CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul I ADENOMUL DE PROSTATA

1.1. Definitie
1.2. Patogenie
1.3. Fiziopatologie
1.4. Manifestari clinice
1.5. Diagnosticul pozitiv
1.6. Complicatii. Evolutie
1.7. Tratamentul adenomului de prostata
1.7.1. Tratamentul medical
1.7.2. Tratamentul hormonal
1.7.3. Tratamentul chirurgical

Capitolul II PLAN GENERAL DE INGRIJIRE

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
 Prostata prezinta o mare importanta in patologia barbatului prin bolile pe care le
poate prezenta, boli care pot determina manifestari atat urinare cat si sexuale.
Rudimentara la copil, ea incepe sa-si mareasca volumul odata cu aparitia
pubertatii. De la aceasta varsta incep si bolile ei, mai ales cele inflamatorii, legate de
inceputul vietii sexuale.
Odata cu inaintarea in varsta, dupa 50-60 de ani, leziunile inflamatorii se raresc,
dar incep sa apara adenomul de prostata, tumora benigna, mai rar cancerul de
prostata.
Geneza adenomului, ca a oricarei tumori, este necunoscuta.
Adenomul de prostata se dezvolta dup vrsta de 50 de ani, mai rar la o vrsta
mai mica. Are o evoluie lenta si progresiva. Poate evolua ani ntregi absolut tcut,
sau determinnd tulburri uoare, care nu atrag atenia individului.
Complicaii spontane se pot produce in evoluia adenomului ca : infecia
adenomului sau adenomita, rupturi vasculare, care provoac hemoragii mici sau
mai abundente, mai rar cancerizarea adenomului.
In apariia adenomului nu se poate vorbi de o profilaxie, pentru ca nu se
cunoate cauza sau cauzele apariiei lui. Putem insa vorbi de o profilaxie a
complicaiilor pe care le poate determina si aceasta este realizata prin urmrirea
periodica a adenomului si tratamentul chirurgical aplicat la timp.

CAPITOLUL I
2
 ADENOMUL DE PROSTATA

1.1. DEFINITIE

Adenomul de prostata, cunoscut si sub numele de adenom periuretral sau

hipertrofic de prostata, este definit clasic ca o tumora benigna, dezvoltata din
glandele periuretrale situate submucos, supramontanal, prespermatic si
intrasfincterian (nuntrul sfincterului neted).
Din aceasta definiie rezulta ca originea glandulara a tumorii nu este
contestata, dar este acceptata in alt sens dect s-ar deduce din termenul de adenom
de prostata.
Aceasta idee a aprut dup ce s-a observat ca dup enuclearea adenomului pe
cale transvezicala, prostata propriu-zisa persista, mpreuna cu canalele ejaculatorii.
Studii mai recente arata ca glandei prostatice i se pot recunoate doua poriuni:
craniata si caudala. Limita dintre acestea ar fi un plan care trece prin orificiile
canalelor ejaculatorii. Prostata craniala provine din partea terminala a canalelor
Wolff si Muller, cea caudala din sinusul urogenital. Avnd embriologic origini
diferite, rspund difereniat la stimuli hormonali si au patologie proprie.
- Prostata craniala rspunde prin hipertrofia la stimuli estrogeni si din aceasta
poriune se va dezvolta adenomul de prostata.
- Prostata caudala este sub dependenta hormonala androgenica, se atrofiaz sub
estrogenoterapie si pe seama acesteia se dezvolta cancerul de prostata.
In poriunea craniala predomina elementele fibromusculare, iar in cea caudala
cele epiteliale.
Prostata caudala, formata din doi lobi posterolaterali unii printr-o comisura
posterioara, iar anterior prin lobul intermediar, va forma o
plnie cu axul in jos si indarat, in care este cuprinsa prostata craniala. Aceasta are
forma de prisma, cu baza in sus si nconjura uretra supramontanala. Este formata
din trei grupe glandulare, unele situate intrasfincterian, altele extrasfincteriene
(formnd lobul prespermatic) si a treia categorie situata in jurul canalelor
ejaculatorii (lobul intermediar).

1.2. PATOGENIE

Nu se cunoate in mod precis cauza hipertrofiei poriunii craniale a prostatei.

Au fost invocai mai muli factori :
- congestia venoasa pelvina;
- ateroscleroza;
- inflamaiile cronice ale prostatei;
- excesele sau absenta sexuala.

3
 In cazul aterosclerozei s-a crezut ca arterele prostatei caudale fiind afectate,
procesul va avea ca urmare atrofia acesteia, in vreme ce prostata craniala, bine
vascularizata, se va dezvolta mai amplu, ducnd la hipertrofie.
Mai plauzibila este ipoteza care coreleaz apariia adenomului de perturbrile
hormonale legate de vrsta.
In acest sens se tie ca evoluia, dezvoltarea si secreia prostatei, ca si a
veziculelor seminale, sunt sub dependenta hormonala hipofizo-testiculara. Hipofiza
(sub dependenta neuro-hipotalamica) secreta gonadotrofinele A si B .
Gonadotrofina A, hormon foliculino-stimulant, are sub dependenta tubii
seminiferi (celulele Sertoli) si determina hipertrofia prostatei craniale.
Gonadotrofina B controleaz dezvoltarea si activitatea celulelor Leydig, ce
stimuleaz secreia androgenica.
Involuia testiculara legata de vrsta rupe echilibrul hormonal, lsnd sa
predomine secreia estrogenica, ceea ce va duce la hipertrofia prostatei craniale.
Cu toate progresele si argumentele aduse in sprijinul patogeniei hormonale a
adenomului, tratamentele endocrine ncercate nu au dus la nici un rezultat
terapeutic valabil

1.2.1.Modificari ale aparatului urinar legate de evoluia adenomului

Date fiind conexiunile strnse intre prostata craniala si uretra supramontanala,

aceasta va fi cel mai mult influenata de dezvoltarea adenomului, fiind alungita
de la 2-3 cm la mai mult de 5 cm. Devierile laterale sunt legate de volumul inegal
al lobilor adenomului; iar nchiderea unghiului dintre uretra anterioara si
posterioara, de creterea in inaltime a adenomului. De aici recomandarea de a
utiliza pentru cateterizarea uretrei, la aceti bolnavi, sonde cudate (Thiemann sau
Mercier, Couvelaire).
Colul vezical nu mai este circular, ci ia aspectul unei fante anteroposterioare,
cu o comisura anterioara ogivala.
Pe buza posterioara se poate observa implantat lobul median, separat prin mici
incizuri de lobii laterali.
Uneori el poate constitui un mic opercul care sa obstrueze orificiul colului. In
alte cazuri una sau ambele pari laterale ale colului pot sa bombeze mai mult sau
mai puin in vezica.
In funcie de dezvoltarea adenomului, trigonul poate fi normal sau mai mult
reliefat in vezica, modificnd raportul dintre col, bara interuretrala si orificiile
uretrale.
Vezica sufer si ea modificri mucoasa vezicala poate sa-si pstreze aspectul
normal sau sa devin congestiva, cnd adenomul se complica cu cistita sau litiaza.
Musculatura, in fata obstacolului realizat de adenom, se va hipertrofia progresiv.
Hipertrofiei ii urmeaz alungirea si treptat se ajunge la decompensarea fibrelor
musculare. In distensiile cronice, ale vezicii urinare cu decompensare, peretele
vezical este atrofic, cu fibre alungite, ineficiente. Diverticulii vezicali sunt

4
 determinai de hernierea mucoasei vezicale prin punctele slabe ale peretelui
muscular.
Sediul orificiilor uretrale poate fi modificat in funcie de mrimea si evoluia
adenomului, astfel ele pot fi apropiate sau ndeprtate de col. edemul mucoasei
trigonale, ca si al orificiilor uretrale. Poate sa devin un obstacol in progresiunea
urinei.
Hiperpresiunea vezicala in contextul distensiei, poate duce la forarea
orificiilor determinnd refluxul vezico-uretral.

