CUPRINS

INTRODUCERE

Nursingul, parte integrant a sistemului de ngrijre a sntii, cuprinde

promovarea sntii, prevenirea mbolnvirilor i ngrijirea bolnavului, psihic i
fizic.
Nursingul, arta de ngrijiri, impune din ce n ce mai mult la o practic
difereniat fa de arta de a vindeca, reprezentnd nivelul de cretere calitativ a
ngrijirilor, avnd la baz compensarea lipsei de autonomie a pacienilor.
Rolul esenial al asistentei medicale const n a ajuta persoanele bolnave,
sntoase i s rectige sntatea sau s-l ajute pn n ultimele sale clipe, prin
ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur, dac ar fi avut voin,
putere i cunotinele necesare s ndeplineasc aceste funcii, astfel nct acesta
s-i recapete independena ct mai repede posibil.
Asistenta medical ajut bolnavul s respecte prescripiile terapeutice ale
medicului. Ea este contiina celui lipsit de contiin, dorina de a tri pentru cel
ce a gndit la suicid, membru pentru cel cruia i-a fost amputat, ochi pentru cel ce
a orbit de curnd, mijloc de locomoie pentru copilul mic, ncrederea pentru tnra
mam, vocea celor slabi pentru a se putea exprima.

Virginia Henderson

CAPITOLUL I
2

PIELONEFRITA-ASPECTE GENERALE

I.1.DEFINIIE:
Pielonefritele sunt inflamatii acute sau cronice care afecteza tesutul
interstitial renal (spatiul dintre nefroni). Importanta lor se datoreste frecventei mari
si n continua crestere a infectiilor urinare (cauza obisnuita a infectiilor
interstitiale), gravitatii lor (20-60-60% conduc la R.C.de 3-4 ori mai mult dect
G.N.A.).
Circa 15-20% din cadravele autopsiate prezinta leziuni de pielonefrita.
Vrfurile de frecventa a pielonefritei intereseaza nou-nascutul, copii mici pna la
vrsta de 2 ani. Incidenta este de 3 ori mai mare la femeie comparativ cu barbatul.

I.2.ETIOPATOGENIE:
Germenii cei mai frecventi ntlniti sunt: Escherichia Colli (85-90%),
Proteus, Klebsiella, Piocianic, Stafilococ, Levuri. La pacientii sondati domina
Klebsiella si Proteus, n timp ce Piocianicul este ntotdeauna semn de suprainfectie.
n formele cronice se ntlnesc adesea asocieri microbiene care agraveaza
prognosticul.
Obisnuitii factori favorizanti sunt obstacolele de la nivelul cailor excretoare
renale: afectiuni renale congenitale, tumorile pelviene, la femei (fibrom, chist de
ovar), tumorile prostatei la barbati, hidronefroza, cistita, litiaza urinara, unele
manevre urologice (sonda a`demeure, cateterisme repetate).
Metabolismul celular produce CO2 si anumite substante finale provenite n
special din catabolismul proteic, aportul oxigen poate si el realiza cantitti excesive
de anumiti electroliti (apa, NaCl, diferite sruri minerale) care trebuie eliminati.

Plamnii elimina CO2 si alte substante volatile, iar substantele nevolatile

inutilizabile sau n exces sunt eliminate mpreuna cu o anumita cantitate de apa, n
cea mai mare parte prin rinichi si accesorii prin sudoare si materii fecale. Prin
eliminarea substantelor nevolatile rinichiul reprezinta principalul organ care
mentine constant volumul, concentratia electrolitic si reactia chimica a lichidelor
organismului.
Rinichiul mai are si alte activitati: prin secretia de renina contribuie la
reglarea tensiunii arteriale, prin eritropoietina controleaza eritropoieza, prin
schimbarile ionice contribuie la mentinerea echilibrului acido-bazic.
APARATUL SECRETOR se compune din: rinichi, orgene de excretie, cai
urinare: calice-mici, calice-mari, pelvis renal, vezica urinara, uretra.
RINICHI:Sunt organe pereche situate retroperitonal, de o parte si de alte a
coloanei vertebrale lombare. Rinichiul are forma caracteristica, circa 300 grame,
are doua fete (anterioara si posterioara) si doua margini (laterala convexa si
mediala concava).In zona marginii concave se gasesc hilul si pediculul renal n
care se vad vasele renale (artera si vena), uretrul si fibre nervoase
vegetative.Selectionnd rinichiul n lungul liniei mediane, din partea convexa spre
cea concava se observa:
-

papilele si calicele renale: formatiuni membroase prin care se scurge urina;

parenchimul renal, cu structura zonala: corticala si medulara.

