LUCRARE DE DIPLOM

COORDONATORI:

ABSOLVENT

NGRIJIREA PACIENILOR CU
PIELONEFRIT

PLANUL LUCRRII
Motivatia
Capitolul I
INGRIJIREA BOLNAVILOR CU PIELONEFRIT
Capitolul II
PLANURI DE NGRIJIRE
CU PIELONEFRIT
Capitolul III
CONCLUZII
Anexe
Bibliografia

ALE PACIENILOR

MOTIVAIE
Numai o viat scurt ne este acordat pe planeta
PMNT si fiecare trebuie sa-si pun ntrebarea:
"Cum as putea s investesc n puterile mele asa
nct s aduc cel mai mare folos?"
"Cum as putea face mai mult pentru sntatea mea si pentru folosul semenilor mei?"

Pentru c viata, numai atunci are valoare cnd

este folosit pentru atingerea acestor scopuri.
CAPITOLUL I
I.1 NOIUNI GENERALE DE ANATOMIE sI
FIZIOLOGIE ALE APARATULUI RENAL
Metabolismul celular produce CO2 si anumite substante finale
provenite n special din catabolismul proteic, aportul oxigen poate si el
realiza cantitti excesive de anumiti electroliti (apa, NaCl, diferite sruri
minerale) care trebuie eliminati.
Plamnii elimina CO2 si alte substante volatile, iar substantele
nevolatile inutilizabile sau n exces sunt eliminate mpreuna cu o anumita
cantitate de apa, n cea mai mare parte prin rinichi si accesorii prin sudoare
si materii fecale. Prin eliminarea substantelor nevolatile rinichiul reprezinta
principalul organ care mentine constant volumul, concentratia electrolitic si
reactia chimica a lichidelor organismului.
Rinichiul mai are si alte activitati: prin secretia de renina contribuie la
reglarea tensiunii arteriale, prin eritropoietina controleaza eritropoieza, prin
schimbarile ionice contribuie la mentinerea echilibrului acido-bazic.
APARATUL SECRETOR se compune din:
-

rinichi, orgene de excretie,

cai urinare:

calice-mici

calice-mari

pelvis renal

uretere

vezica urinara

uretra.

I.1.a RINICHI
Sunt organe pereche situate retroperitonal, de o parte si de alte a
coloanei vertebrale lombare. Rinichiul are forma caracteristica, circa 300
grame, are doua fete (anterioara si posterioara) si doua margini (laterala
convexa si mediala concava).
In zona marginii concave se gasesc hilul si pediculul renal n care se
vad vasele renale (artera si vena), uretrul si fibre nervoase vegetative.
Selectionnd rinichiul n lungul liniei mediane, din partea convexa
spre cea concava se observa:
-

papilele si calicele renale: formatiuni membroase prin care se scurge

urina;

parenchimul renal, cu structura zonala: corticala si medulara.

Zona corticala este formata n principal din glomeruli, tubi uriniferi si

vasele de snge care le apartin. Zona medulara contine 6-18 piramide renale
(Malpighi), formate din tubi colectori care dreneaza mai multi nefroni.
Piramidele sunt orientate cu baza spre periferie si vrful spre sinusul
renal, deschizndu-se n papilele renale, acestea se deschid n calicele mici
care conflueaza formnd calicele mari (2-3) si apoi pelvisul renal (bazinet)
continuat cu ureterul.
O piramida Malpighi cu substanta corticala din jurul sau formeaza un
lob cortical.

NEFRONUL
Este unitatea morfofunctionala renala; ndeplineste toate procesele
complexe care au ca rezultat formarea urinii. Nefronul este alcatuit duntr-o
capsula si un tub unifer lung.
Capsula Bowman, extremitatea pronimala, nchisa dilaterala a
nefronului, are forma unei cupe cu pereti dubli, marginind o cavitate ce
continua lumenul tubului. In adncitura capsulara se afla un ghem de 4-12
bucle capilare (glomerul), care rezulta prin diviziunea arteriolei aferente si
care se reunesc la iesirea din capsula, n arteriola aferenta. Capsula mpreuna
cu glomerulul alcatuiesc capsulul renal Malpighi.
Segmentul pronimal al tubului urinifer este constituit dintr-o portiune
contorta, tubul contort proximal (care se afla n cortica renala) si este format
dintr-un strat de celule a caror membrana, spre lumen, prezinta o "margine n
perii", formata din microvili, care maresc mult suprafata membranei.
Segmentul intermediar (ansa Heule), subtire este format din doua
brate (descendent si ascendent) unite ntre ele printr-o bucla, are epiteliul
turtit, fara microviri. Nefronii care au glomerulii n zona corticala externa
are ansa Heule scurta, n timp ce nefronii cu glomeruli n zona externa a
corticolei (juntamedulari) are ansa lunga, care coboara profund n medulara.
Segmentul distal este format dintr-o portiune dreapta, ascendenta, care
ajunge n corticala n vecinatatea glomerulului propiu, n imediat contact cu
arteriala aferenta. La acest nivel epitelul tubular, la fel ca si celulele
musculaturii netede a arteriolei aferente, prezint modificari si formeaza
aparatul juxtaglomerular care secret renin. Urmeaza o portiune contort
situata n ntregime n corticala. Mai multi tubi distali se unesc si se deschid
n tubul colector din structura piramidelor Malpighi.
VASCULARIZAIA RENAL
Este extrem de bogata, primind 20-25% din debitul cardiac de repaos. Artera renala,
ramura a aortei abdominale, patrunde prin hil si apoi se mparte n ramuri interlobare
(ntre piramide), din care se desprind arterele arcuate, ce formeaza o ansa n jurul bazei
piramidelor, arterele interlobulare, din care glomerulul. Dupa ce se regrupeaza n
arteriole, se capilarizeaza din nou n jurul tubului respectiv (n medulara) si se deschid n
venele interlobulare, apoi n venele arcuate.

Venele, avnd un traiect aproape asemanator cu cel al arterelor, se

colecteaza n vena renala care se deschide n vena cava inferioara.
INTERVAIA RENAL
Provine din plexul situat n hilul organului format n majoritate din
fibre simpatice, dar si din cteva fibre parasimpatice venite prin nervul vag.
Fibrele nervoase, situate perivascular, se distribuie celulelor musculare din
peretele arteriolar si componentelor tubulare.

I1b. FORMAREA URINEI

Mecanismul de formare a urinei cuprinde trei procese fundamentale:
ultrafiltrarea plasmei la nivel glamerular;
reabsorbtia;
secretia anumitor constituenti n tubi.
ULTRAFILTRAREA GLOMERULAR
Este un proces dirijat de forte fizice n urma caruia aproximativ 20%
din cantitatea de plasma care iriga rinichii trece prin membrana filtranta
glomerulara, extrem de subtire, n cavitatea capsulara. Membrana filtranta
nu se comporta ca o membrana inerta ei, prin proprietatile ei fizico-chimice,
permite trecerea selectiva doar a unor constituenti si blocheaza trecerea
altora. Ultrafiltratul glomerular (urina primara) are o compozitie electrolitica
identica cu cea a plasmei; dar este lipsit de proteine, deci este o plasma
deproteinizata. Ultrafiltrarea glomerulara este rezultatul presiunii efective de
filtrare, care se exercita la nivelul capilarelor glomerulare si reprezinta suma
algebrica a unor presiuni care controleaza schimburilor lichidiene la nivelul
tuturor capilalelor din organism.
CONSTITUEN
T

U.M.
(1)

FILTRAR
E
170

REABSORI
E
168,5

SECREI
E
-

EXCREIE

26000

25850

150

1,5

APA
Na+

(mEq/l
)

K+
ClUREE
CREATININA
ACID URIC
GLUCOZ

(mEq/l
)
(mEq/l
)
(moli)
(moli)
(moli)
(moli)

900

900

100

100

18000

17850

150

870
12
50
800

460
1
49
800

1
4
-

410
12
5
0

La nivelul tubilor uriniferi au loc procese extrem de active, anumiti

constituenti ai ultrafiltrajului fiind reabsorbiti complet (glucoza) sau doar
partial (Na+, Cl-, Uree), altii fiind initial reabsorbiti si apoi secretati (K+).
Reabsorbtia tubulara