1.3. FIZIOPATOGENIE

Prin importanta si evoluia sa, adenomul constituie un obstacol in evacuarea

urinii. Lobul median, congestia pelvina, edemul mucoasei si submucoasei, ca si
scleroza esutului conjunctiv din jurul colului accentueaz si mai mult disectazia.
Presiunea din vezica creste de la 20-40 cc apa la 50-100 cc apa. Pentru a nvinge
rezistenta, fibra musculara se hipertrofiaz. Peretele vezical apare ingrosat, iar
conturul festonat. Expresia cistoscopica a hipertrofiei musculare este aspectul de
celule si coloane, iar clinic apar polakiuria, cu miciuni imperioase si ntrzierea
declansarii miciunii.
Poriunea intramurala a ureterelor va fi comprimata, ceea ce duce la staza cu
dilataie suprajacenta.
Cum obstacolul este acelai sau se accentueaz progresiv, fibra musculara se
decompenseaz si coninutul vezical nu mai este evacuat in ntregime. Apare
reziduu vezical, deci retenia cronica incompleta, polakiuria devine si diurna si se
accentueaz progresiv. Staza vezicala poate duce la forarea orificiilor uretrale,
determinnd refluxul vezico-uretral.
Insuficienta renala este consecina stazei uretero-pielice, iar infecia ii
agraveaz evoluia.

1.4. MANIFESTARI CLINICE

Clinic, adenomul de prostata, evolueaz in trei faze :

a) faza de prostatism;
b) faza de retenie cronica fara distensie;
c) faza de retenie cronica incompleta cu distensie.

a) faza de prostatism se caracterizeaz prin manifestri premonitorii. In

mod obinuit suferina clinica este legata de evoluia unui adenom ce apare in jurul
vrstei de 60 ani si mult mai rar, nainte de aceasta, cunoscndu-se totui cazuri
operate in jurul vrstei de 40 ani. Polakiuria nocturna, in a doua jumtate a nopii,
disuria, diminuarea forei jetului urinar, marcheaz debutul afeciunii. Dup
predominanta si intensitatea unora din manifestrile simptomatologice, se pot
recunoate trei forme clinice ;
5
 - polakiuria moderata nocturna (1-2 miciuni) ce apare in a doua jumtate a nopii,
insotita de diminuarea forei de proiecie a jetului. Durata miciunii este mai
prelungita. Dimineaa, dup trezire, apar doua miciuni apropiate, apoi, in cursul
zilei, tulburrile mictionale dispar. Acest aspect corespunde de obicei unui adenom
mai ferm, de consistenta unei mingi de tenis;
- evoluia clinica se caracterizeaz prin perioade de exacerbri ale polakiuriei
nocturne (4-5 miciuni) de durata variabila, legate mai ales de excese alimentare,
de ingestia de buturi alcoolice, de pstrarea ndelungata a poziiei sezand, la
suprimarea crora totul intra in normal sau aproape normal. De cele mai multe ori
la aceti bolnavi se gaseste un adenom de volum mare, edematos, moale;
- suferina clinica este dominata de disurie. Controlul rectal arata, de cele mai multe
ori, un adenom mic si deseori explorrile evidentiaza un lob median.
In faza de prostatism, pe lng simptomele enunate se mai pot observa : senzaia de
corp strin in rect, erecii si poluii nocturne.
b) faza de retenie cronica, incompleta, fara distensie, sau stadiul II
se caracterizeaz prin apariia reziduului vezical care nu va depasi capacitatea
normala a vezicii urinare. Clinic, pe lng manifestrile din prima faza, apare
polakiuria diurna, iar ureea sanguina va ncepe sa creasc ajungnd la 1g/1.000.
Din momentul apariiei stazei urinare, deci si a reziduului vezical, funcia renala va
fi afectata. In afara de manifestrile urinare se pot observa : inapetena, anemie,
cefalee, ameeli acuze legate de gradul de insuficienta renala. Vezica urinara nu se
palpeaz suprapubian, dar poate fi perceputa prin tact rectal bimanual. Cantitatea
de urina restanta dup miciune poate fi evaluata prin sondaj vezical sau poate fi
pusa in evidenta prin cistografie urografica postmictionala.
c) In faza de retenie incompleta cu distensie reziduul vezical
depaseste 300 ml, putnd ajunge capacitatea anatomica maxima a rezervorului.
Pe lng manifestrile urinare, apar si cele de ordin general.

Manifestri urinare polakiuria si disuria se accentueaz att ziua cat si noaptea.

Bolnavul poate deveni un fals incontinent datorita creterii reziduului vezical.
Falsa incontinenta este datorata miciunii prin prea plin. Aceasta este mai nti
nocturna, apoi diurna. Nu apare la toi bolnavii din acest stadiu.
La examenul regiunii hipogastrice se palpeaz globul vezical. Urina, daca nu este
infectata, are aspect palid, datorita pierderii puterii de concentrare a rinichiului.
Aceasta este explicaia si a unui grad mai mult sau mai puin accentuat de poliurie.

Manifestri de ordin general sunt legate de gradul de insuficienta renala.

Se pot observa paloare, sete, uneori edeme ale membrelor inferioare.
Nu rareori se observa apatie, somnolenta (forma nervoasa) sau inapetena, greata,
limba uscata.
Ureea sanguina poate fi cuprinsa intre 1-3/1.000 sau mai mult.
In cursul evoluiei unui adenom de prostata sunt frecvent ntlnite manifestrile
cardio-vasculare.

6
 Ele pot fi sistematizate in ; cardiopatii ischemice, cu tulburri de ritm si de
conducere, hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca.
In afara de faptul ca orice cardiopatie mareste riscul chirurgical, sau este agravata
de evoluia adenomului, exista cazuri care se amelioreaz dup adenomectomie.

1.5. DIAGNOSTICUL POZITIV

Diagnosticul pozitiv se bazeaz pe :

Manifestrile clinice identificate la consultul urologic:
- senzaia de greutate perineala sau rectala dup poziia sezanda prelungita;
- dureri sacrate sau sacroiliace, dureri la nivelul glandului;
- scurgeri uretrale dup defecaie;
- hemospermii;
- hematurii, mai ales cu caracter iniial;
- polakiurie in a doua jumtate a nopii si care evolueaz in crize;
- incontinenta de urina;
- manifestri de insuficienta renala cronica;
- retenie acuta de urina;

Tueul rectal, ntotdeauna bimanual, arata :

- formaiune tumorala, bine delimitata, fara sant median, de consistenta elastica, cu
suprafaa neteda, nedureroasa, ce proemina pe peretele anterior al rectului;
- peretele rectal nu adera la formaiune;
- lobii pot avea dezvoltare inegala;
- exista situaii cnd la tactul rectal nu se percepe adenomul, cu toate ca suferina
clinica este caracteristica si apare la vrsta adenomului.
Uretrocistoscopia si mai ales cistografia urografica pot evidenia existenta lobului
median.
Diferenierea de o prostatita acuta este relativ uoara, date fiind antecedentele
infecioase, starea febrila, durerea si sensibilitatea glandei la tactul rectal.
Mai dificila este problema diferenierii unor noduli de adenomita de cei canceroi.
Pentru noduli neoplazici ar pleda duritatea lemnoasa, evoluia rapida si vrsta
pacienilor. Mai greu de afirmat este natura maligna a unor noduli mai profunzi,
intralobulari. Incertitudinea si prudenta vor impune ntotdeauna puncia biopsica.

