manager si un subordonat, ce

asigura preintampinarea filtrajului, distorsiunii si obtinerea operativa a “feed-back-ului”.
Principalul dezavantaj il reprezinta consumul mare de timp, in special din partea
managerilor.

• Coordonarea multilaterala- ce implica un proces de comunicare concomitenta intre

un manager si mai multi subordonati, folosita pe scara larga in special in cadrul sedintelor.

Suportul coordonarii il reprezinta comunicarea.

Comunicarea reprezinta transmiterea de informatii si perceperea integrala a mesajelor

continute.

Realizarea coordonarii la un nivel calitativ superior confera activitatilor unitatii sanitare

respective, o pronuntata suplete, flexibilitate, adaptabilitate si creativitate.

Antrenarea- cuprinde ansamblul proceselor de munca prin care personalul unitatii

sanitare este determinat sa contribuie la stabilirea si realizarea obiectivelor
previzionate, pe baza luarii in considerare a factorilor care il motiveaza.

Fundamentul antrenarii il reprezinta motivarea, ce rezida in corelarea satisfacerii

necesitatilor si intereselor personalului cu realizarea obiectivelor si sarcinilor atribuite.

Motivarea- presupune corelarea recompenselor/sanctiunilor materiale si morale spirituale cu

rezultatele obtinute de catre personalul unitatii sanitare din realizarea obiectivelor.
Motivarea pozitiva- se bazeaza pe amplificarea satisfactiilor personalului, ca urmare a realizarii
sarcinilor atribuite, in conditiile in care nivelul sarcinilor obligatorii de realizat este
accesibil majoritatii executantilor.

Motivarea negativa- se bazeaza pe amenintarea personalului cu reducerea satisfactiilor daca nu

realizeaza intocmai obicetivele si sarcinile repartizate, al caror nivel este foarte ridicat,
inaccesibil in conditiile date unei parti apreciabile a executantilor.

Control si evaluare- functia de control-evaluare poate fi definita ca

ansamblul proceselor prin care performantele unitatii sanitare, a
subsistemelor si componentilor acesteia sunt masurate si comparate cu
obiectivele previzionate, in vederea eliminarii deficientelor constatate.

Control-evaluarea incheie un ciclu managerial si presupune pe langa exercitarea

unui control periodic si final, evaluarea rezultatelor, compararea lor cu
obiectivele previzionate, depistarea cauzelor disfunctiilor si pe aceasta baza
adoptarea unor decizii de corectie sau actualizare.