Este procesul prin care sunt recuperate anumite substante utile

organismului din ultrafiltratul glomerular, mentinndu-se astfel homostazia
lor plasmatica. Procesul este selectiv, n sensul ca se realizeaza maximal
pentru fiecare substanta ntr-un segment tubular prin actiunea unor
mecanisme celulare specifice, fiind conditionat de debitul substantei
respective si de necesittile organismului. Reabsorbtia (transportul)
diferitilor constituenti din ultrafiltrat prin peretele tubului urinifer se face
prin mecanisme active si pasive. Transferul activ se realizeaza contra unor
gradiente de concentratie sau electrice, necesitnd un consum de energie
furnizata prin hidroliza ATP. Mecanismele de transport, activ au capacitate
limitata pe unitatea de timp si intervin n reabsorbtia glucozei, anumitor
aminoacizi, acidului uric, unor vitamine (B12, C), fosfatilor anorganici,
sulfatilor si a principalilor ioni ai filtratului (Na+, k+, HCO3).
Transportul pasiv se face sub actiunea unor gradiente fizico-chimice
nu necesita consum energetic, nu este limitat de o capacitate maxima si
contribuie la resorbtia a trei constituenti principali ai ultrafiltrajului: apa
ureea si Cl-.
Apa se reabsoarbe n toate segmentele tubului, cu intensitati diverite,
pe baza legilor difuziunii si a osmozei, astfel nct din cei 125 ml filtrati
glomerular pe minut, n vezica ajunge numai 1ml/min (deci se absorb
124ml). n tubul contort si mai ales n cel colector se realizeaza reabsorbtia
facultativa a apei si Na+ sub controlul ADH si aldosteronului, ajustndu-se
eliminarile n functie de starea de hidratare a organismului.

SECREIA TUBULAR
Este procesul invers celui de reabsorbtie, transportnd anumite
substante din capilarele peritubulare n lumenul tubului. Are rolul de a
elimina att substantele straine organismului, ct si substantele prezente
obisnuit n snge (K+, acid uric), unele numai cnd se afla n concentratii
mari (creatina). Se realizeaza activ si pasiv.
Secretia activa, avnd sediul la nivelul tubilor pronimal si distal, se
face mpotriva unor gradiente electrochimice si de aceea necesita un consum
energetic ridicat (secretia de H+). Prin eliminarea H+ tubii detin un rol
fundamental n mentinerea echilibrului acido-bazic al organismului.
Secretia pasiva implica transportul unor constituenti n sensul
gradientelor de concentratie si de aceea nu necesita consum energetic direct.
Acest mecanism intervine n secretia K+, a bazelor si a acizilor slabi.
I1c REGLAREA ACTIVITII RENALE
Se face pe cale nervoasa (activitatea glomedulara) si pe cale umorala
(activitatea tubulara).
REGLAREA NERVOAS
Se realizeaza prin fibrele vegetative care se distribuie arteriorelor,
glomerulului si tubilor. Sistemul vegetativ nu contribuie direct la controlul
elaborarii urinei, ci doar indirect, prin influentarea conditiilor de irigatie
renala. De altfel, se stie ca rinichiul denervat si chiar transplantat continua sa
functioneze aproape normal. Stimularea nervilor renali si a unor zone
presoare din bulb, hipotalamus si scoarta cerebrala determina vasoconstrictie
renala si scaderea diurezei pna la anurie. Stimularea nervilor vegetativi
renali produce si scaderea eliminarilor urinare de Na+, prin cresterea
reabsorbtiei tubulare a ionului.
REGLAREA UMORAL
Considerata a detine rolul principal, se realizeaza de mai multi
hormoni. Hormonul antidiuretin (A.D.N.), secretat de nucleii hipotalamici si
eliberat din neurohipofiza, controleaza eliminarile urinare de apa, actionnd
la nivelul segmentului distal al nefronului. Sub actiunea AND creste

reabsorbtia de apa n tubii distali si colectori, concomitent cu diminuarea

volumului si cresterea concentratiei urinei.
Mineralocorticoizii, n special aldosteronul, controleaza eliminarile
urinare de Na+ si K+ la nivelul segmentului distal al nefronului, stimulnd
reabsorbtia de Na+ si excretia de K+.
Parathormonul mobilizeaza sarurile minerale din oase, stimuleaza
eliminarile renale de fosfati, K+ si retine Ca+ si Na+. Hormonii tiroidieni
intensifica metabolismul celular, n special pe cel protidic si prin cresterea
generarii de produsi finali de metabolism, maresc diureza, acelasi efect
avnd si alterarea legarii apei si a sarii n tesuturi.
Rinichiul n conditii de irigatie insuficienta sau ca urmare a unor
modificari ale compozitiei chimice a urinei ajunsa n tubii distali, descarca o
enzima-renina-care actionnd asupra unei globuline plasmatice, produce
angiotensina I, care se transforma enzimatic n plasma si tesuturi n
angiotensina II, cel mai puternic vasoconstructor natural si stimulator al
secretiei de aldosteron. La nivelul renal, angiotensina II, actionnd asupra
musculaturii arteriorelor glomedulare modifica intens rata filtrarii si prin
aldosteron influenteaza eliminarile urinare de Na+ si K+.
I1d MICIUNEA
Urina elaborata de rinichi ajunge prin tubii colectori la nivelul
papilelor, umple calicele si bazinetul, apoi prin contractia acestora, este
eliminata n ureter. Prin unde de contractie urina este transportata de-a
lungul ureterului pna n vezica urinara.
VEZICA URINAR
Este un organ cavitar muscular n care se acumuleaza urina ntre
mictiuni. Urina, descarcata n jeturi prin cele doua orificii ureterale, nu poate
reflua n uretere din cauza ca acestea au traiect oblic n peretele vezical si
nici nu poate curge prin uretra, deoarece colul vezical este prevazut cu doua
sfictere, unul neted, involuntar care nconjoara nceputul uretrei si celalalt
striat, controlat voluntar.
Vezica urinara are proprietatea de a-si mari capacitatea n timpul
umplerii, fara modificari importante ale tensiunii peretilor si ale presiunii

intravezicale. Aceasta propietate, denumita plasticitate, este rezultatul unei

adaptari a tonusului musculaturii vezicale la cresterea continutului.
nregistrarea presiunii intravezicale a aratat ca, dupa o usoara crestere
initiala la primele jeturi de urina, presiunea nregistreza un platon n tot
timpul umplerii vezicale pna la volumul de 300-400 ml, cnd are loc o
crestere brusca a presiunii si este declansata mictiunea reflexa cnd
mprejurarile permit.
Prima senzatie de plenitudine vezicala este perceputa la un volum de
100-150ml, la 150-200ml este resimtita prima dorinta de mictionare, iar
peste capacitatea fiziologica vezicala (250-400ml) apar contractii puternice
ale musculaturii peretelui vezical, care determina senzatia necesitatii
imperioase de a urina.
Mictiunea este rezultatul unor reflexe declansate de distensia peretilor
vezicali. Impulsurile aferente sunt transmise unui centru lombar (simpatic),
de unde se descarca impulsuri aferente care, prin fibrele hipogastrice, inhiba
contractiile, relaxeaza muschii vezicali si ntaresc tonusul sfincterului neted
al colului vezical.
Concomitent distensia vezicala declanseaza impulsuri care ajunse la
maduva pe calea nervilor rusinosi sunt conduse apoi pe cai aferente
nespecifice spre centrii nervosi superiori, ajungnd pna la nivelul scoartei
cerebrale, determinnd senzatia de a urina.
Daca mictiunea nu este posibila, impulsurile pornite de la cortex, prin
centrii medulari, inhib tonusul muschiului vezicul, concomitent maresc
tonusul sfincterului extern, marind continenta vezicala. Daca conditiile
permit, are loc mictiunea.
Refluxul mictiunii este declansat de distensia vezicala, impulsurile
ajung pe fibre averente din nervii pelvici la un centru sacrat parasimpatic al
mictiunii, de unde se descarca impulsuri care tot prin fubre al enervilor
pelvici produc contractia musculaturii vezicii si relaxarea sfincterului intern
al colului vezical. Concomitent are loc relaxarea voluntara a sfincterului
extern striat si urina ncepe sa se evacueze din vezica.
Procesul evacuarii este ajutat de contractia musculaturii abdominale si
a diafragmului care, crescnd presiunea intraabdominala, comprima vezica.