Explorri paraclinice un examen specific este determinarea PSA-ului

(antigen specific prostatei) ale crui valori creste in adenomul de prostata si in
cancerul de prostata.
Examene din snge recomandate in adenomul de prostata :
- PAP = fosfataza acida specifica prostatei;
- PSA = antigen specific prostatei; valori normale :
0-3 nanograme
intre 3-9 nanograme cancer de prostata
PAP si PSA cresc in adenomul de prostata.
7
 Odat precizat diagnosticul de adenom de prostata, se impun unele explorri in
vederea evalurii rsunetului obstacolului subvezical asupra aparatului urinar si a
precizrii existentei unei complicaii. Date fiind vrsta la care evolueaz adenomul
si mai ales daca se pune problema indicaiei operatorii va trebui sa avem in vedere
evaluarea cat mai exacta a unor afeciuni concomitenta. Electrocardiograma, testele
de coagulare, probele hepatice si radiografia pulmonara vor permite un bilan
general sumar, pentru a evita unele surprize in evoluia postoperatorie. In acelai
context se nscrie controlul funciei renale prin determinarea ureei sanguine,
creatininemiei, ionogramei si diurezei, date obligatorii naintea efecturii
urografiei.

Urografia standard fara compresiune, cistografia, cistouretrografia

mictionala, vor permite aprecierea modificrilor uretro-pielo-renale legate de
existenta adenomului. Modificrile aparatului urinar superior sunt in mod normal
simetrice, dat fiind obstacolul situat subvezical. Expresia lor poate merge de la
simple ectazii ureterale inferioare, cuduri uretrale, ureterohidronefroze pana la
mutism renal. Asimetria funcionala si anatomica, eventual mutismul renal
unilateral, pot fi produse de : un diverticul sau calcul inclavat intr-o celula din
apropierea orificiului uretral, tumoare vezicala in sediul periorificial, neoplasm de
prostata sau afeciuni uretero-pielo-renale preexistente sau concomitente cu
evoluia adenomului. La partea inferioara a cistografiei se poate observa imaginea
adenomului evolund spre cavitatea vezicala si acoperita de opacitatea acesteia.
Marginea superioara a adenomului poate fi convexa sau lobii pot fi separai de o
mica scobitura (sant) marcnd limitele lor. Lateral se observa cele doua uretere
orizontale sau in crlig de undita. Pe linia mediana sau pediculat pe unul din
lobi, se poate observa imaginea lacunara data de lobul median, ceea ce poate pune
problema diferenierii de imaginea data de o tumora sau calcul vezical. Importanta
acestor imagini va fi apreciata in funcie de volumul si dezvoltarea adenomului
spre vezica. De reinut ca in cazul unui adenom cu evoluie joasa, deformrile
conturului inferior al vezicii sunt nesemnificative. Conturul vezical festonat este
expresia vezicii de lupta. Diverticulii verticali apar ca imagini supraadugate,
dezvoltate mai mult spre partea inferioara a vezicii. Intensitatea sczuta a opacitatii
vezicale poate sa fie datorita dilurii contrastului intr-o vezica in retenie.

Controlul radiologic al reziduului, scintigrafic sau prin echografie, este

deosebit de util, dar nu se pot face afirmaii asupra importantei acestuia. Imaginile
cu peretele vezical subire, semnifica o vezica in retenie cu distensie cronica.

Uretrocistografia retrograda, este justificata in contextul unor disurii la

care examenul clinic si urografic nu au dus la identificarea unor cauze obiective.

Uretrografia de profil arata alungirea uretrei supramontanale, nchiderea

unghiului anterior si deformarea ei in lama de sabie, iar imaginea din fata

8
 evidentiaza eventualele devieri laterale prin dezvoltarea inegala a lobilor laterali.
Orice explorare radiologica va fi precedata de o radiografie reno-abdominala fara
substana de contrast. explorarea permeabilitatii uretrale prin cateterism trebuie
fcuta cu cea mai mare prudenta, datorita riscului unor leziuni traumatice si
infecioase.

Uretroscopia arata de asemenea alungirea uretrei posterioare, tendina ca

pereii laterali sa bombeze spre lumenul uretral, precum si deformarea in foseta a
peretelui posterior supramontanal.

Cistoscopia are indicaii restrnse : hematurie de etiologie si origine

incerta, piurie inexplicabila, simptomatologie de adenom fara ca examenul local sa
explice suferina clinica. Se pot evidenia : prezenta de calculi, tumori vezicale,
leziuni ce pot scpa la examenul radiologic. Colul vezical nu mai apare circular si
concav, ci este delimitat de o buza posterioara, convexa si de doua laterale ( tot
convexe, spre lumenul uretral) ce se unesc anterior, iar in jos se ntlnesc cu
extremitatile laterale ale celei inferioare dnd aspectul au rideau de fenetre.
Orificiile uretrale se vad odat cu buza posterioara a colului vezical (semn precoce
de adenom de prostata).

1.6. COMPLICATII. EVOLUTIE

Evoluia unui adenom de prostata poate fi grevata de numeroase complicaii :

retenia acuta de urina, hematuria, infecia, calculoza, degenerarea maligna,
insuficienta renala, diverticuloza vezicala.

Retenia de urina

Poate surveni in oricare din fazele evolutive ale adenomului de prostata.

Considerata de unii ca un incident, retenia acuta poate fi urmata de serioase
consecine ca eclatarea vezicala si uremia acuta.
Poate sa apar in mod brusc sau sa fie precedata de accentuarea disuriei.
Excesele alimentare, a buturilor alcoolice, umezeala, intemperiile, sunt factori
care pot duce la retenia acuta de urina. Bolnavul devine agitat, acuza dureri
hipogastrice, tenesme vezicale si rectale. Senzaia de miciune imperioasa
accentueaz si mai mult starea de nelinite a bolnavului. Uneori se pot elimina
cteva picturi de urina. Vezica ramane plina.
Odat retenia acuta apruta, va impune unul din gesturile terapeutice in
funcie de existenta complicaiilor si a coexistentelor morbide : deblocarea
farmacodinamica, puncie suprapubiana, cistotomie suprapubiana. Alegerea
fiecrui procedeu se va face in funcie de locul unde este surprins bolnavul, de
dotarea si de condiiile existente. Cum cel mai frecvent utilizat este cateterismul

9
 uretro-vezical va trebui sa avem in vedere posibilitatile evolutive ale unei retenii
acute de urina, dup rezolvarea accidentului de retenie :
- reluarea miciunilor, bolnavul reintrnd in faza evolutiva in care era nainte de
episodul acut;
- sa treac eventual faza de prostatism in una din fazele cu retenie cronica
incompleta de urina;
- accidentele de retenie acuta sa se repete tot mai frecvent;
- sa devin un bolnav cu retenie cronica completa.
Reteniile cronice incomplete de urina sunt considerate modalitati si faze
evolutive ale adenomului.

Hematuria

In general, adenomul de prostata nu sngereaz prea des, ceea ce impune

prudenta in interpretarea originii acesteia.
Hematuria de origine prostatica este de obicei iniiala, indolora, redusa
cantitativ, dar poate fi si abundenta, cu caracter total.
Ea provine din rupturile vasculare ale mucoasei care acoper adenomul, sau
poate sa apar dup un cateterism evacuator.
Hematuria cu caracter total trebuie considerata ca o complicaie si necesita
explorri cat mai complete (cistoscopie, urografie etc.) pentru a se preciza originea
si natura ei.
Prin abundenta sau retenie acuta cu cheaguri, hematuria poate sa impun
adenomectomia de urgenta. In cursul interveniei se poate remarca importanta
congestiei si ectaziei vasculare a mucoasei vezicale ce acoper adenomul.

Infecia

Se poate grefa in oricare segment al aparatului urogenital.