Zona corticala este formata n principal din glomeruli, tubi uriniferi si vasele
de snge care le apartin. Zona medulara contine 6-18 piramide renale (Malpighi),
formate din tubi colectori care dreneaza mai multi nefroni.
Piramidele sunt orientate cu baza spre periferie si vrful spre sinusul renal,
deschizndu-se n papilele renale, acestea se deschid n calicele mici care
conflueaza formnd calicele mari (2-3) si apoi pelvisul renal (bazinet) continuat cu
ureterul.O piramida Malpighi cu substanta corticala din jurul sau formeaza un lob
cortical.
NEFRONUL:Este unitatea morfofunctionala renala; ndeplineste toate
procesele complexe care au ca rezultat formarea urinii. Nefronul este alcatuit
duntr-o capsula si un tub unifer lung.Capsula Bowman, extremitatea pronimala,
nchisa dilaterala a nefronului, are forma unei cupe cu pereti dubli, marginind o
cavitate ce continua lumenul tubului. In adncitura capsulara se afla un ghem de 44

12 bucle capilare (glomerul), care rezulta prin diviziunea arteriolei aferente si care
se reunesc la iesirea din capsula, n arteriola aferenta. Capsula mpreuna cu
glomerulul alcatuiesc capsulul renal Malpighi.Segmentul pronimal al tubului
urinifer este constituit dintr-o portiune contorta, tubul contort proximal (care se afla
n cortica renala) si este format dintr-un strat de celule a caror membrana, spre
lumen, prezinta o "margine n perii", formata din microvili, care maresc mult
suprafata membranei.Segmentul intermediar (ansa Heule), subtire este format din
doua brate (descendent si ascendent) unite ntre ele printr-o bucla, are epiteliul
turtit, fara microviri. Nefronii care au glomerulii n zona corticala externa are ansa
Heule scurta, n timp ce nefronii cu glomeruli n zona externa a corticolei
(juntamedulari) are ansa lunga, care coboara profund n medulara.Segmentul distal
este format dintr-o portiune dreapta, ascendenta, care ajunge n corticala n
vecinatatea glomerulului propiu, n imediat contact cu arteriala aferenta. La acest
nivel epitelul tubular, la fel ca si celulele musculaturii netede a arteriolei aferente,
prezint modificari si formeaza aparatul juxtaglomerular care secret renin.
Urmeaza o portiune contort situata n ntregime n corticala. Mai multi tubi distali
se unesc si se deschid n tubul colector din structura piramidelor Malpighi.
VASCULARIZAIA RENAL
Este extrem de bogata, primind 20-25% din debitul cardiac de repaos. Artera
renala, ramura a aortei abdominale, patrunde prin hil si apoi se mparte n ramuri
interlobare (ntre piramide), din care se desprind arterele arcuate, ce formeaza o
ansa n jurul bazei piramidelor, arterele interlobulare, din care glomerulul. Dupa ce
se regrupeaza n arteriole, se capilarizeaza din nou n jurul tubului respectiv (n
medulara) si se deschid n venele interlobulare, apoi n venele arcuate.
Venele, avnd un traiect aproape asemanator cu cel al arterelor, se colecteaza
n vena renala care se deschide n vena cava inferioara.
INTERVAIA RENAL
Provine din plexul situat n hilul organului format n majoritate din fibre
simpatice, dar si din cteva fibre parasimpatice venite prin nervul vag. Fibrele
nervoase, situate perivascular, se distribuie celulelor musculare din peretele
arteriolar si componentelor tubulare.

FORMAREA URINEI
Mecanismul
de
formare
a
urinei
cuprinde
trei
procese
fundamentale: ultrafiltrarea plasmei la nivel glamerular; reabsorbtia; secretia
anumitor constituienti n tubi.
ULTRAFILTRAREA GLOMERULAR
Este un proces dirijat de forte fizice n urma caruia aproximativ 20% din
cantitatea de plasma care iriga rinichii trece prin membrana filtranta glomerulara,
extrem de subtire, n cavitatea capsulara. Membrana filtranta nu se comporta ca o
membrana inerta ei, prin proprietatile ei fizico-chimice, permite trecerea selectiva
doar a unor constituenti si blocheaza trecerea altora. Ultrafiltratul glomerular (urina
primara) are o compozitie electrolitica identica cu cea a plasmei; dar este lipsit de
proteine, deci este o plasma deproteinizata. Ultrafiltrarea glomerulara este
rezultatul presiunii efective de filtrare, care se exercita la nivelul capilarelor
glomerulare si reprezinta suma algebrica a unor presiuni care controleaza
schimburilor lichidiene la nivelul tuturor capilalelor din organism.La nivelul
tubilor uriniferi au loc procese extrem de active, anumiti constituenti ai
ultrafiltrajului fiind reabsorbiti complet (glucoza) sau doar partial (Na +, Cl-, Uree),
altii fiind initial reabsorbiti si apoi secretati (K+).
RESORBTIA TUBULARA
Este procesul prin care sunt recuperate anumite substante utile organismului
din ultrafiltratul glomerular, mentinndu-se astfel homostazia lor plasmatica.
Procesul este selectiv, n sensul ca se realizeaza maximal pentru fiecare substanta
ntr-un segment tubular prin actiunea unor mecanisme celulare specifice, fiind
conditionat de debitul substantei respective si de necesittile organismului.
Reabsorbtia (transportul) diferitilor constituenti din ultrafiltrat prin peretele tubului
urinifer se face prin mecanisme active si pasive. Transferul activ se realizeaza
contra unor gradiente de concentratie sau electrice, necesitnd un consum de
energie furnizata prin hidroliza ATP. Mecanismele de transport, activ au capacitate
limitata pe unitatea de timp si intervin n reabsorbtia glucozei, anumitor
aminoacizi, acidului uric, unor vitamine (B12, C), fosfatilor anorganici, sulfatilor si
a principalilor ioni ai filtratului (Na+, k+, HCO3).Transportul pasiv se face sub
6