Reflexul medular al mictiunii este controlat de numerosi centrii

supramedulari cu rol facilitar sau inhibitor.

I.2. PIELONEFRITA
DEFINIIE:
Pielonefritele sunt inflamatii acute sau cronice care afecteza tesutul
interstitial renal (spatiul dintre nefroni). Importanta lor se datoreste
frecventei mari si n continua crestere a infectiilor urinare (cauza obisnuita a
infectiilor interstitiale), gravitatii lor (20-60-60% conduc la R.C.de 3-4 ori
mai mult dect G.N.A.).
Circa 15-20% din cadravele autopsiate prezinta leziuni de pielonefrita.
Vrfurile de frecventa a pielonefritei intereseaza nou-nascutul, copii mici
pna la vrsta de 2 ani. Incidenta este de 3 ori mai mare la femeie
comparativ cu barbatul.
ETIOPATOGENIE:
Germenii cei mai frecventi ntlniti sunt: Escherichia Colli (85-90%),
Proteus, Klebsiella, Piocianic, Stafilococ, Levuri. La pacientii sondati
domina Klebsiella si Proteus, n timp ce Piocianicul este ntotdeauna semn
de suprainfectie. n formele cronice se ntlnesc adesea asocieri microbiene
care agraveaza prognosticul.
Obisnuitii factori favorizanti sunt obstacolele de la nivelul cailor
excretoare renale: afectiuni renale congenitale, tumorile pelviene, la femei
(fibrom, chist de ovar), tumorile prostatei la barbati, hidronefroza, cistita,
litiaza urinara, unele manevre urologice (sonda a`demeure, cateterisme
repetate).
ANATOMIE PATOLOGIC:
n pielonefrita acuta, mucoasa cailor uterine este inflamata, rinichii
sunt mari si congestionati, iar n spatiile interstitiale se gasesc limfocite
polinucleare, edeme si microabcese.
n formele cronice, rinichii sunt mici, atrofici. Leziunile sunt initial
tubulare. Ulterior, cuprind tot nefronul si sistemul sau vascular.

I.3. CLASIFICARE
Pielonefrita se gaseste sub forma acuta si cronica.
PIELONEFRITA ACUT
Tabloul chimic este de infectie urinara iar debutul nu se caracterizeaza
ntotdeuna prin semnele generale de infectie: febra cu instalare bruna sau
progresiva, frisoane, transpiratie, cefalee.
Manifestarile urinare constau n dureri lombare, mai frecvent
unilaterale, surde sau cu caracter de colica renala (polakiurie, adeseori
nocturna si mictiune dureroasa).
DIAGNOSTICUL:
Se bazeaza pe doua semne capilare:
LEUCOCITURIA: este pusa n evidenta cu ajutorul probei AddisHamburger), se gasesc mai mult de 5000 de leucocite.
BACTERIURIA: se gasesc mai mult de 100000 germeni/
EVOLUIA:

Este favorabila n conditiile unui tratament corect. Boala dureroasa

1-4 saptamni. Complicatiile sunt rare, dar cronicizarea este frecventa.
PIELONEFRITA CRONIC
DEFINIIE:
Boala cu evolutie cronica, carcterizata prin inflamatia tesutului
interstitial renal, cu semne clinice de suferinta precoce a tubilor renali, cu
afectarea tardiva a glomerulilor si cu evolutie progresiva spre insuficienta
renala.
Se cunosc doua forme clinice:
-hematogena (rara);
-ascendenta (frecventa).

Este una dintre cele mai ntlnite afectiuni renale.

TABLOUL CLINIC:
Se contureza dupa luni sau ani de la episodul acut de pielonefrita.
Intervalul de latenta este ntretaiat de recidive, fiecare puseu acut adaugnd
noi leziuni renale. Alteori evolutia este latenta, diagnosticul fiind stabilit n
faza de IR, de aici rezulta valoarea explorarilor bioligice. Cnd apar si
semne generale, acestea sunt de infectie cronica: stari subfebrile sau febrile
intermitente, cefalee, oboseala, scaderea apetitului si greutatii.
EVOLUIA:
Este ndelungata, prognosticul de obicei este sumbru.
DIAGNOSTICUL:
Se bazeaza pe semnele clinice, leucociturie si bacteriurie.
Diagnosticul n stadiu de IR este sugerat de poliuria cu densitate scazuta,
pierderea de electroliti si acidoza.

I.4. SEMNE, SIMPTOME, MANIFESTRI DE

DEPENDEN
1. DURERI LOMBARE: mai frecvente, unilaterale, surde sau cu
caracter de colica renala.
2. FEBR: debuteaza violent cu frson, febra (39-40oC).Uneori febra
creste la 3-4 zile dupa debut.
3. TULBURRI DIGESTIVE INTENSE: varsaturi, greata, balonare,
constipatie alternnd cu semne diareice.
4. POLAKIURIE: disurie, nicturie.
5. SCDEREA APETITULUI si GREUTII
6. HIPERTENSIUNE ARTERIAL
7. ASTENIE, ANSIETATE

8. CEFALEE
9. TRANSPIRAII
10. ATINGEREA INTERSTIIULUI RENAL
11. STAREA GENERAL ALTERAT, manifestarile urinare fiind pe
plan secundar.
PROBLEME:
Alterarea ritmului cardiac si circulator;
Alimentatie inadecvata cantitativ si calitativ;
Eliminare urinara insuficienta calitativ si cantitativ;
Dificultatea de a se odihni;
Deficit de autongrijire;
Alterarea imaginii de sine;
Comunicare insuficienta la nivel afectiv;
Dificultatea de a actiona conform propriilor credinte si valori;
Neliniste fata de semnificatia propriei existente;
Dificultate n a ndeplini activitati recreante;
Lipsa cunostiintelor fata de afectiunea sa.

I.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE

LA INTEVENII AUTONOME, INTERVENII DELEGATE sI TRATAMENT
DE SPECIALITATE

I.5.a. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA

INVESTIGAII
Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea si examinarea
clinica a bolnavului. Participarea acesteia este o datorie sau o obligatie profesionala.
Ajutnd medicul si bolnavul, asistenta creaza un climat favorabil pentru relatia medicpacient-asistenta.

Pentru aceasta, asistenta trebuie sa tina cont de urmatoarele sarcini:

-sa pregateasca fizic si psihic pacientul;
-sa pregateasca materialele si instrumentele necesare examinarii;
-sa asigure conditiile de desfasurare a examinarii;
-sa pregateasca documentele medicale (fisa de consultatii, foaia de
observatie clinica, rezultatele examinarii);
-asigura iluminatia
organismului;

necesara

examinarii

unor

cavitati

naturale

-fereste pacientul de traumatisme, curenti de aer;

-asigura linistea necesara desfasurarii examenului;
-pregateste produse biologice ale pacientului, pentru a le arata medicului la
vizita.
Examinarile de laborator efectuate produselor biologice si patologice le trece n fisele de
observatie. Completeaza simtomatologiile bolilor cu elemente obiective, exprimnd
modificarile aparute n morfologia, fiziologia si biochimia organismului. Aceste elemente
confirma sau infirma diagnosticul clinic, reflecta evolutia bolii si eficacitatea
tratamentului, confirma vindecarea sau semnaleaza aparitia unor complicatii.
Utilitatea si obiectivitatea examinarilor de laborator depind de modul de recoltare al
produselor care se analizeaza si de modul cum se efectueaza examenul de laborator.
Recoltarea produselor este efectuata de asistenta medicala care trebuie sa respecte
urmatoarele norme generale:

-orarul recoltarilor;
-efectueaza pregatirea fizica si psihica a pacientului;

-pregatirea instrumentarului si a materialelor necesare pentru

recoltare;
-tehnica de recoltare propiu-zisa;
-completarea buletinului de trimitere la laborotor si etichetarea
produselor recoltate;
-pastrarea si transportul n conditii optime a produselor
recoltate.
Efectuarea pregatirii psihice a bolnavului consta n instruirea acestuia privind
comportamentul sau n timpul recoltarii, colaborarea sa pentru reusita tehnicii. Pacientul
este pregatit psihic printr-un regim alimentar, repaus la pat, asezndu-l ntr-o anumita
pozitie n functie de recoltarea ce se va efectua.