Infecia adenomului - adenomita este un accident serios in cursul evoluiei
adenomului. Poate mbrca aspectul unei infectii acute sau cronice. In cazul
evoluiei acute, apar febra, frisoane, leucocitoza, bolnavul acuza dureri si senzaie
de greutate perineala cu iradiere spre gland, disuria se accentueaz ducnd rapid la
retenie de urina.
La tueul rectal se remarca sensibilitatea adenomului, care poate prezenta in
unul din lobi ( mult mai rar in ambii lobi) o zona mai bombata, de consistenta mai
ferma sau fluctuenta. Evoluia formelor colectate poate fi spre nchistare sau spre
deschiderea in rect sau uretra. Uneori, in cursul adenomectomiei, se pot gsi abcese
nchistate in jurul sau in masa adenomului.
Evoluia spre cronicizare poate sa fie urmarea unui proces acut, insuficient
tratat sau sa aib o evoluie torpida de la nceput. Adenomul devine dur si scleros,
fcnd dificila deosebirea dintre adenom si cancerul de prostata. Prostata in
totalitate devine fixa si ferma.

10
 Puncia biopsica este cea care precizeaz diagnosticul.
In formele acute se impune antibioterapia masiva si eventual cistotomia,
urmnd ca adenomectomia sa se fac in al doilea timp .

Cistita

Cistita nu mai are frecventa de altdat, pe de o parte datorita precizrii

indicaiilor de tratament, iar pe de alta parte, datorita posibilitatilor actuale de
combatere a infeciilor.
Se cunosc trei forme clinice : forma uoara, intensa si grava.
Germenii mai frecvent intalniti sunt : stafilococul, flora gram-negativa
(Escherichia coli, Proteus) sau asocierile microbiene.
Tratamentul infeciei trebuie sa fie precoce si intens. Adenomectomia se
impune nainte de apariia recidivelor. Formele grave pot impune, concomitent cu
tratamentul medical si cistotomia temporara.

Epididimita

Epididimitele sunt mai frecvente. Infecia se propaga pe cale canaliculara.

Apare deseori la cei la care s-a practicat cateterism uretral dar poate aprea si
spontan. Evoluia spre abces nu este exclusa. Se impune tratament energic cu
antibiotice pe cale generala sau locala. Drenajul coleciei, epididimectomia sau
castraia pot deveni necesare in anumite mprejurri.

Pielonefrita

Pielonefritele pot evolua acut, subacut si cronic. Tabloul clinic este al unei
infecii urinare care devine grava cnd afeciunea este bilaterala. In etiologia lor se
noteaz : staza legata de obstacolul la nivelul jonciunii uretero-vezicale sau
refluxul urinei infectate din vezica.
Drenajul urinei vezicale este obligatoriu la cei cu retenie cronica. Tratamentul
cu antibiotice sau chimioterapice este cu att mai eficace cu cat este instituit mai
precoce.

Diverticulii vezicali

Sunt produi de hernierea mucoasei vezicale in cursul distensiei cronice. Pot fi

unici sau multipli, de volum variat. Sediul lor se afla mai frecvent in jurul
orificiilor uretrale, pe fetele laterale si mult mai rar in partea superioara a vezicii.
Miciunea in doi timpi este manifestarea caracteristica, dar este dificil de pus in
evidenta la aceti bolnavi.
Diagnosticul de certitudine l pun cistoscopia si mai ales cistografia retrograda
din fata si profil.

11
 Tratamentul depinde de dimensiunea lor; pentru diverticulii mici,
adenomectomia este suficienta; diverticulii mijlocii si mari putndu-se opera in
aceeai sedinta cu adenomul.

Litiaza vezicala

Este mai puin frecventa ca in trecut. Staza si infecia, stau la originea

calculilor vezicali. Miciunile sunt dureroase si frecvente. Durerea iradiaz mai
frecvent in gland.
Miciunea poate fi ntrerupta cnd calculul obstrueaz colul si se poate relua la
schimbarea poziiei.
Diagnosticul se pune cu ajutorul cistoscopiei si al examenelor radiologice.
Tratamentul consta in rezolvarea calculilor in aceeai sedinta cu adenomul.
Intervenia in doi timpi nu-si mai are indicaia dect in condiiile unor piurii severe
sau la vrstnici cu tare organice.

Insuficienta renala

Este cea mai grava dintre complicaii. Este fie consecina distensiei cronice a
aparatului urinar superior, prin retenie cronica de urina, fie a compresiunii lente a
ureterului terminal datorita evoluiei adenomului. Infecia supraadugata, agravnd
leziunile parenchimatoase, duce la insuficienta renala ireversibila. Importanta
acestei insuficiente renale poate contraindica adenomectomia.

Degenerarea maligna

In condiiile actuale se considera ca adenomul de prostata nu degenereaz si ca

acesta este mai degrab invadat secundar de ctre cancerul dezvoltat iniial in
prostata caudala.
Discuiile contradictorii asupra acestei teme pot fi sintetizate in trei aspecte
(Proca, 1977) :
- procesul neoplazic se dezvolta ca esut prostatic hipertrofiat;
- concomitenta celor doua afeciuni;
- degenerarea adenomului este excepionala.
Nodulii duri, percepui pe suprafaa adenomului trebuie privii cu multa
circumspecie. Dozajul fosfatazelor acide, anomaliile urografice si mai ales
examenele histologice vor preciza natura lor. Prezenta acestor noduli constituie o
indicaie majora a adenomectomiei.
La fel vor fi interpretate accentuarea disuriei, apariia durerilor perineale si a
hematuriei cu intensitate redusa la un pacient cu adenom.
Prezenta sau depistarea de structuri histologice maligne pe piesele de
adenomectomie ridica probleme terapeutice ulterioare. Dup Baccon-Gibod (1971)
atitudinea trebuie sa tina seama de importanta invaziei :

12
- in cazul invaziei importante, bolnavii vor fi supui
estrogeno-terapiei, dup criteriile tratamentului cancerului de prostata;
- in eventualitatea unor cancere de dimensiuni mici (cancere oculte), bolnavii vor fi
dispensarizai si numai in caz de evoluie spre cancer evident se va trece la
tratamentul hormonal adecvat.

Evoluia adenomului

In cursul evoluiei unui adenom de prostata trebuie sa remarcam ca :

o nu exista paralelism intre volumul adenomului si tulburrile clinice;
o din stadiul de tulburri premonitorii tabloul clinic nu evolueaz in mod obligatoriu
spre celelalte stadii;
o existenta unui reziduu constant de peste 100ml trebuie sa sugereze evoluia a la
longue spre insuficienta renala;
o retenia acuta de urina poate sa apar in oricare din stadiile evolutive ale maladiei;
o complicaiile septice sunt mai grave la cei cu retenie cronica.

1.7. TRATAMENTUL

1.7.1. Tratamentul medical

Tratamentele medicale nu fac dect sa amelioreze unele tulburri funcionale,

in contextul unor puseuri congestive pelviene care exacerbeaz polakiuria si
disuria fara sa influeneze evoluia adenomului.
Printre cele mai cunoscute sunt bile calde pelvine, urmate de microclisme cu
Antipirina (1g Antipirina la 70g apa calda), supozitoare (dup formula : Ihtiol 0,25
g, Papaverina 0,04 g excipient pentru un supozitor), aplicate seara, nainte de
culcare.
Se mai utilizeaz preparate ce conin extracte orhitice si prostatice
desalbuminate (Prostamen, Prostagut), sau extracte din produse vegetale (Pygemin
africanum) sub diverse denumiri (Tadenan, Harzol, Bazotou).
In acelai context se nscriu evitarea poziiei sezande prelungite, a frigului, a
umezelii, a picanteriilor, a buturilor alcoolice si a apelor minerale.
Toate aceste procedee isi gsesc justificarea la bolnavii din faza de prostatism
sau la cei cu reziduu sub 50 ml, cu urini clare si fara dilataii ale aparatului urinar
superior verificate urografic.