actiunea unor gradiente fizico-chimice nu necesita consum energetic, nu este

limitat de o capacitate maxima si contribuie la resorbtia a trei constituenti
principali ai ultrafiltrajului: apa ureea si Cl -.Apa se reabsoarbe n toate segmentele
tubului, cu intensitati diverite, pe baza legilor difuziunii si a osmozei, astfel nct
din cei 125 ml filtrati glomerular pe minut, n vezica ajunge numai 1ml/min (deci
se absorb 124ml). n tubul contort si mai ales n cel colector se realizeaza
reabsorbtia facultativa a apei si Na+ sub controlul ADH si aldosteronului,
ajustndu-se eliminarile n functie de starea de hidratare a organismului.
SECREIA TUBULAR
Este procesul invers celui de reabsorbtie, transportnd anumite substante din
capilarele peritubulare n lumenul tubului. Are rolul de a elimina att substantele
straine organismului, ct si substantele prezente obisnuit n snge (K +, acid uric),
unele numai cnd se afla n concentratii mari (creatina). Se realizeaza activ si
pasiv.Secretia activa, avnd sediul la nivelul tubilor pronimal si distal, se face
mpotriva unor gradiente electrochimice si de aceea necesita un consum energetic
ridicat (secretia de H+). Prin eliminarea H+ tubii detin un rol fundamental n
mentinerea echilibrului acido-bazic al organismului.Secretia pasiva implica
transportul unor constituenti n sensul gradientelor de concentratie si de aceea nu
necesita consum energetic direct. Acest mecanism intervine n secretia K +, a
bazelor si a acizilor slabi.
REGLAREA ACTIVITII RENALE
Se face pe cale nervoasa (activitatea glomedulara) si pe cale umorala
(activitatea tubulara).
REGLAREA NERVOAS
Se realizeaza prin fibrele vegetative care se distribuie arteriorelor,
glomerulului si tubilor. Sistemul vegetativ nu contribuie direct la controlul
elaborarii urinei, ci doar indirect, prin influentarea conditiilor de irigatie renala. De
altfel, se stie ca rinichiul denervat si chiar transplantat continua sa functioneze
aproape normal. Stimularea nervilor renali si a unor zone presoare din bulb,
hipotalamus si scoarta cerebrala determina vasoconstrictie renala si scaderea
7

diurezei pna la anurie. Stimularea nervilor vegetativi renali produce si scaderea

eliminarilor urinare de Na+, prin cresterea reabsorbtiei tubulare a ionului.
REGLAREA UMORAL
Considerata a detine rolul principal, se realizeaza de mai multi hormoni.
Hormonul antidiuretin (A.D.N.), secretat de nucleii hipotalamici si eliberat din
neurohipofiza, controleaza eliminarile urinare de apa, actionnd la nivelul
segmentului distal al nefronului. Sub actiunea AND creste reabsorbtia de apa n
tubii distali si colectori, concomitent cu diminuarea volumului si cresterea
concentratiei urinei.Mineralocorticoizii, n special aldosteronul, controleaza
eliminarile urinare de Na+ si K+ la nivelul segmentului distal al nefronului,
stimulnd reabsorbtia de Na+ si excretia de K+.Parathormonul mobilizeaza sarurile
minerale din oase, stimuleaza eliminarile renale de fosfati, K + si retine Ca+ si Na+.
Hormonii tiroidieni intensifica metabolismul celular, n special pe cel protidic si
prin cresterea generarii de produsi finali de metabolism, maresc diureza, acelasi
efect avnd si alterarea legarii apei si a sarii n tesuturi.Rinichiul n conditii de
irigatie insuficienta sau ca urmare a unor modificari ale compozitiei chimice a
urinei ajunsa n tubii distali, descarca o enzima-renina-care actionnd asupra unei
globuline plasmatice, produce angiotensina I, care se transforma enzimatic n
plasma si tesuturi n angiotensina II, cel mai puternic vasoconstructor natural si
stimulator al secretiei de aldosteron. La nivelul renal, angiotensina II, actionnd
asupra musculaturii arteriorelor glomedulare modifica intens rata filtrarii si prin
aldosteron influenteaza eliminarile urinare de Na+ si K+.
Urina elaborata de rinichi ajunge prin tubii colectori la nivelul papilelor, umple
calicele si bazinetul, apoi prin contractia acestora, este eliminata n ureter. Prin
unde de contractie urina este transportata de-a lungul ureterului pna n vezica
urinara.Vezica urinara este un organ cavitar muscular n care se acumuleaza urina
ntre mictiuni. Urina, descarcata n jeturi prin cele doua orificii ureterale, nu poate
reflua n uretere din cauza ca acestea au traiect oblic n peretele vezical si nici nu
poate curge prin uretra, deoarece colul vezical este prevazut cu doua sfictere, unul
neted, involuntar care nconjoara nceputul uretrei si celalalt striat, controlat
voluntar.Vezica urinara are proprietatea de a-si mari capacitatea n timpul umplerii,
fara modificari importante ale tensiunii peretilor si ale presiunii intravezicale.
8