RECOLTAREA SNGELUI
Pentru recoltarea sngelui se folosesc materiale si instrumente n functie de scopul pentru
care se fac acestea, dar si de locul unde se va recolta sngele.

RECOLTAREA SNGELUI PENTRU V.S.H.

Asistenta medicala pregateste materialele necesare:
-seringa de 2ml de unica folosinta;
-ace sterile de unica folosinta;
-solutie de Citrat de Na 3,8%;
-periuta musama, eprubete, tavite renale, garou, vata, alcool 70o.
Se pregateste pacientul psihic, explicndu-i cu 24h nainte necesitatea efectuarii
examinarii. Se pregateste pacientul fizic. Se anunta sa nu mannce si sa pastreze repaos
fizic.

EFECTUAREA TEHNICII
-asistenta medicala se spala pe mini cu apa si sapun;
-mbraca mnusile sterile;

-aspira n seringa 0,4ml Citrat de Na 3,8%;

-aplica garoul pacientului pentru a pune n evidenta vena;
-punctioneaz vena si desface garoul;
-aspira snge pna la 2ml (1,6ml);
-retrage acul si aplica un tampon cu alcool;
-scurge amestecul snge-citrat n eprubeta si omogenizeaza lent;
-aseaza eprubeta n stativ;
-ngrijeste pacientul dupa punctie;
-pregateste produsul pentru laborator, completnd buletinul;
-eticheteaza produsul si-l trimite la laborotor;
-reorganizeaza locul de munca.
RECOLTAREA SNGELUI PENTRU H.L.G.+F.L.+I.
Recoltarea se face prin punctie nervoasa strict 2ml de snge pe cristale E.D.T.A.(acidetilen-diamino-tetraacetic 1%) 0,5ml.

RECOLTAREA SNGELUI
Pentru:
-uree:

5-10ml snge pv;

-creatina:

5-10ml snge pv;

-aci uric:

5-10ml snge pv;

-glicemie:

2ml sg/florura Na 4mg pv;

-fibrinogen: 0,5ml Citrat de Na 3,8%+ 4,5ml snge pv.

RECOLTAREA CU VACUTAINER

Eprubete cu dop MOV

Se recolteaz HLG +F+T.
Contine autocoagulant (E.D.T.A.)
Eprubete cu dop NEGRU
Se recolteaz V.S.H.
Contine coagulant (citrat de Na 3,8%)
Eprubete cu dop ROsU
Nu contine anticoagulant
Se recolteaz analie de bio-chimie (ex: uree, creatinina, acid uric)
Eprubete cu dop BLEU
Se recolteaz Fibrinogene.
Contine anticoagulant (citrat de Na 3,8%).
Eprubete cu dop GRI
Se recolteaz Glicemie.
Contine anticoagulant (florura de Na).
RECOLTAREA URINII
Examen sumar de urina

Se face sediment urina + ex. Biochimic

Materiale:

Urinar, plosca, musama, alez, materiale pentru igiena organelor

externe.
Se pregteste pacientul psihic:

Se instrueste privind folosirea bazinetului; s urineze fr defecatie, s

verse imediat urina n vasul colector.
Se pregteste pacientul fizic:
Se face toaleta organelor genitale externe.
Se aseaz plosca sub pacient.
Se recolteaz prima urin de dimineat.
Dup recoltare urina se eticheteaz si se trimite la laborator (un
esantion de 100-150 ml).
Proba ADDIS-HAMBURGER

Pune n evident studiul

cilindrilor.

cantitativ al elementelor figurate si al

Se nvat pacientul ca la ora stabilit (3) s urineze si urina se arunc.

Dup trei ore n care pacientul nu mai consum lichide, urineaz toat
cantitatea ntr-un bazinet curat.
Toat urina se colecteaz ntr-un recipient si se trimite la laborator,
dup ce n prealabil s-a etichetat.
Recoltarea urinii pentru urocultur

Urocultura stabileste prezenta bacteriilor in urin.

Se recolteaz urina de dimineat.
Se pregteste pacientul psihic.
Se informeaz pacientul asupra tehnicii.
Acest examen este indicat a se face naintea nceperii tratamentului cu
antibiotice.
Prima cantitate de urina emis 50ml se elimin. Apoi, fr s
ntrerupem jetul urinar se recolteaz aproximativ 5 ml de urin ntr-o
eprubet de unic folosint, dup care etichetm.

Se transport la laborator unde se nsmnteaz si se pune la

termostat.
RADIOGRAFIA RENAL SIMPL
Definitie

Explorarea radiologic fr substant de contrast, care poate evidentia

controlul si pozitia rinchilor, calculi renali, ureterali sau vezicali radioopaci.
Materiale necesare:
-crbune;
-ulei de ricin;
-materiale necasare explorrii clismei, evacuatoare.
Se pregteste pacientul din punct de vedere psihic.
Se anunt si se explic necesitatea tehnicii.
I se va explica tehnica si regmul alimentar necesar pentru reusita acesteia.

Se face pregtirea alimentar a pacientului.

Cu 2-3 zile naintea examenului va consuma un regim alimentar fr
alimente ce contin celuloz (adic fr fructe, legume, zarzavaturi, paste
finoase, pine) si ape gazoase.
In ziua precedent examenului regimul va fi hidric: supe, limonade,
ceai, ap.
In seara precedent examenului va consuma o can cu ceai si o felie
de pine prjit.
In dimineata examenului nu mnnc si nu consum lichide.
Dup examen regimul alimentar este obisnuit.
Pregtirea medicamentoas a pacientului

Cu 2-3 zile naintea examenului se administreaz crbune si triferment

de 3 ori pe zi cte 2 tablete.
In dimineata si seara precedente examenului se administreaz 2 linguri
de ulei de ricin si se efectueaz clisma evacuatoare simpl.
Inaintea examinrii pacientul si goleste vezica urinar si se
controleaz radioscopic dac nu mai exist aer n intestin.
Bolnavul este condus la serviciul de radiologie. Este ajutat s se
dezbrace si s se aseze n decubit dorsal pe masa radiologic.
Dup efectuarea radioscopiei bolnavul este condus n salon si instalat
comod n pat.
Examenul se noteaz n Foaia de observatie.
UROGRAFIA
Definitie

Este o metod curent de examinare morfofunctional a rinichilor si a

cilor urinare, utiliznd substante iodate hidrosolubile, administrate intravenos.
Materiale necesare

-toate materiale necesare radiografiei renale simple;

-substante de contrast: Odiston 30-60-75%;
-medicamente antihistamice;
-medicamentatia de urgent;
-seringi de 20;10;2 ml de unic folosint;
-ace de unic folosint pentru intra-venoase si intra-musculare.
Se pregtesc materialele.

Se efectueaz pregtirea psihic, alimentar si medicamentoas

descris la radiografia renal simpl (n plus se reduce cantitatea de lichide
de la regimul cunoscut).
Se face testarea sensibilittii organismului la substanta de contrast.
Se injecteaz un ml Odiston intra-venos prin omogenizare cu snge.
Se comunic pacientului s nu se sperie la unele simptome ce pot s
apar: ameteli, greturi sau dureri abdominale care dispar repede si fr
consecinte.
Dac pacientul prezint reactii hiperalergice se ntrerupe administrarea
si se anunt medicul.
Dac toleranta este bun se administreaz intra-venos substante de
contrast:
-pentru adulti:

-20 ml Odiston 75%

-25 ml Odiston 60%

-pentru copii

- n functie de vrst
-5-15 ml Odiston 60% sau 50%

La 8-10 minute de la efectuarea injectiei se execut radiografii n

serie, aproximativ la 30;60;90;180 minute.
Dup examen pacientul este condus la salon.
Examenul se noteaz n Foaia de observatie.
I.5.b INTERVENIILE ASISTENTEI MEDICALE
NGRIJIREA PACIENTULUI CU PIELONEFRIT

PRIVIND

Asigurarea conditiilor de microclimat in salon (aerisirea salonului,

temperatura de 37oC.
Asigurarea repausului la pat.
Aplicarea de cldur pe regiunea lombar.