1.7.2. Tratamentele hormonale

Tratamentele hormonale ncercate nu si-au justificat utilizarea .

Androgenoterapia determina hipertrofia prostatei si poate sa biciuiasc
unele cancere oculte, de aceea aplicarea lor este interzisa.

13
 Folosirea estrogenilor, chiar in doze mici, nu-si gaseste justificarea datorita
tulburrilor secundare induse (sexuale, cardiace sau hepatice).
Progestativele de sinteza (Depostal) nu au indreptatit speranele.

1.7.3. Tratamentul chirurgical

Cu toate ca cele mai bune rezultate se obin la pacieni rezisteni, cu urini clare
si uretra permeabila, indicaiile operatorii sunt de cele mai multe ori puse in
contextul unor complicaii. Cea mai acceptata sistematizare a acestor indicaii este
urmtoarea (Mihon, 1971) :
a) indicaii de necesitate;
b) indicaii de protejare a aparatului urinar superior
c) indicaii relative.

a) indicaii de necesitate :
- reteniile acute de urina se repeta tot mai frecvent;
- reteniile cronice complete;
- hematuriile de origine prostatica ce antreneaz retenii de urina si
se stpnesc greu;
- adenomite;
- reziduu limpede peste 100 ml;
- reziduu vezical infectat (indiferent de volum);
- adenom cu noduli duri ce ridica suspiciunea degenerrii maligne
sau a coexistentei unui adenom cu cancerul de prostata.

b) indicaiile de protejare a aparatului urinar superior :

- distensia cronica a vezicii urinare;
- vezica forata cu celule multiple sau diverticuli vezicali asociai
unei disurii marcate;
- litiaza vezicala asociata;
- alterarea progresiva a probelor funcionale renale;
- dilataii ale aparatului urinar superior verificate urografic.

c) indicaii relative :
- importanta tulburrilor funcionale sau exacerbarea acestora la
abaterea de la regimul recomandat;
- persistenta suferinei clinice cu tot tratamentul medical respectat
de ctre pacient;
- polakiuria si miciunile imperioase ce mpiedica o viata sociala
normala;
- dorina bolnavului.

14
 Se intelege ca indicaiile operatorii vor impune un bilan general al strii de
sntate a bolnavului cu accentul pe aparatul cardiovascular, respirator, ficat,
sistem nervos.
Intervenia chirurgicala in doi timpi, cu toate ca nu mai are frecventa de
altdat, poate fi pstrata cu indicaii restrnse cum ar fi vrsta naintata, marii
infectai sau la cei cu distensie urinara.
Cistotomiei definitive i se prefera astzi sondele autostatice de tip Foley ce
trebuie bine intretinute si schimbate periodic.
Adenomectomia, intervenie benigna s-a impus ca singura soluie terapeutica
eficace.

Anestezia
La stabilirea indicaiilor anesteziei, va trebui sa se aib in vedere vasta, starea
aparatului respirator si cardiovascular, precum si statusul nutriional al bolnavilor.
Indiferent de felul anesteziei (rahidiana, peridurala sau intubaie orotraheala),
va trebui ca bolnavul sa fie bine oxigenat in timpul interveniei si sa se evite
instabilitatile hemodinamice, greu suportate de ctre vrstnici.

Caile de abord chirurgical

Caile de abord sunt numeroase : transvezicala, retropubiana, perineala,
transuretrala.
Preferinele pentru una sau alta din ele sunt legate de obisnuinta operatorului,
tehnica aplicata si starea bolnavului.

Calea transvezicala suprapubiana prin incizia verticala sau transversala la

tegument, este cea mai intrebuintata.
Dup importanta inciziei vezicii, se descriu doua categorii de adenomectomii :
- adenomectomia cu incizie vezicala minima;
- adenomectomie cu vezica larg deschisa, in care operaia si hemostaza se
efectueaz sub control vezical.
Fiecare din aceste modalitati au numeroase variante, adaptate fiecrui caz inparte.
Indiferent de importanta inciziei, unele recomandri trebuie respectate
(Couvelaire, 1968) :
- enucleerea sa se efectueze intr-un bun plan de clinaj si sa fie
completa;
- sa se evite traumatizarea orificiilor uretrale;
- seciunea uretrei sa se fac astfel nct sa fie respectat, pe cat
posibil, veru montanum si, in orice caz, cat mai mult din uretra posterioara;
- loja prostatica restanta sa nu prezinte fragmente sau mici lambouri
de capsula, sursa de infecii sau calcifieri;
- hemostaza sa fie cat mai eficace.
In procedeul Freyer incizia vezicii este minima. Pentru enucleerea adenomului
se introduce indexul minii stngi in rect pentru a ridica prostata. Hemostaza se
obine fie printr-un clinaj perfect, fie prin mesaj, sau prin sonda cu balonet. I se
15
aduce obiecia ca in loja restanta, fiind controlata numai digital, ar putea sa scape
mici lambouri capsulare si nu ne pune la adpost de stenoze ale lojei si leziuni
cicatriceale ale uretrei.
Cu toate criticile ce se aduc mesajului, pare sa mai recunoasc unele indicaii,
extrem de reduse, in contextul unor loj mari, ce nu se retracta, la cei cu obezitate
avansata, la vrstnici, tarai.
In adenomectomiile cu vezica larg deschisa, dup enucleerea digitala a
adenomului, se tamponeaz temporar loja, dup care se cauterizeaz punctele
sngernde. Apoi se face retrigonizarea cat mai corecta, cu intenia de a apropia
mucoasa vezicala de cea uretrala si nchiderea comisurii anterioare prin 2-3 fire ce
prind cat mai mult din pereii lojei. Se instaleaz o sonda uretrala a demeure.
Urmtorii timpi sunt : controlul orificiilor uretrale, nchiderea vezicii in doua
planuri si splarea vezicii cu soluie citrata.
In tehnica Hrynkschak se practica hemostaza celor doua puncte
posterolaterale, se nchide comisura anterioara cu 2-3 fire transversale, iar pereii
lojii se sutureaz pe cateter cu fire transversale de catgut. Se nchide vezica in
bursa.
In procedeul Hey, se procedeaz astfel : dup enucleerea adenomului se
practica hemostaza lojii prin cauterizare; sonda uretrala a demeure; rezecia
cuneiforma a buzei posterioare a colului, nchiderea vezicii. Postoperator se
urmareste riguros permeabilitatea sondei.
Zabre practica aceeai tehnica de adenomectomie ca si Hey, hemostaza lojei o face
prin diatermocauterizare completa, cu puncte transfixiante la locurile de sngerare.
In condiiile actuale, dup adenomectomie si capitonajul lojei, intrebuintarea
sondei cu balonet (Delinotte) asigura o mai buna hemostaza si o evoluie ulterioara
simpla.
Prin cerclajul lojei (Malament, Wovak) se separa cavitatea vezicala de loja
prostatica, cu scopul unei hemostaze rapide.
In afara de aceste procedee, exista numeroase modificri ce nu difer prea
mult unul de altul.

Calea retropubiana (V. Stackem) are avantajul abordului direct al

adenomului prinsectiunea transversala a capsulei prostatice.este dificila la obezi si
nu da garantii pentru efectuarea unei hemostaze, cavitatea vezicala nefiind bine
expusa. Fistulele urinare sunt dificil de tratat, iar osteitele pubiene si nevritele
obturatorii pot antrena infirmitati mari.

Calea perineala este bine tolerata si are indicatii la marii obezi si la bolnavii
fragili. Este grevata de riscul lezarii rectului in timpulinterventiei, iar tardiv, de
fistulele urinare si procentaj mare de incontinenta de urina.

Rezectia endoscopica permite ablatia tumorii fara incizie hipo-gastrica sau

perineala.