Aceasta propietate, denumita plasticitate, este rezultatul unei adaptari a tonusului

musculaturii vezicale la cresterea continutului.nregistrarea presiunii intravezicale
a aratat ca, dupa o usoara crestere initiala la primele jeturi de urina, presiunea
nregistreza un platon n tot timpul umplerii vezicale pna la volumul de 300-400
ml, cnd are loc o crestere brusca a presiunii si este declansata mictiunea reflexa
cnd mprejurarile permit.Prima senzatie de plenitudine vezicala este perceputa la
un volum de 100-150ml, la 150-200ml este resimtita prima dorinta de mictionare,
iar peste capacitatea fiziologica vezicala (250-400ml) apar contractii puternice ale
musculaturii peretelui vezical, care determina senzatia necesitatii imperioase de a
urina.Mictiunea este rezultatul unor reflexe declansate de distensia peretilor
vezicali. Impulsurile aferente sunt transmise unui centru lombar (simpatic), de
unde se descarca impulsuri aferente care, prin fibrele hipogastrice, inhiba
contractiile, relaxeaza muschii vezicali si ntaresc tonusul sfincterului neted al
colului vezical.Concomitent distensia vezicala declanseaza impulsuri care ajunse la
maduva pe calea nervilor rusinosi sunt conduse apoi pe cai aferente nespecifice
spre centrii nervosi superiori, ajungnd pna la nivelul scoartei cerebrale,
determinnd senzatia de a urina.Daca mictiunea nu este posibila, impulsurile
pornite de la cortex, prin centrii medulari, inhib tonusul muschiului vezicul,
concomitent maresc tonusul sfincterului extern, marind continenta vezicala. Daca
conditiile permit, are loc mictiunea.Refluxul mictiunii este declansat de distensia
vezicala, impulsurile ajung pe fibre averente din nervii pelvici la un centru sacrat
parasimpatic al mictiunii, de unde se descarca impulsuri care tot prin fubre al
enervilor pelvici produc contractia musculaturii vezicii si relaxarea sfincterului
intern al colului vezical. Concomitent are loc relaxarea voluntara a sfincterului
extern striat si urina ncepe sa se evacueze din vezica.Procesul evacuarii este ajutat
de contractia musculaturii abdominale si a diafragmului care, crescnd presiunea
intraabdominala, comprima vezica. Reflexul medular al mictiunii este controlat de
numerosi centrii supramedulari cu rol facilitar sau inhibitor.
I.3.ANATOMIE PATOLOGIC:
n pielonefrita acuta, mucoasa cailor uterine este inflamata, rinichii sunt mari
si congestionati, iar n spatiile interstitiale se gasesc limfocite polinucleare, edeme
si microabcese.

n formele cronice, rinichii sunt mici, atrofici. Leziunile sunt initial tubulare.
Ulterior, cuprind tot nefronul si sistemul sau vascular.
I.4. CLASIFICARE
Pielonefrita se gaseste sub forma acuta si cronica.
I.4.a.PIELONEFRITA ACUT
Tabloul chimic este de infectie urinara iar debutul nu se caracterizeaza
ntotdeuna prin semnele generale de infectie: febra cu instalare bruna sau
progresiva, frisoane, transpiratie, cefalee.
Manifestarile urinare constau n dureri lombare, mai frecvent unilaterale,
surde sau cu caracter de colica renala (polakiurie, adeseori nocturna si mictiune
dureroasa).
DIAGNOSTICUL:
Se bazeaza pe doua semne capilare:
LEUCOCITURIA: este pusa n evidenta cu ajutorul probei AddisHamburger), se gasesc mai mult de 5000 de leucocite.
BACTERIURIA: se gasesc mai mult de 100000 germeni/
EVOLUIA:
Este favorabila n conditiile unui tratament corect. Boala dureroasa 1-4
saptamni. Complicatiile sunt rare, dar cronicizarea este frecventa.
I.4.b.PIELONEFRITA CRONIC
DEFINIIE:
Boala cu evolutie cronica, carcterizata prin inflamatia tesutului interstitial
renal, cu semne clinice de suferinta precoce a tubilor renali, cu afectarea tardiva a
glomerulilor si cu evolutie progresiva spre insuficienta renala.
10

Se cunosc doua forme clinice:

-hematogena (rara);
-ascendenta (frecventa).
Este una dintre cele mai ntlnite afectiuni renale.
TABLOUL CLINIC:
Se contureza dupa luni sau ani de la episodul acut de pielonefrita. Intervalul
de latenta este ntretaiat de recidive, fiecare puseu acut adaugnd noi leziuni renale.
Alteori evolutia este latenta, diagnosticul fiind stabilit n faza de IR, de aici rezulta
valoarea explorarilor bioligice. Cnd apar si semne generale, acestea sunt de
infectie cronica: stari subfebrile sau febrile intermitente, cefalee, oboseala,
scaderea apetitului si greutatii.
EVOLUIA:
Este ndelungata, prognosticul de obicei este sumbru.
DIAGNOSTICUL:
Se bazeaza pe semnele clinice, leucociturie si bacteriurie. Diagnosticul n
stadiu de IR este sugerat de poliuria cu densitate scazuta, pierderea de electroliti si
acidoza.
I.5. SEMNE, SIMPTOME
1.

DURERI LOMBARE: mai frecvente, unilaterale, surde sau cu caracter

de colica renala.

2.

FEBR: debuteaza violent cu frson, febra (39-40oC).Uneori febra creste

la 3-4 zile dupa debut.

3.

TULBURRI DIGESTIVE INTENSE: varsaturi, greata, balonare,

constipatie alternnd cu semne diareice.
11

4.

POLAKIURIE: disurie, nicturie.

5.

SCDEREA APETITULUI si GREUTII

6.

HIPERTENSIUNE ARTERIAL

7.

ASTENIE, ANSIETATE

8.

CEFALEE

9.