Asigurarea unei alimentatii echilibrate, complete excluznd alcoolul,

cofeina, condimentele, lichidele n cantitate mare.
Regimul acidifiant contine carne, ou, cereale finoase. Acesta
influenteaz pH-ul n sens acid.
Regimul alcanizant contine fructe, lactate care influenteaz pH-ul n
sens bazic.
Regimul este prescris de medic si se noteaz n foaia de temperatur.
Administrarea
analgezice).

tratamenului

prescris

de

medic

(antibiotice,

Recoltarea produselor pentru ca examenele de laborator s se fac

corect.
Igiena organelor genitale si a regiuni.
Asanarea oricror procese infectioase de vecintate (vulvo-vaginal), a
litiazei renale.
Dispensarea diabeticilor corect.
Evitarea distensiei VU prin golirea complet.
Dobndirea obisnuitelor corecte de eliminare.
Educatia pacientului.
I.5.c PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE
TERAPEUTICE
Tratamentul se administreaz de asistenta medical doar la indicatiile
medicilor.
In general, tratamentul are drept scop ndeprtarea infectiei urinare si
apoi tratamentul simptomatic.
Tratamentul etiologic antiinfectios const n indentificarea germenului
prin trei uroculturi consecutive si testarea sensibilittii prin antibiogram.

In formele grave se administreaz antibiotice majore:

-AMPICILIN

-activ n infectii cu Escherichia, Colli, Proteus;

-inactiv pentru Pseudomonas Aeruginosa
(Pioccianic) Klebsiella;
-nu este toxic:
sturi, diaree);

efecte secundare apar rar (great vr-

-reactii de hipersensibilitate (cazinofilie);

-se adminstreaz per os sau intra-muscular 500 mg - 1g
de 4 ori/zi.
-KANAMICIN -activ n infectii cu E. Colli, Klebsiella, Proteus;
-inactiv pentru Pseudomonas Aeruginosa;
-este nefrotoxic si ototoxic, dozele vor fi reduse n caz
de I.R. si la btrni;
-se adminstreaz intra-muscular sau intra-venos 500 mg
la 12 ore (cure scurte).
-GENTAMICIN -activ n infectii cu E. Colli, Klebsiella, Proteus,
Pseudomonas Aeruginosa, Stafilococ;
-este nefrotoxic, dozele mari administrate la pacientii cu
I.R produc leziuni vestibulare ireversibile;
-se adminstreaz intra-muscular sau intra-venos 1-3 mg,
repartizate n 3 doze la interval de 8 ore.
-CEFALEXIN

-activ n infectiile cu E. Colli, Klebsiella, Proteus,

Pseudomonas, Stafilococ;
- reactii secundare (great vrsturi, diaree);
- dac se depseste doza de 4 g/zi se contraindic n caz
de I.R.;

-nu este nefrotoxic n doze mici;

-se administreaz per os 500 mg de 4 ori/zi;
-n formele mai putin grave se adminstreaz sulfamide.
-NITROFURANTOIN
-actiune bactericid pentru germeni: Gram(-) si Gram (+)
-produce semne de intolerant gastric (greturi, vrsturi
cefalee, eruptii cutanate);
- reactii secundare (great vrsturi, diaree);
- contraindicat la pacientii cu I.R.;
-se administreaz per os 5-10 mg/kg corp/zi repartizat in
4 prize;
-n tratamentul de lung durere se administreaz jumtate
din doza obisnuit.
-CICLOSERIN -actiune
bactericid
Pseudomonas;

pentru

E.Colli,

Proteus,

- contraindicat la pacientii cu I.R. care pot prezenta

convulsii, stri depresive;
-se administreaz in tratamentul de atac <50 mg/2 ori/zi
14 zile;
-n tratamentul de ntretinere 250 mg /zi sau la 2 zile.
-ACID NALIDIXIC sau NEGRAM
-activ infectiile cu bacterii Gram(-)
-inactiv la Pseudomonas;
-nu este nefrotoxic, dar dezvolt rapid forme rezistente de
bacterii;

-reactii secundare (great vrsturi, diaree, cefalee, edem

papilar);
-se administreaz per os 1g la 6 ore;
Tratamentul simptomatic const n administrarea de:

-analgezice:
-antispastice:
-pentru scderea valorilor tensionale:
-acidifierea urinii se face cu clorur de amoniu sau METENAMIN,
contraindicate la bolnavii cu acidoz.
Se pot face asocieri de antibiotice:
ex: AMPICILIN+KANAMICIN
AMPICILIN+GENTAMICIN
Nu se prescriu antibiotice si sulfamide la persoanele alergice.
Tratamentul dureaz 1-3 luni, respectndu-se regulat urocultura cu
antibiograma.
I.6. EVOLUIE, PROGNOSTIC, COMPLICAII
PIELONEFRITA ACUT

EVOLUIA si PROGNOSTICUL
Sunt favorabile n contestul cnd tratamentul este aplicat corect si
factorii favorizanti sunt ndeprtati.
n urma aplicrii tratamentului, desi toate semnele bolii au disprut,
nu se poate vorbi de vindecare dect dup controlul repetat al bacteriuriei n
urmtoarele sptmni sau luni.
S-a observat c pielonefrita acut, chiar atunci cnd nu este tratat se
amelioreaz, febra si piuria dispar n cteva zile ns boala poate trece n
cronicitate.

n evolutia pielonefritei este posibil aparitia urmtoarelor complicatii

care sunt de fapt foarte rare: I.R.A. necroz papilar, pionefroza, flegmonul
prinefritic, septicopioemia.
Cea mai frecvent complicatie este ns pielonefrita cronic.

PIELONEFRITA CRONIC

In timpul evolutiei este posibil ns izbucnirea unei infectii grave,

care poate evolua rapid, n cteva zile n exitus.
Trebuie subliniat faptul c aparitia H.T.A. reprezint un factor
important care duce ctre dezvoltarea rapid a I.R..
In general, evolutia si prognosticul depinde de precocitatea
diagnosticului si eficacitatea tratamentulului medical.
Complicatiile pielonefritei cronicei apar odat cu progresiunea
leziunilor anatomice. HTA din PNC poate evolua ctre malignitate.
Uneori este posibil instalarea unor leziuni grave de necroz papilar.
I.7. EDUCAIE PENTRU SNTATE

Ingrijiri de prevenire primar

Dobndirea obisnuintelor corecte de eliminare. Evitarea inhibrii reflexului de mictiune,

deoarece se produce distenzia vezicii urinare STAZA URINAR, care poate favoriza
formarea calculilor.

Evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic

fr prescriptie medical.
Efectuarea corect a toaletei regiunii perineale pentru a evita
ptrunderea microorganismelor n tractul urinar.
Evitarea aportului excesiv de sruri minerale.

Se vor evita frigul, umiditatea, oboseala, traumatismele, agentii toxici,

afectiunile cardiovasculare, deoarece sunt factori favorizanti n aparitia si
volutia afectiunilor renale.
Se vor efectua exercitii fizice pentru cresterea tonusului musculaturii
perineale si abdominale, acestea favoriznd contractiile vezicii urinare si al
sfincterului extern al uretrei.
Ingrijirea de prevenire secundar

Depistarea precoce a infectiunilor renale si dispensarizarea lor corect.

Tratamentul corect al acestor afectiuni dup dip sfatul medicului.
Colaborarrea asitentei si echipei de ingrijire cu pacientul.
Evitarea complicatiilor.
Ingrijiri de prevenire tertiar

Reintegrarea n societate a individului cu afectiuni cronice.