16
 Fara o tehnica bine pusa la punct metoda este grevata de mari riscuri (cai false,
hemoragie, perforatie vezicala, rezec-tii incomplete) si nu permite tratarea unei
afectiuni vezicale concomitente.
Motivele expuse par sa justifice reticenta fata de utilizarea acestui mod de
rezolvare.
Ca urmari tardive se mentioneaza : incontinenta de urina si persistenta
polakiuriei.
In conditiile actuale, se pare ca rezectia transuretrala isi pastreaza indicatia in
contextul unor adenoame mici, disectozante.
Criochirurgia ablatia adenomului prin congelare, in ideea unor manevre de
scurta durata, la fragili urinari, nu a indreptatit sperantele. Pentru ca nu totdeauna
fragmentele congelate pot fi manevrate usor. Infectiile urinare si mai ales
eventualitatea unor interventii secundare, ca si unele spitalizari de lunga durata au
facut ca utilizarea acestui procedeu sa fie privita cu multa reticenta.

COMPLICATIILE POSTOPERATORII ALE ADENOMECTOMIEI

In conditiile actuale se noteaza o mortalitate postoperatorie cuprinsa intre 2 si

5 % si peste 90% vindecari, ceea ce reprezinta o buna rezolvare daca avem in
vedere ca majoritatea bolnavilor sunt operati injurul varstei de 70 de ani, varsta la
care sunt prezente numeroase tare organice.
Printre cauzele de deces mai frecvente, in stadiul actual, par sa fie tulburarile
cardiace, cerebrale si insuficientele respiratorii, tare pe care bolnavii le prezinta
deseori in diferite grade inainte de operatie.

Complicatiile postoperatorii imediate nu sunt prea frecvente cand

adenomectomia se face cu indicatii judicioase, cand se asigura o buna hemostaza si
un drenaj corect al vezicii :

Hemoragia complica rar evolutia imediata cand hemostaza s-a facut sub control
vizual, iar pierderile de sange au fost bine corectate. Hemoragiile secundare
datorita caderii unor escare sau ligaturi, prin liza cheagurilor in contextul unor
infectii dificil de stapanit, au devenit extrem de rare;

Accidentele embolice precedate deseori de stari de anxietate, mici crosete febrile,

meteorism abdominal, disconfort digestiv, ce apar la cateva zile de la operatie,
ridica problema tratamentului preventiv cu anticoagulante, datorita riscului
tromboembolic pe care ilprezinta acesti bolnavi;

Infectiile grave pot complica evolutia postoperatorie, cu toata gama de

antibiotice existente. Hemostaza, drenajul bun al urinilor, asepsia riguroasa si
terapia cu antibiotice aplicata sub control bacteriologic si al antibiogramei sunt
precautii ce pot preveni aceste infectii;

17
Tulburarile cerebrale prin accidente vasculare sunt posibile la varstnicii care
prezinta preoperator si alterari ale aparatului cardiovascular;

Insuficientele respiratorii sunt greu de stapanit in urmarile imediate, cu atat

maimult cu cat s-a intervenit la bolnavi cu alterari respiratorii preexistente;

Insuficienta renala acuta dupa adenomectomie a devenit foarte rara, cand in

timpul operatiei orificiile uretrale au fost bine supravegheate si perderile sanguine
sunt bine compensate;

Urmarile imediate si tardive la suprimarea sondei se constata uneori o scurta

perioada de disurie, polakiurie, mictiuni uneori imperioase si un grad redus de
incontinenta.
Instilatiile vezicale, 2-3 sedinte de dilatatii uretrale si tratamentul infectiei, readuc
progresiv mictiunea normala, astfel ca la 2-3 luni dupa operatie un procent mare de
pacienti isi recapata mictiunea bine controlata, urinile devin sterile si vezica se
evacueaza complet.

18
 CAPITOLUL II
PLAN GENERAL DEINGRIJIRE
CAZUL I

CULEGEREA DATELOR

Nume: I

Prenume: D

Varsta: 72 ani

Inaltime: 1,76 m

Greutate: 65 kg

Localitatea: Beius

Profesia: pensionar

Antecedente: diabet

Date de spitalizare:

Data internarii: 28.02.2015

Data interventiei chirurgicale: 03.03.2015

Operatia:adenomectomie transvezicala

Data externarii: 11.03.2015

Diagnostic medical de internare: adenom de prostata.

Problemele pacientului: polakiurie, jet subtire

Motivul internarii: adenom de prostata, sonda u.v

Istoricul bolii: bolnav in varsta de 72 de ani, fara antecedente personale

patologice, se prezinta la medic cu glob vezical. In urma investigatiilor
rezulta adenom de prostata, se introduce sonda u.v., care a fost schimbata

19
de 5 ori.Bolnavul se prezinta in clinica noastra pentru investigatii si
tratament de specialitate.

Examen clinic general:

Stare generala: buna

Stare de nutritie: buna

Tegumente: normal colorate

Mucoase: normal colorate

Aparat respirator: torace normal conformat, ia parte la miscarile

respiratorii

Aparat cardio-vascular: zgomote cardiace ritmice, puls periferic

Ficat, splina: nu se palpeaza

Sistem nervos: orientat temporo-spatial

Aparat uro-genital : loje renale libere, sonda u.v.

PARAMETRII FIZIOLOGICI PREOPERATOR

Examinari paraclinice: 01.03.2015: analize de laborator, radiografie

reno-vezicala pe gol (fara substanta de contrast)

02.03.2015: consult interne, urosonografie (ECO ), pregatirea

preoperatorie

Pregatirea psihica:

bolnavul este informat despre riscuri si i se cere

consimtamantul.

Pregatirea generala:

repaus fizic, seara se administreaza o tableta de Fenobarbital;

bolnavul mananca normal, dimineata si la amiaza, seara nu

mananca;

se va efectua o clisma seara;

20
 se va efectua un dus sau baie pe regiuni, la pat, bolnavilor cu
probleme.

Pregatirea locala:

se curata pielea de pe abdomen, sapunind regiunea, insistandu-

se la pliuri si obilic;

se rade cu grija pielea paroasa;

se dezinfecteaza pielea cu antiseptic (ex: alcool).

Ingrijirile postoperatorii pana la instalarea bolnavului in pat:

pregatirea camerei;

pregatirea materialelor in vederea reanimarii postoperatorii.

Supravegherea si ingrijirile imediate:

supravegherea faciesului;

supravegherea comportamentului;

supravegherea respiratiei, pulsului, TA;

supravegherea diurezei, pansamentului;

combaterea durerii.

RECOMANDARI LA EXTERNARE: combaterea durerii, cura de

diureza zilnica (minim 2000 mllzi), evitarea efortului fizic si a frigului,
revenirea la control dupa 6 saptamani

21
 Diagnostic de Interventii proprii si
Obiective Evaluar
mentala nursing delegate

de a evita -pregatesc pacientul

Preoperator - pacientul sa fie psihic, in vederea tuturor
ele
echilibrat psihic
Anxietatea cauzata investigatiilor,
de necunoasterea - inlaturarea anxietatii tratamentelor si a operatiei - pacientul cu
masurilede pre
prognosticului bolii,
- educa pacientul pentru a bolii, mod
a mijloacelor de -pacientul sa cunoasca
profilaxia secundara a viata ce t
diminuare a durerii, boala sa, simptomele
manifestata prin si masurile de bolii, evitarea stresului, a respectat
ingrijorare, teama, prevenire a alimentelor
interzise,respectarea
agitatie complicatiilor
regimului hidric

de a dormi si Pacientul sa doarma

hni 6-7h/ noapte, sa
- asigur pacientului un
Dificultate de a se beneficieze de un
mediu cald, linistit, - pacientul doa
odihnii din cauza mediu linistit,
confortabil pentru odihna 7h/noapte si a
durerii, manifestata confortabil si de o
prin somn perturbat, buna dispozitie, in -administrez pacientului somn linistit
treziri frecvente vederea asigurarii sedative, analgezice
unui somn
corespunzator

de a se misca Postoperator Pacientul va fi capabil - pozitionez pacientul cat - pacientul s-a

avea o buna sa aiba o pozitie mai comod in pat este l
Imobilizarea la pat adecvata, cu un minim colaboreaza cu
datorita de confort - asez capul acestuia intr-o
constrangerilor parte, ca sa nu-si aspire - intelege nece
fizice(plaga eventualele varsaturi pozitiei adecva
operatorie, sonda si
perfuzii) manifestata - supraveghez pacientul - se mentine pe
prin pozitie in pana la trezirea completa drenurile si
decubit dorsal, si aparitia reflexelor u.v.
mobilizare redusa
durere si impotenta - s-a efectuat
functionala cavitatii bucale