TRANSPIRAII

10. ATINGEREA INTERSTIIULUI RENAL

11. STAREA GENERAL ALTERAT, manifestarile urinare fiind pe plan
secundar.
I.6. INVESTIGAII
Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este
colaborarea si examinarea clinica a bolnavului. Participarea
acesteia este o datorie sau o obligatie profesionala. Ajutnd
medicul si bolnavul, asistenta creaza un climat favorabil pentru
relatia medic-pacient-asistenta.
Examinarile de laborator efectuate produselor biologice si
patologice le trece n fisele de observatie. Completeaza
simtomatologiile bolilor cu elemente obiective, exprimnd
modificarile aparute n morfologia, fiziologia si biochimia
organismului. Aceste elemente confirma sau infirma diagnosticul
clinic, reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului, confirma
vindecarea sau semnaleaza aparitia unor complicatii.
Utilitatea si obiectivitatea examinarilor de laborator depind
de modul de recoltare al produselor care se analizeaza si de
modul cum se efectueaza examenul de laborator.

12

Recoltarea produselor este efectuata de asistenta medicala care trebuie sa

respecte urmatoarele norme generale:-orarul recoltarilor;-efectueaza pregatirea
fizica si psihica a pacientului;-pregatirea instrumentarului si a materialelor
necesare pentru recoltare;-tehnica de recoltare propiu-zisa;-completarea buletinului
de trimitere la laborotor si etichetarea produselor recoltate;-pastrarea si transportul
n conditii optime a produselor recoltate.
Efectuarea pregatirii psihice a bolnavului consta n instruirea
acestuia privind comportamentul sau n timpul recoltarii,
colaborarea sa pentru reusita tehnicii. Pacientul este pregatit
psihic printr-un regim alimentar, repaus la pat, asezndu-l ntr-o
anumita pozitie n functie de recoltarea ce se va efectua.
I.7.TRATAMENT
Tratamentul se administreaz de asistenta medical doar la indicatiile
medicilor.In general, tratamentul are drept scop ndeprtarea infectiei urinare si
apoi tratamentul simptomatic.Tratamentul etiologic antiinfectios const n
indentificarea germenului prin trei uroculturi consecutive si testarea sensibilittii
prin antibiogram.In formele grave se administreaz antibiotice majore.
Asigurarea conditiilor de microclimat in salon (aerisirea salonului,
temperatura de 37oC.Asigurarea repausului la pat.Aplicarea de cldur pe regiunea
lombar.Asigurarea unei alimentatii echilibrate, complete excluznd alcoolul,
cofeina, condimentele, lichidele n cantitate mare.Regimul acidifiant contine carne,
ou, cereale finoase. Acesta influenteaz pH-ul n sens acid.Regimul alcanizant
contine fructe, lactate care influenteaz pH-ul n sens bazic.Regimul este prescris
de medic si se noteaz n foaia de temperatur.Administrarea tratamenului prescris
de medic (antibiotice, analgezice).Recoltarea produselor pentru ca examenele de
laborator s se fac corect.Igiena organelor genitale si a regiuni.Asanarea oricror
procese infectioase de vecintate (vulvo-vaginal), a litiazei renale.Dispensarea
diabeticilor corect.Evitarea distensiei VU prin golirea complet.Dobndirea
obisnuitelor corecte de eliminare.Educatia pacientului.

13

I.7. EVOLUIE, PROGNOSTIC, COMPLICAII

Sunt favorabile n contestul cnd tratamentul este aplicat corect si factorii
favorizanti sunt ndeprtati.
n urma aplicrii tratamentului, desi toate semnele bolii au disprut, nu se
poate vorbi de vindecare dect dup controlul repetat al bacteriuriei n urmtoarele
sptmni sau luni.
S-a observat c pielonefrita acut, chiar atunci cnd nu este tratat se
amelioreaz, febra si piuria dispar n cteva zile ns boala poate trece n
cronicitate.
n evolutia pielonefritei este posibil aparitia urmtoarelor complicatii care
sunt de fapt foarte rare: I.R.A. necroz papilar, pionefroza, flegmonul prinefritic,
septicopioemia.
Cea mai frecvent complicatie este ns pielonefrita cronic.
In timpul evolutiei este posibil ns izbucnirea unei infectii grave, care poate
evolua rapid, n cteva zile n exitus.
Trebuie subliniat faptul c aparitia H.T.A. reprezint un factor important care
duce ctre dezvoltarea rapid a I.R..
In general, evolutia si prognosticul depinde de precocitatea diagnosticului si
eficacitatea tratamentulului medical.
Complicatiile pielonefritei cronicei apar odat cu progresiunea leziunilor
anatomice. HTA din PNC poate evolua ctre malignitate.
Uneori este posibil instalarea unor leziuni grave de necroz papilar.

14

CAPITOLUL II
STUDIU DE CAZ

II.1.CAZ I
CULEGEREA DATELOR
-Numele si prenumele:-R.S.
-Vrsta: -Sex:

70 ani

- feminin

-Stare civil: - vduv de 6 ani

-Domiciliu:
-Ocupatie:

- urban
- pensionar lucrat ca vnztoare

-Nationalitate: - romn
-Religie:

- ortodox

-Conditii de viat:

locuieste singur ntr-o cas cu 3 camere; n conditii salubre.

15

Are 2 copii, cstoriti, care o viziteaz regulat.

-Obiceiuri: i place s citeasc, s croseteze, s se uite la televizor.