CAPITOLUL II
II.A PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI
R.S. cu PIELONEFRIT
1.CULEGEREA DATELOR
Sursa de date:

-PACIENTA
-ECHIPA MEDICAL
-FOAIA DE OBSERVAIE

Date relativ stabile:

-Numele si prenumele:R.S.

-Vrsta:

70 ani

-Sex:

feminin

-Stare civil:

vduv de 6 ani

-Domiciliu:

Baba Ana

-Ocupatie:

pensionar lucrat ca vnztoare

-Nationalitate:

romn

-Religie:

ortodox

-Conditii de viat:
conditii salubre.

locuieste singur ntr-o cas cu 3 camere; n

Are 2 copii, cstoriti, care o viziteaz regulat.

-Obiceiuri: i place s citeasc, s croseteze, s se uite la televizor.
Elemente fizice

RH - pozitiv
Grupa sanguin - 0.1
Date Antropometrice

Greutate -69 kg
Inltime - 1.51 m
Elemente biografice legate de sntate

-A.H.C.

-fr important

-A.P.F.

-menarha 13 ani
-dou nasteri la termen fr complicatii
-menopauza la 50 de ani

-A.P.P.

-apendicectomie la 19 ani

-H.T.A.

-de 10 ani

-nefrectomie stng (din cauza unui accident de masin

ntmplat n urm cu 20 ani)
-litiaz renal dreapt
Motivele internrii

-Cefalee occipital
-ameteli
-poliatralgii
-fatigabilitate
Istoricul bolii

Veche hipertensiv cu rinichi unic chirurgical. Se interneaz pentru

cefalee occipital, ameteli, poliatralgii, fatigabilitate, simptomatologie ce s-a
accentuat n ultima vreme fr un motiv clinic aparent. Este internat la
Spitalul Judetean - Sectia Nefrologie.
Diagnostic medical la internare

Pielonefrita cronic - HTA stadiul II

Durata internrii

15-25. X .2013

2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOILE FUNAMENTALE
NEVOIA FUNDAMENTAL
1. A respira si a
avea o bun
circulatie

MANIFESTRI
SURSA DE
DIFICULTATE
DE
DE
INDEPEN DEPENDETN
-respiratie de tip -dispnee
-proces infectios
costal superior
-afectiunea HTA
-palpitatii la efort
st II
-ambele
-T.A.: 200/100 mm
hemitorace
prezint aceleasi Hg
miscri de
ridicare si
coborre n
timpul respiratiei
si expiratiei
-respiratie
linistit n timpul
somnului
-mucoasa
respiratorie
umed, secretii
reduse
transparente

2. A bea si a
mnca

-zgomote
cardiace bine
btute
-reflex de
deglutitie,
prezent
-mucoasa bucal
roz si umed

-vrsturi
alimentare
-greturi
-fatigcibilitate

-alterarea
mucoasei
digestive

-masticatie
usoar

3. A elimina

-consum redus de
-dentitie bun
lichide, alimente,
(conform vrstei) sruri minerale
-urina clar
-mictiuni 10-12/zi
diluat sau
-polakiurie
concentrat
-pH 4,5-7,5

-disurie

-cantitate 12001400 ml/24h

-micturie

-scaun normal,
de consistent
bun

4. A se misca, a
avea o bun
postur

5.A dormi, a se
odihni

-inopetent

-frecvent scaun
1/zi
-postur
adecvat n
ortostatism,
seznd si
clinostatism
-durata somnului
7-9 ore
-somn clar cu
vise regulate

-proces infectios

-dureri lombare
-tulburri digestive,
greturi, vrsturi
-transpiratii
-pozitii antalgice
-dificultate n a se
deplasa (a merge,
aseza, ridica)

-durerea

-adoarme greu

-durerea
-spitalizarea

-ochii ncercnati
-atipiri n timpul
zilei

-somn profund
6. A se mbrca
si dezbrca

7. Amentine

-stare depresiv
-vesminte curate,

ngrijite
- vesminte
adecvate
climatului
-temperatura
-temperatur 39-

-proces infectios

temperatura
corpului n
limite normale

mediului ntre
18-25oC

40oC
-frison
-transpiratii

8. A fi curat,
ngrijit

-prezint
deprinderi
igienice

-tegumente palide
-piele curat, cutat -vrsta

-prezint (dup
baie) cile nazale
libere, urechi
curate)

9. A evita
pericolele

-pr, unghii
curate bine
ngrijite
-cunoaste
msurile de
prevenire a
accidentelor

-risc de
deshidratare

-stare depresiv
-boal

-risc de infectii,
netratarea ducnd
la complicatii mai
mari
-agitatie, anxietate

10. A comunica

-debit verbal
normal
-ordin biologic,
functionare
adecvat a
organelor de
simt
-ordin

-team, fric

psihologic:
exprimare usoar

11.A practica
religia
12. A se realiza
13. A se recrea

-ordin
sociologic: relatii
armonioase
-credincioas

-particip la
slujbe religioase
-dezinteres fat de

ce este nou
-tristete

-vrsta
-afectiunea

-plictiseal

14. A nvta

-receptiv la
ceea ce este nou

-lipsa treburilor
zilnice

PROBLEME ACTUALE
PROBLEME POTENIALE
-disconfort datorit durerii surde, -dezechilibru hidro-electrolitic
localizat lombar
-risc de infectii masocomiale
-eliminri inadecvate cantitativ si
-risc de complicatii
calitativ
-alimentatie inadecvat n surplus -I.R.A., I.R.C.
calitativ si cantitativ
-dificultti n a respira
-alterarea temperaturii corporale
-alterarea perfuziei tisulare
-dificultti n a se recrea
-lipsa cunostintelor despre boal
DIAGNOSTIC NURSING
1.

Alterarea temperaturii corporale datorit procesului infectios

manifestat prin hipertermie, frisoane.

2.

Eliminare urinar insuficient calitativ si cantitativ, datorit

procesului infectios manifestat prin disurie si polikiurie.

3.

Alterarea respiratiei datorit durerii si HTA manifestat prin

dispnee.

4.

Alimentatie inadecvat calitativ si cantitativ datorit tulbulrilor

digestive, manifestate prin greturi, vrsturi.

5. Dificulltate n a se deplasa datorit durerii manifestate prin pozitii

altalgice.
6.

Alterarea perfuziei tisulare datorit atingerii interstitiului renal

manifestat prin disurie.

7.

Dificultate n a se recrea manifestat prin dezinteres datorit

afectiunii.

GRAD DE DEPENDEN: II
Pacientul are nevoie de echipa de ngrijire pentru a-i explica ce trebuie
s fac.

3,4,5, PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA

INGRIJIRILOR
PROBLEM OBIECTIV
INTERVENII
E
E
AUTONOM
DELEGATE
E
1.
Pacienta s -am asigurat 15-17X
Disconfort
prezinte o
repaus la pat
-am administrat
stare de bine
-am asigurat antialgice si
fizic 5 zile
conditii
antispastice:
optime n
ALGOCALMIN
salon: temp.
2 fl/zi i.m.
220C, aer
curat, fr
PAPAVERIN
curenti de
aer si
1 fl/zi i.m.
zgomot, bine
luminat
INDOMETACIN
-am educat
pacienta s
descrie
corect
durerea,
localizare,
iradiere
-am educat
pacienta s
adopte
pozitii
antalgice
-am aplicat
cldur
uscat, local,
deasupra
sinufizei

2 sup/zi
18-20X idem.