22
 Diagnostic de Interventii proprii si
Obiective Evaluar
mentala nursing delegate

au umezit buze

de a respira - pacientul s-a

avea o buna reflexe prezente
ie
Posibile modificari
ale parametrilor - urmaresc aspectul - este linistit,
dureri mari
functiilor vitale si general al pacientului
aparitia eventualelor
Supraveghez - masor functiile vitale din - pansamentul
complicatii, datorita si nemiscat
pacientul cu toata ora in ora
durerii, anxietatii,
atentia, pana la
starii generale ale
trezire, masurand - combaterea durerii si P: 80b/min
pacientului, dupa
valorile functiilor anxietatii
interventia TA: 150/90 mm
vitale
operatorie, - administrez sedative si
maniestate prin T: 370C
calmante conform
variatii ale tensiunii prescriptiilor medicului
arteriale, pulsului - s-au admi
calmante si se
conform ind
medicului

de a dormi si Somnul nelinistit, Pacientul sa aiba un

- asigur conditii optime de - pacientul d
hni odihna insuficienta somn linistit, sa se
somn si odihna, cu camera usor agitat
datorita durerilor si simta odihnit si sa-si
bine aerisita si
efectelor anesteziei, recapete fortele dupa
temperatura amb ianta - functiile vital
manifestata prin interventia
potrivita in limite norma
usoara agitatie, chirurgicala

- pansamentu
- urmaresc functiile vitale drenurile
perioade de somn fara a deranja pacientul deranjeaza paci
intrerupte de treziri
repetate, epuizare - urmaresc pansamentele - durerile
si drenurile suportabile,
calmate de seda

23
 Diagnostic de Interventii proprii si
Obiective Evaluar
mentala nursing delegate

de a fi curat Igiena deficitara - pacientul

it - efectuez toaleta pe linistit,
datorita durerilor, d
anxietatii, starii igienei pe regiu
regiuni, insistand asupra
Pacientul sa prezinte o
generale alterate, cavitatii bucale si a - pacientul a
igiena
manifestata prin
corespunzatoare si sa orificiului anal schimbat cu l
tegumente umede,
aiba un aspect ingrijit - pacientul va fi schimbat de corp cura
imposibilitatea de a-
si curat
si efectua igiena cu lenjerie curata, ori de lenjerie de pat
singur, datorita cate ori este nevoie - are o sta
imobilizarii la pat confort si multu

Plan de ngrijire

CULEGEREA DATELOR

Nume: B

Prenume: I

Vrsta: 75 ani

Inaltime: 1,80 m

Greutate: 68 kg

Localitatea: Beiu

Profesia: pensionar

Antecedente: diabet zaharat

Date de spitalizare:

Data internarii: 26.02.2015

Data interventiei chirurgicale: 02.03.2015

24
 Operatia:adenomectomie

Data externarii: 08.03.2015

Diagnostic medical de internare: adenom de prostata.

Problemele pacientului: polakiurie, disurie

Motivul internarii: adenom de prostata, sonda vezical Foley

Istoricul bolii: bolnav in varsta de 75 de ani, fara antecedente personale

patologice, se prezinta la medic cu glob vezical, disurie, polakiurie,
anxietate, febr, stare general influenat. n urma investigatiilor rezult
adenom de prostata, se introduce sonda Foley., care a fost schimbata de 3
ori. Bolnavul se prezint n serviciul noastru pentru investigaii i
tratament de specialitate.

Examen clinic general:

Stare generala: influenat

Stare de nutritie: corespunztoare

Tegumente: acoperite cu transpiraii reci

Mucoase: normal colorate

Aparat respirator: torace normal conformat, ia parte la miscarile

respiratorii

Aparat cardio-vascular: zgomote cardiace ritmice, bine btute,

puls periferic prezent

Ficat, splina: nu se palpeaz

Sistem nervos: orientat temporo-spatial

Aparat uro-genital : loje renale libere, sonda Foley

PARAMETRII FIZIOLOGICI PREOPERATOR

Examinari paraclinice: 28.02.2015: analize de laborator, urografie

01.03.2015: consult interne, deiabetologic, ecografie, pregatirea

preoperatorie

25
Pregatirea psihica:

bolnavul este informat cu privire la riscuri i i se explic

necesitatea interveniei chirurgicale, i se cere consimtamantul.

Pregatirea generala:

repaus fizic i psihic, seara se administreaza o tableta de

Medazepam;

bolnavul mananca normal, dimineata si la amiaza, seara nu

mananca;

se va efectua o clism evacuatorie seara;

se va efectua un du sau baie pe regiuni, la pat, bolnavilor cu

probleme.

se va efectua toaleta cavitii bucale, se va ndeprta proteza

dentar dac este prezent.

Pregatirea locala:

se spal pielea de pe abdomen, i regiunea din jur, insistandu-se

la pliuri si ombilic;

se rade cu grija pilozitatea;

se dezinfecteaza pielea cu antiseptic (ex: alcool, betadine).

Ingrijirile postoperatorii pana la instalarea bolnavului in pat:

pregatirea camerei (20-22*C), aerisit;

pregatirea materialelor in vederea reanimarii postoperatorii.

Supravegherea si ingrijirile imediate:

supravegherea faciesului, a tegumentelor i mucoaselor;

supravegherea comportamentului;

monitorizarea funciilor vitale;

supravegherea diurezei, pansamentului;

combaterea durerii.
26
 RECOMANDARI LA EXTERNARE: combaterea durerii, cura de
diureza zilnica (minim 2000 mllzi), evitarea efortului fizic mare i a
frigului, revenirea la control dupa 4 saptamani.

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenii proprii Interven

fundamental nursing delegat
Nevoia de a Eliminare Pacientul s poat Asistenta La indic
elimina. inadecvat urina fr medical ajut medicu
manifestat prin dificultate. pacientul s-i pregte
disurie i Pacientul s fie menin materia
polakiurie. echilibrat tegumentele necesar
hidroelectrolitic i curate i uscate. sondaju
psihic. Asistenta dac se
medical adminis
linitete calman
pacientul din indicai
punct de vedere medicu
psihic.
Asistenta
medical asigur
bolnavului
ingerarea unei
cantiti suficente
de lichide,
servete bolnavul
cu urinar i
bazinet de cte ori
este nevoie,

27
 urmrete diureza
pacientului,
tulburrile de
miciune,
culoarea urinei.