Motivele internrii
-cefalee occipital
-ameteli
-poliatralgii
-fatigabilitate
-durere in lomba dreapta,varsaturi,polakiurie
Istoricul bolii
Veche hipertensiv cu rinichi unic chirurgical. Se interneaz pentru cefalee
occipital, ameteli, poliatralgii, fatigabilitate,varsaturi,febra, simptomatologie ce sa accentuat n ultima vreme fr un motiv clinic aparent.
Diagnostic medical la internare
Pielonefrita cronic - HTA stadiul II

16

PLAN DE INGRIJIRE:
Nevoia
fundamental

Nevoia de a
bea i a
mnca

Diagnostic
nursing

Obiective

Intervenii proprii

Intervenii
delegate

Evaluare

Dificultate
n a se hi
drata
per/oral
datorit
vrsturilor.

- Pacienta
s se poat
hidrata
per/oral;
combaterea
vrsturilor

la
indicaia
medicului
administrea
z
antiemetice
i
spasmolitic
e; -dup
caz, la
indicaia
medicului,
alimenteaz
pacienta
parental
prin
perfuzii
cu glucoza
hiperton,
hidrolizate,
proteice,
vitamine,
electroli;

-pacienta
poate
consuma
ceaiuri
diuretice
dup
aproximati
v 40
minute;

Nevoia de a
menine

-stare de
disconfort
datorit
febrei

- pacienta
sa-i
pstreze
temperatur

- asistenta aeaz
pacienta n
poziie
semieznd,
eznd sau n
decubit dorsal, cu
capul ntr - o
parte, aproape de
marginea patului;
- o linitete din
punct de vedere
psihic;
-o ajut n
timpul vrsturilor
i pstreaz
produsul eliminat;
-corecteaz
tulburrile hidro
- electrolitice i
rezerva alcalin;
-supravegheaz
diureza;
-monitorizeaz
funciile vitale i
vegetative;
-microclimat
adecvat; -aplic
comprese reci pe
extremiti,

-la
indicaia
medicului
administrea

-pacienta
nu mai
prezint
fi'isoane i

>

temperatura

17

corpului n
limitele
normale.

moderate i
a
contraciilor
musculare
(frisoane).

a corpului
n limitele
normale i
s prezinte
o stare de
bine;

Nevoia de a
elimina.

-alterarea
cilor
urinare
constatat
prin
prezena
polkiuriei;

-pacienta
s nu
prezinte
complicaii
urinare i
s aib
miciuni
spontane;

friciuni;
-nclzete
pacienta n timpul
frisoanelor;
-menine igiena
tegumentelor;
-calculeaz
bilanul ingestaexcreta/24 ore;
-msoar
temperatura
corpului i
noteaz n foaia
de temperatur
curba
febril;
-servete
pacienta cu
cantiti mari de
lichide;
-psihoterapie;
-asistenta
recolteaz urin
pentru examene
clinicei
bacteriologice;
-asigur igiena
corporal
riguroas;
-servete pacienta
la pat cu urinar i
bazinet; -schimb
lenjeria de pat i
coip de cte ori
este nevoie;
-psihoterapie;
-urmrete
18

z
antitermice
i
antibiotice;

febr;

la
indicaia
medicului
administrea
z
antiseptice
urinare,
sulfamide,
antibiotice
conform
antibiogra
mei;
-uneori,
la indicaia
medicului,
execut

-pacienta
prezint
miciuni
spontane,
fiziologice
dup 24 h.

Nevoia de a
dormi i a se
odihni.

-alterarea
confortului
fizic i
psihic
datorit
durerii;

Nevoia de
comunica.

-dificultate
n a-i
exprima
temerile
datorate
anxietii;

diureza i noteaz
n foaia de
temperatur;
-microclimat
adecvat;
suprimarea -asigur repausul
cauzelor
la pat; -combate
disconfortu starea de oc;
lui
-supravegheaz
modificrile
funciilor vitale i
noteaz n foaia
de temperatur;
-microclimat
adecvat;
-psihoterapie;
-evalueaz funcia
renal; -recolteaz
snge pentru
analizele de
laborator; -aplic
comprese calde pe
zona dureroas
pentru a calma
durerea;

-pacienta
s aib o
atitudine
de
receptivitat
e i de
ncredere
n alte
persoane;

-asistenta
linitete pacienta
cu privire la
starea sa,
explicndu-I
scopul i natura
interveniilor;
-asigur un
mediu de
securitate;
-supravegheaz n
19

sondajul
vezical n
scop
evacuator;
-la
indicaia
medicului
administrea
z
analgezice
i
antispastice
-Scobutil,
Papaverin
,
Algocalmi
n, Piafen,
Fortral,
No-spa;
-poate,
la indicaia
medicului,
institui
perfuzie cu
ser
fizilogic;
-la
indicaia
medicului
administrea
z
antibiotice;

-durerea
colicativ
cedeaz
dup

-pacienta
comunic
cu
personalul
medical.

permanen
pacienta;
-microclimat
adecvat;

II 2.CAZ II
1.

CULEGEREA DATELOR

-Numele si prenumele:

- V.A.