EVALUAR
E
15-17X
-n urma
interventiilor
pacienta
sustine c
durerile
persist
18-19 X
-durerea a
sczut n
intensitate
20-25 X
-pacienta nu
mai prezint
dureri

pubiene

2.Tulburri
de mictiune

Pacienta s
prezinte
eliminri
fiziologice
n decurs de
5 zile

-am pregtit
pacienta
pentru
explorri
radiologice
-am asigurat 15-17 X
repaos la pat

-am recoltat snge

-am asigurat pentru : HLG, VSH,
UREE,

un
climat
cald
si
CREATININA
confortabil

acid uric,
-am calculat
ionogram si
bilantul
urin, urocultur
ingestosi testul Addisexcreta
Hamburger
-am cntrit
-am administrat
zilnic
perfuzie litic
bolnava

15-17 X
n urma
interventiilor
pacienta mai
prezint
tulburri
urinare
18-20 X
tulburrile sau diminuat
dar nu au
disprut

21-25 X
-ser fiziologic 9%
-am
500 ml
tulburrile
administrat
un
regim -SCOBUTIL 1 fl urinare au
disprut,
bogat
n
pacienta
lichide: supe, -MIALGIN 1 fl
prezentnd
compoturi,
eliminri
ceaiuri
18-20 X
urinare
diuretice
fiziologice
-perfuzie litic
-am educat
-pacienta a
pacienta s -antibiotic
aibe
un CIPROFLOXAC nteles
importanta
IN 2 tab/6 ore.
regim
respec trii
hiposodat,
regimului
hipoprotidic, 21-25 X

normoglucid
ic
-educ pacienta
s nu consume
buturi
carboga-zoase,
grsimi

-am asigurat
un
regim
hidric: 2-3l
lichide
pe
24h
-am educat
pacienta cum
s recolteze
sumarul de
urin,
urocultura,
testul Addis
- Hamburger
-am observat
si
notat
zilnic
diureza
-am asigurat
zilnic
lenjerie de
pat si de corp
-am educat
pacienta ssi schimbe
lenjeria de
corp ori de
cte ori este

antibiotic

alimentar

3. Tulburri
digestive:
greturi,
vrsturi

nevoie si ssi efectueze

o
igien
riguroas
-pacienta s -am asigurat
se
care s
alimenteze
favorizeze
corespunzt vrsturile:
or strii sale decubit
pe perioada dorsal cu
spitalizrii
capul ntr-o
parte
-am protejat
lenjeria de
pat cu
musama si
alez
-am izolat
patul cu
paravan
-am ajutat si
sustinut
pacienta n
timpul
vrsturilor
-am educat
pacienta s
respire profund
la disparitia
senzatiei de
vom

-am oferit un
pahar cu ap
aromat
pentru

15-17 X

15-17 X

am administrat
antiemetice:
METOCOPRAM
ID

pacienta
sustine c
senzatia de
vom s-a
diminuat

1 fl/zi in ven.

18-20 X
pacienta
afirm c
numai
prezint
greturi,
vrsturi
21-25 X
pacienta se
alimenteaz
corespunzt
or strii sale

cltirea gurii
-am educat
pacienta s
schimbe
lenjeria de
corp ori de
cte ori este
nevoie
-am aerisit
salonul

4.Hiperterm -pacienta s
ie frisoane
prezinte
temperatur
corporal n
limite
normale pe
perioada
spitalizrii

-am educat
pacienta s
consume
lichide reci
n cantitti
mici
-am aerisit
salonul
-am educat
pacienta s
schimbe
lenjeria de
cte ori este
nevoie

15-17 X

15-17 X

am administrat
antitermice si
antiinflamatorii:
AMPICILIN

pacienta nu
mai prezint
frisoane

500 mg la 6 ore
i.m.

-am mentinut ASPIRIN

tegumentele
3 tab/zi oral
intacte si
curate
AMINOFENOZ

-am aplicat
comprese
2 sup/zi
reci pe frunte
-am msurat

17-25 X
pacienta este
afebril

temperatura
-am nclzit
pacienta cu
pturi la
aparitia
frisoanelor
-am educat
pacienta s
consume
fructe
-am calculat
bilantul
ingestoexcreta

5.Alterarea -pacienta s
respiratiei si prezinte
circulat0iei resoiratie si
circulatie
corespunzt
or vrstei si
afectiunii pe
perioada
spitalizrii

-am nvtat
pacienta cum
s-si mentin
tegumentele
si mucoasele
curate si
integre, cum
s-si
efectueze
baia zilnic
-am asigurat 15-17 X
conditiile de
microclimat am administrat
normotensionare
n salon
NEFEDIPIN

-am nvtat
2 capsule/ zi
pacienta cum
s fac
NITROPECTOR
exercitii de
respiratie
3 cap/zi

15-17 X
pacienta nu
pre-zint TA
n
limite
normale
-respiratia este
corespunztoar
e vrstei
-pacienta nu

-am asigurat
repaos la pat
-am msurat
T.A.
-am nvtat
pacienta s
stea linistit
cnd cresc
valorile
tensionale
-am asigurat
pacientei un
climat de
ncredere
-am asigurat
pacientei
efectuarea
unor
activitti
recreative
6. Risc de
Pacienta s -am
notat
deshidratare fie
zilnic
echilibrat
cantitatea de
hidrolichide
electro-litic ingerate si
pe
toat eliminate
perioada
-am cntrit
spitalizrii
zilnic
pacienta

EXTRAVERAL

18-20 X

2 cap/zi

T.A. revine
ntre limitele
normale

18-20 X
NIFEDIPIN

21-25 X

2 cap/zi
NITROPECTOR
2 cap/zi
21-25 X

este agitat

TA este
corespunztor vrstei
si afectiunii

idem

15-17 X

15-17 X

am
administrat pacienta este
echi-librat
Glucoza 5%
250
ml
perfuzie
complex
vitamine B
18-20 X

-am
supravegheat perfuzie
complex
functiile
vitamine B
vitale

hidro-electrolitic

n
cu 18-25 X
de
pe perioada
spita-lizrii
pacienta
prezint
cu
bilant
de
ingestoexcreto

corespunzt
or

P.T.T.A.R.
-am prevenit
aparitia
escarelor
prin masaj n
zonele
de
presiune
-am mentinut
integritatea
tegumentelor
prin
educarea
bolnavei s
aib o igien
riguroas

7. Anxietate -pacienta s
aib o stare
de bine
psihic pe
perioada
spitalizrii

-am calculat
lichidul
ingestoexcreta
-am pregtit
fizic si psihic
pacienta
-am asigurat
un climat de
liniste
si
securitate
-am ncurajat
pacienta ssi exprime
temerile
-am
oferit
informatii
despre boal

15-20 X
pacienta nu
mai este
agitat

20-25 X
Pacienta are
toate
cunostintele
despre boal
Pacienta nu
mai
este
anxioas

si tratament
-am facilitat
contactul cu
familia

6. EXTERNAREA
Interventii constante

Monitorizarea functiilor vitale si vegetative

asigurarea unui climat corespunztor n salon

administrarea tratamentului prescris de medic

asigurarea unui igiene riguroase

asigurarea unei alimentatii ADECVATE

asigurarea unor eliminri fiziologice

asigurarea unei stri de bine fizic si psihic, notarea bilantului ingestoexcret

educatie pentru sntate

pregtirea fizic si psihic a pacientei pentru explorri si analize

Evaluarea interventiilor constante

Am asigurat conditii optime n salon: T=22C, aer curat, bine luminat, fr curenti de
aer, s-a efectuat dezinfectia salonului cu cloramin.

Am explicat pacientei importanta unei igiene riguroase.

Am asigurat lenjerie de pat si de corp curat

Am masat si pudrat zonele predispuse escarelor

Am asigurat alimentatia adecvat afectiunii sale, regim hiposodat,

hipoprotidic, normoglucidic, nu se va consuma buturi carbogazoase si
grsimi.

Am asigurat regim hidric corespunztor: 2-3 l lichide / 24 ore.

Regimul hidric este compus din supe, ceaiuri, compoturi, diuretice.

Am asigurat eliminri fiziologice prin calcularea zilnic a bilantului

ingesto-excreta.

Am cntrit zilnic pacienta.

Am administrat lichide n cantitate mare.

Am nvtat pacienta s-si schimbe lenjeria de corp de cte ori este

nevoie.

Am asigurat pacientei un climat confortabil.

Am facilitat pacientei vizitele familiei.

Am ncurajat pacienta s efectueze activitti recreactive (citit, crosetat).

Am nsusit pacientei cunostinte despre boal.

Am monitorizat functiile vitale si am pregtit pacienta fizic si psihic.

n urma tratamentului medicamentos si a regimului alimentar starea pacientei se

amelioreaz.