Nevoia de a fi Dificultate de Pacientul s-i Asistenta

ngrijit, de a-i autongrijire, pstreze medical n
proteja transpiraii. tegumentele i funcie de starea
tegumentele i Carene de igien mucoasele curate sa general ajut
mucoasele. manifestate prin pentru a preveni pacientul s-i
insuficiente complicaiile. fac baie general
cunotine legate S nu prezinte sau du.
de igiena escare de decubit. Asistenta
corporal. medical
pregtete
materialele
necesare, asigur
temperatura
camerei (20-
22*C) i a apei
(37-38*C).
Asistenta
medical va
schimba lenjeria
de pat i de corp
ori de cte ori este
nevoie.
Asistenta
medical ajut

28
 pacientul s se
mbrace s-i fac
toaleta cavitii
bucale.
Aceasta va
menaja bolnavul
protejndul cu un
paravan fa de
cei din jur.
Nevoia de a-i Hipertermie Pacientul s Asistenta La indic
pstra manifestat prin prezinte temperatura medical: - medicu
temperatura febr i frisoane. corpului n limite Asigur un pregte
corpului n normale, fr microclimat adminis
limite normale. frisoane. adecvat (salon tratame
Pacientul s fie aerisit cu medica
echilibrat temperatur antiterm
hidroelectrolitic. optim de 22*C). antibiot
-Asistenta
medical aerisete
ncperea.
-Asigur
mbrcminte
lejer, schimb
lenjeria de pat i
corp ori de cte
ori este nevoie.
-Calculeaz
bilanul
hidric/24h.
-Servete

29
 pacientul cu
cantiti mari de
lichide.

Nevoia de a Imposibilitatea de Pacientul s Asistenta La indic

evita pericolele. a evita pericolele beneficieze de un medical ajut i medicu
din cauza durerii, mediu de siguran suplinete adminis
a anxietii. fr accidente i pacientul n tratame
Pierderea imaginii ferit de infecii. satisfacerea medica
de sine. Pacientul s-i nevoilor
satisfac nevoile n organismului.
funcie de starea sa Asistenta
de sntate i de medical asigur
gradul de un mediu de
dependen. protecie psihic
adecvat strii de
boal a
pacientului..
Asistenta
medical
ncurajaz
pacientul s
comunice cu cei
din jur, s-i
exprime emoiile,
frica i opiniile.
Nevoia de a Dificultate dee a Pacientul s Asistenta Admini
dormi, a se se odihni datorit beneficieze de un medical nva calman
odihni. duretii manifestat somn coresupnztor pacientul s sedative

30
 prin insomnie i cantitativ i calitativ practice tehnici de indicai
anxietate. n termen de 24h. relaxare, exerciii medicu
respiratorii cteva
minute nainte de
culcare.
Asistenta
medical i
sugereaj s fac
o baie cald.
Asistenta
medical observ
i noteaz
calitatea, orarul
somnului, gradul
de satisfacere a
celorlalte nevoi.
Asistenta
medical
ntocmete un
program de
odihn
corespunztor.

Plan de ngrijire

CULEGEREA DATELOR

Nume: D

Prenume: V

31
 Vrsta: 70 ani

Inaltime: 1,62 m

Greutate: 73 kg

Localitatea: tei

Profesia: pensionar

Antecedente: HTA

Date de spitalizare:

Data internarii: 10.03.2015

Data externarii: 17.03.2015

Diagnostic medical de internare: adenom de prostata.

Problemele pacientului: polakiurie, disurie, infecii urinare repetate

Motivul internarii: adenom de prostata

Istoricul bolii: bolnav in varsta de 70 de ani, fara antecedente personale

patologice, se prezinta la medic pentru disurie, polakiurie, anxietate, stare
general influenat. n urma investigatiilor rezult adenom de prostat.
Bolnavul se prezint n serviciul de urgen pentru investiga ii i
tratament de specialitate.

Examen clinic general:

Stare generala: influenat

Stare de nutritie: bun

Tegumente: normal colorate

Mucoase: normal colorate

Aparat respirator: torace normal conformat, ia parte la miscarile

respiratorii

Aparat cardio-vascular: zgomote cardiace ritmice, bine btute,

puls periferic prezent

Ficat, splina: nu se palpeaz

32
 Sistem nervos: orientat temporo-spatial

Aparat uro-genital : loje renale libere

RECOMANDARI LA EXTERNARE: combaterea durerii, cura de

diureza zilnica (minim 2000 mllzi), evitarea efortului fizic mare i a
frigului, revenirea la control dupa 2 saptamani.

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenii proprii Interven

fundamental nursing delegate
Nevoia de a Imposibilitate de Pacientul s fie Asistenta medical La indic
elimina. a urina. echilibrat nva pacientul medicu
Retenie acut de hidroelectrolitic i despre existena pregti
urin. acidobazic, s fie unei relaii ntre necesar
echilibrat psihic. nevoile de a bea, a sondaju
Pacientul s poat mnca i a elimina va admi
urina fr pentru a-i stabili medica
dificultate. astfel propriul orar prescris
de digestie i calmant
eliminare.
Asistenta medical
linitete pacienul
i-l ncurajaz
pentru a-i
exprima
sentimentele n
legtur cu
problema sa,
asihur intimitatea
pacientului.
Nevoia de a se Limitarea Pacientul s aib Asistenta medical La indic
medicu
mica, de a avea micrilor tonusul muscular i supravegheaz n
adminis
33
o bun postur. datorat durerilor fora muscular permannent tratame
prescris
abdominale. pstrat. pacientul pentru a
Pacientul s fie nu se lovi.
echilibrat psihic. Asistenta medical
pregtete un
program de
exerciii
respiratorii, tehnici
de relaxare n
funcie de starea
sa de sntate.
Nevoia de a Teama Pacientul s fie Asistenta medical La indic
comunica. pacientului n capabil s linitete pacientul medicu
necesitatea acumuleze cu privire la starea adminis
cunoaterii bolii. cunotinele sa, explicndu-i tratame
necesare despre scopul i natura medicam
boala sa. interveniilor.
Pacientul s fie Asistenta medical
echilibrat psihic. asigur un mediu
de securitate,
linitit.
Asistenta medical
discut cu
pacientul i i
ctig ncrederea.
Asistenta medical
d posibilitate
pacientului s-i
exprime nevoile,
sentimentele i

34
 ideile sale.
nva pacientul
tehnici de
comunicare i
relaxare.
Nevoia de a bea Alimentaie Pacientul s fie Asistenta medical La indic
de a mnca. inadecvat prin echilibrat informeaz medicu
deficit manifestat hidroelectrolitic i pacientul asupra adminis
prin durere psihic. necesarului de tratame
abdominal, lichide pe 24h i a medicam
disurie. programului de calmant
eliminare. pregte
Asistenta medical materia
sftuiete necesar
pacientul s nu sondaju
consume lichide
pn cnd medicul
i va instala o
sond medical
pentru eliminare
urinei.
Asistenta medical
asigur intimitatea
pacientului, un
microclimat
corespunztor.
Nevoia de a Dificultate de a Pacientul s aib un Asistenta La indic
dormi, de a se se odihni somn odihnitor, s medical: medicu
odihni. manifestat prin diminueze -asigur un pregte
insomnie datorat anxietatea, s microclimat adminis

35
anxietii. prezinte o stare de corespunztor n tratame
bine fizic i psihic. salon prin aerisire. calmant
-ajut pacientul s i urm
identifice factorii efectul
care altereaz asupra
capacitatea de a-i organis
menine sntatea. pacientu
-informeaz i
stabilete
mpreun cu
pacientul un plan
de odihn i somn.
-nva pacientul
s practice tehnici
de relaxare i
exerciii
respiratorii.

CONCLUZII
36
 BIBLIOGRAFIE
1. Agenda medicala - 1998, Editura Medicala Bucuresti, 1998;

2. Lucretia Titinca - ,,Ghid de nurcing', Editia Viata Medicala

Romaneasca, Bucuresti, 1999;

3. Lucretia Titinca - ,,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii

medicali', Editia Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 1998;

4. Dr. Roxana Maria Albu - ,,Anatomia si fiziologia omului', Editura

Corint, Bucuresti, 1996;

5. Prof. Dr. Doc. Dan Panaitescu - ,,Microbiologie si parazitologie',

Editura Uranus, Bucuresti, 1994.

37
38