-Vrsta: - 30 ani
-Sex: - feminin
-Stare civil: - cstorita
-Domiciliu: - urban
-Ocupatie: - contabila la firm de constructii
-Nationalitate: - romn
-Religie:

- ortodox

20

-Conditii de viat:
locuieste mpreun cu sotul si fiul de 6 ani ntr-un
apartament cu 3 camere; frumos amenajat.
Motivele internrii
-febr
-frisoane
-transpiratii
-cefalee
-dureri colicative lomba stanga
-stare generala alterata cu varsaturi si polakiurie
Istoricul bolii
De o sptmn pacienta este febrila fr un motiv aparent. De 4 zile
prezint
si
frisoane
si
transpiratii
reci,dureri
colicative
lomba
stanga,varsatur,polakiurie. Se prezint la medicul de familie de unde i se d bilet de
trimitere . In urma controlului si a investigatiilor fcute la spital i s-a pus
diagnosticul.
Diagnostic medical la internare PIELONEFRITA ACUT

21

PLAN DE INGRIJIRE:
Nevoia
fundamental
Nevoia de a
menine

temperatura
corpului n
limitele
normale

Diagnostic
nursing
-stare de
disconfort
datorat
febrei

Obiective

Intervenii proprii

-pacienta
sai
pstreze
temperatura
corpului n
limitele
fiziologice;

-microclimat
adecvat;
-asistenta
medical aplic
comprese reci pe
extremiti,
friciuni;
-menine igiena
tegumentelor;
-calculeaz
bilanul hidrie pe
24 h;
-msoar
temperatura
corpului i o
noteaz n foaia
de temperatur;
-servete pacienta
22

Intervenii
delegate
-la indicaia
medicului,
administreaz
antitermice i
anibiotice;

Evaluare
-pacienta
prezint T =
36,4 dup
aproximativ
4h;

Nevoia de a
bea i de a
mnca

-dificulti
n a se
hidrata
datorit
vrsturilor
;

combater
ea
vrsturil
or
i
meniner
ea
>

n limite
normale
a
bilanului
hidroelectroliti
c;

Nevoia de a
comunica

-dificulti
n a-I
exprima
temerile
datorit
anxietii;

-pacienta s
aib
ncredere n
personalul
medical;

cu ce ae
nevoie;
-psihoterapie;
-asistenta
medical aeaz
n poziie
comod pacienta,
pentru a nu se
neca cu lichidul
de vrstur;
-linitete
pacienta; -o ajut
n timpul
vrsturilor i
pstreaz lichidul
eliminat;
-supravegheaz
diureza;
-corecteaz
tulburrile hidroelectrolitice i
rezerva alcalin;
-monitorizeaz
funciile vitale i
vegetative i le
noteaz n foaia
de temperatur;
-asistenta
medical
linitete pacienta
cu privire la strea
sa, explicndu-I
scopul i natura
interveniilor;
-asigur un
mediu de
securitate;
-supravegheaz n
23

-la indicaia
medicului,
administreaz
antiemetice i
spasmotice;
-dup caz, la
indicaia
medicului,
alimenteaz
pacienta
parental prin
perfuzii cu
glucoza
hiperton,
hidro lizante
proteice,
vitamine,
elctrolii;

-pacienta se
poate
alimenta i
hi diate
per/oral dup
aproximativ
50 minute;

-la indicaia
medicului
administreaz
antibiotice;

-pacienta
comunic cu
personalul
medical;

Nevoia de a
elimina

-alterarea
cilor
urinare
constatat
prin
prezena
polakiuriei;

Nevoia de a
dormi i a se
odihni.

-alterarea
confortului
fizic i
psihic
datorit
durerii;

permanen
pacienta;
-microclimat
adecvat;
-pacienta s -asistenta
prezint
medical
mictiuni
recolteaz urin
spontane,
pentru examenele
fiziologice; de laborator;
-asigur igiena
corporal;
-servete pacienta
la pat cu urinar i
bazinet; -schimb
lenjeria de pat i
de corp ori de
cte ori este
nevoie;
-urmrete
diureza i noteaz
n foaia de
temperatur;
-psihoterapie;
-suprimarea -asistenta
cauzelor
medical asigur
disconfortu repausul la pat;
l ui;
-supravegheaz
modificrile
funciilor vitale i
noteaz n foaia
de temperatur;
-microclimat
adecvat;
-psihoterapie;
-aplic comprese
calde pe zona
dureroas pentru
a calma durerea;
24

-la indicaia
medicului,
adrninistreaz
antiseptice,
anibiotice;
-uneori, la
indicaia
medicului
execut
sondajul
vezical cu
scop
evacuator;

-pacienta
prezint
miciuni
fiziologice
dup 20 h;

La indicatia
medicului
administreaza
analgezice si
antispastice,se
instituie
perfuzie cu ser
fiziologic

Durerea
colicativa
cedeaza
dupa o ora

-evalueaz funcia
renal;
-recolteaz
snge pentru
laborator;

I.3.CAZ III
-Numele si prenumele: - C.A.
-Vrsta: - 22 ani
-Sex:

- feminin

-Stare civil: - necstorit

25

-Domiciliu:
-Ocupatie:

- urban
- student, Facultatea de Filozofie

-Nationalitate: - romn
-Religie: - ortodox
-Conditii de viat:
n coditii salubre.
-Obiceiuri:

locuieste mpreun cu printii ntr-un aparament cu 2 camere

frecventeaz discotecile si barurile mpreun cu grupul de prieteni

Motivele internrii
-stare general alterat-disurie
-febr
-frisoane
-transpiratii reci
-dureri colicative in lomba stanga
-varsaturi

Istoricul bolii
Fr un motive n urm cu o sptmn, starea general a pacientei s-a
degradat. Prezint dureri la urinare si urineaz foarte des. Nu a urmat nici un
tratament. n urm cu 2 zile starea pacientei s-a deteriorat mai ru, prezentnd si
febr, frisoane, transpiratii,varsaturi,dureri colicative lomba stanga In urma
acestori simptome, se prezint la medicul de familie de unde i se face bilet de
internare si se pune diagnostic.

26

Diagnostic medical la internare Pielonefrita acut

PLAN DE INGRIJIRE:
Nevoia
fundamental

Nevoia de a
dormi i a se
odihni

Diagnostic
nursing

Obiective

Intervenii
proprii

-alterarea
confortului
fizic datorit
durerii

-suprimarea -asistenta
durerilor
medical
colicative
asigur repausul
la pat; -combate
27

Intervenii
delegate

Evaluare

-la indicaia
medicului
administreaz
analgezice

-durerea
colicativa
cedeaz
dup

Nevoia de a
menine
temperatura
corpului n
limitele
normale.

-stare de
disconfort
datorat
febrei;

starea de oc;
-monitorizeaz
funciile vitale
i le noteaz
n foaia de
temperatur;
-microclimat
adecvat;
-psihoterapie;
-recolteaz
snge pentru
analizele de
laborator;
-aplic
comprese calde
pe zona
dureroas
pentru a calma
durerea;
-pacienta
-microclimat
s-i
adecvat;
pstreze
-asistenta
temperatura medical aplic
corpului n comprese reci
limite
pe extremiti,
fiziologice friciuni;
-menine igiena
tegumentelor;
-calculeaz
bilanul ingestaexcreta pe 24h;
-monitorizeaz
temperatura i o
noteaz n foaia
de temperatur;
-psihoterapie;
-servete
28

i
antispastice
(Scobutil,
Papaverin,
Piafen,
Algocalmin,
No - spa).

aproximati
v Ih i 30
min.

-la indicaia
medicului
administreaz
antitermice
i antibiotice;

-pacienta
prezint
temperatura
corpului n
limite
normale
dup
aproximati
v 2h.

Nevoia de a
bea i a
mnca

imposibiliate
a
de a se
hidrata
per/oral
datorit
vrsturilor;

Nevoia de a
elimina.

-prezena
disuriei

pacienta cu
lichide;
-schimb
lenjeria de pat i
de corp ori cte
ori este nevoie;
-pacienta s -asistenta
se poat hi medical aeaz
diata
pacienta n
per/oral;
poziie
combaterea semieznd
vrsturilor sau n decubit
;
dorsal;
-o linitete din
punct de vedere
psihic;
-o ajut n
timpul
vrsturilor;
-supravegheaz
diureza;
-monitorizeaz
funciile vitale
i vegetative i
le noteaz n
foaia de
temperatur;
-pacienta s -asistenta
prezinte
medical
miciuni
recolteaz urin
spontane
pentru
fiziologice; examenul de
laborator;
-asigur
igiena coiporal
riguroas;
-servete
pacienta la pat
29

-la indicaia
medicului
administreaz
antiemetice
i
spasmolitice;
-administreaz
parental
perfuzii cu
glucoza 5%,
hidrolizante
proteice,
vitamine,
elecrolii;

-vrsturile
scad n
frecven
dup
aproximati
v 50
minute.

-la indicaia
medicului
administreaz
antibiotice,
sulfamide; -la
indicaia
medicului
execut
sondaj vezica
n scop
evaucator;

-pacienta
prezint
mictiuni
fiziologice
dup
aproximati
v 24h;

cu
plosca;
-psihoterapie;
-microclimat
adevat;
-urmrete i
noteaz n foaia
de
temperatur
diureza.

30

CONCLUZII
Definitie: pielonefrita este inflamatia acut sau cronic care afecteaz tesutul
interstitial renal-spatiul dintre nefroni.
Etiologie: Germenii cei mai frecventi ntlniti sunt: escherichia Colli,
Proteus, Klebsiella, Piocianic, Stafilococ.
Obisnuitii factori favorizanti sunt obstacolele de la nivelul cilor excretoare
renale, afectiuni renale congenitale, tumori, litiaza renal, cistita.
Semne:

dureri lombare, mai frecvent unilaterale, surde sau cu caracter de colic

renal

febr cu debut violent

tulburri digestive

polokiurie, disurie, nicturie

HTA

transpiratii

atingerea interstitiului renal

stare general alterat

Evolutie. Prognostic
Evolutia si prognosticul sunt favorabile n contextul n care tratamentul este
aplicat corect si factorii favorizanti sunt ndeprtati.n urma aplicrii tratamentului,
desi toate semnele bolii au disprut nu se poate vorbi de vindecare dect dup
controlul repetat al uroculturii n urmtoarele luni.S-a observat c pielonefrita
31

acut, chiar atunci cnd nu este tratat, se amelioreaz, febra dispare n cteva zile,
boala poate trece n cronicitate.

BIBLIOGRAFIE

1. Corneliu Bdrundel "Manual de medicin intern pentru cadre medii" Editura

"AII", Bucureti, 2000
2. Lucreia Titirc "Urgenele medico - chirurgicale" Editura Medical,
Bucureti, 2006
3. Nicolae Angelescu "Patologie chirurgical" Editura "Celsius", Bucureti, 1997
4. Gheorghe Gluhovischi "Urgene n bolile medicale renale" Editura "Helicon",
Timioara, 1995
5. Lucreia Titirc "Ghid de nursing" Editura "Viaa Medical Romneasc",
1995

32