Bilantul autonomiei functiilor vitale la externare

P=87 pulsatii/minut
T=36.5
TA=160/90mmHg
R=20respiratii/minut
Bilantul autonomiei nevoilor fundamentale la externare
a respira, a avea o bun circulatie.
Respiratie de tip costal superior, ampl, linistit n timpul somnului.
Zgomote cardiace bine btute. Circulatie adecvat vrstei si afectiunii.
a bea si a mnca

Masticatie usoar, bun (conform vrstei) alimentatie adecvat.

a elimina
Eliminri fiziologice, fr modificri, urina clar, scaun normal.
a se misca, a avea o bun postur
Postura adecvat n ortostatism, seznd si n clinostatism.
a dormi, a se odihni
Somn usor, profund, durat 7-9 ore conform vrstei.
a se mbrca si dezbraca
Vesminte alese de pacient, adecvate climatului. Se mbrac si
dezbrac singur.
a mentine temperatura corpului n limite normale.
Pacienta este afebril.
a fi curat, ngrijit.

Prezint deprinderi igienice, tegumente si mucoase curate si ngrijite.

a evita pericolele
Cunoaste msuri de prevenire a accidentelor, traumatismelor.
a comunica
Exprimare usoar, vorbire corect, relatii armonioase cu echipa de
ngrijire.
a practica religia
Este credincioas, particip la slujbe religioase.
a se realiza

Pacienta accept informatiile privind tratamentul, activitatea fizic.

Este echilibrat psihic.
a se recrea
Are activitti recreative: citit, crosetat, se uit la televizor.
a nvta
Este receptiv la tot ce este nou.
Probleme la externare

Circulatie inadecvat, manifestat prin HTA. Alterarea perfuziei

tisulare datorit atingerii interstitiului renal manifestat prin disurie.
Plan de recuperare

Consum de lichide n cantitti mari, 2-3 l/zi, supe, sucuri neacidulate,

compot, ceaiuri diuretice de mtase de porumb, ceai din cozi de cirese.
S aib un regim usor hiposodat, normoglucidic, hipoprotidic.
S evite bile si dusurile reci.
S aib o activitate fizic moderat.
Fiind o veche hipertensiv, va efectua controalele periodice la
medicul de familie. Va continua tratament ambulator cu: Nifedipin, o
capsul/8 ore. Va efectua urocultur si sumar de urin periodic, o dat la 3
luni.

II B. PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTEI V.A. CU

PIELONEFRIT
1. CULEGEREA DATELOR
Sursa de date:

- PACIENTUL
- FAMILIA
-ECHIPA DE INTERVENIE

-FOAIA DE OBSERVAIE

Date relativ stabile:

-Numele si prenumele:

V.A.

-Vrsta:

30 ani

-Sex:

masculin

-Stare civil:

cstorit

-Domiciliu:

Ploiesti

-Ocupatie:

contabil la firm de constructii

-Nationalitate:

romn

-Religie:

ortodox

-Conditii de viat:
locuieste mpreun cu sotia si fiul de 6 ani
ntr-un apartament cu 3 camere; frumos amenajat.
Sotia este casnic si se ngrijeste de ceilalti membrii ai familiei. Are
program de lucru lejer. De regul lucreaz acas.
-Obiceiuri: fumeaz aproximativ 10 tigri/zi, bea cafea 1-2 cafea/zi,
ocazional consum alcool. Ii place s joace fotbal cu prietenii si s citeasc
crti politiste.

Elemente fizice

RH -negativ
Grupa sanguin - AII

Date antropometrice

Greutate -80 kg
Inltime - 1.75 m

Elemente biografice legate de sntate

-A.H.C.

fr important

-A.F.P.

fr important

-A.P.P.

amigdalectomie la 6 ani
apendicectomie la 20 ani

Motivele internrii

-febr
-frisoane
-transpiratii
-cefalee
Istoricul bolii

De o sptmn pacientul este febril fr un motiv aparent. De 4 zile

prezint si frisoane si transpiratii reci. Se prezint la medicul de familie de
unde i se d bilet de trimitere ctre Spitalul Judetean Sectia Nefrologie. In
urma controlului si a investigatiilor fcute la spital i s-a pus diagnosticul.
Diagnostic medical la internare

PIELONEFRITA ACUT

Durata internrii: 25-29.XI.2013

2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOILE FUNAMENTALE
NEVOIA FUNDAMENTAL
1. A respira si a
avea o bun
circulatie

MANIFESTRI
DE
DE
INDEPEN
DEPENDETN
R= 18 R/MINUT

SURSA DE
DIFICULTATE

-respiratie ampl
pe nas
-ambele
hemitorace
prezint aceleasi
miscri de
ridicare si
coborre
-respiratie cu tip
costal inferior
-puls ritmic bine
btut

2. A bea si a
mnca

P=78
p/minut;TA
=115/75 mm Hg
-masticatie
usoar
-dentitie bun
(conform vrstei)
-reflex de
deglutitie,
prezent
-mucoasa bucal

-inopetent
-consum redus de
lichide

-afectiunea
-mediul de viat

umed si rozat
-consum
alimente si
lichide n functie
de nevoi
3. A elimina

-apetit bun
-urina clar
diluat sau
concentrat

-mictiuni 10-12/zi

-pH 4,5-7,5

-disurie

-cantitate 15001800 ml/24h

-transpiratii

-polakiurie

-afectiunea
-proces infectios

-scaun normal,
de consistent
bun

4. A se misca, a
avea o bun
postur
5.A dormi, a se
odihni

6. A se mbrca
si dezbrca

7. A mentine

-frecvent scaun
1/zi
-postur adecvat

n ortostatism,
seznd si
clinostatism
-durata somnului -treziri n timpul
adecvat
somnului
sezonului, vrstei
-somn profund
vise regulate
-vesminte curate

si ngrijite,
adecvate
climatului,
anotimpului
-tegumente
-temperatur 39-

-afectiunea

-proces infectios

temp. corpului
n limite
constante

8. A fi curat si
ngrijit

curate, normal
40oC
colorate
-frison
-temperatura
mediului ambiant
-transpiratii
18-25oC
-deprinderi

igienice
riguroase

-dentitie bun
-fose nazale
libere, urechi
curate
-piele curat,
normal
pigmentat

9. A evita
pericolele

10. A comunica

-pr si unghii
curate bine
ngrijite
-cunoaste msuri
de prevenire a
accidentelor,
traumatismelor
-si poart singur
de grij
-debit verbal
normal
-ordin biologic,
functionare
normal a
organelor de simt
-relatii
anevoioase cu
familia, prietenii,
colegii

-risc de complicatii -mediul de viat

11.A practica
religia

12. A se realiza

13. A se recrea

14. A nvta

-religios;

particip
ocazional la
slujbe religioase
-integritate fizic

si psihic
-dragoste fat de
munca sa
-inactivitate;-anxietate

tristete
-spitalizare
-plictiseal
-receptiv la tot ce -lipsa cunostintelor -mediul de viat
este nou
despre afectiunea
-dorint si
sa
interesul de
independent

PROBLEME ACTUALE
PROBLEME POTENIALE
-eliminri inadecvate cantitativ si -dezechilibru hidro-electrolitic
calitativ n surplus
-risc de infectii masocomiale
-alterarea temperaturii corporale
-risc de complicatii
-alterarea perfuziei tisulare
-I.R.A., I.R.C.
-dificultti n a se recrea
-alimentatie inadecvat calitativ si
cantitativ n deficit
-incapacitate de a dormi si odihni,
recrea
-lipsa cunostintelor
Diagnostic nursing

1.

alterarea temperaturii corporale datorit procesului infectios

manifestat prin frisoane hipertermice;

2.

anxietate datorit bolii si necunoasterii acesteia manifestate prin

team, neliniste, agitatie;

3.

eliminare inadecvat cantitativ si calitativ datorit procesului

infectios manifestat prin disurie si polozurie;

4.

imposibilitatea de a se recrea, datorit spitalizrii manifestat prin

tristete, plictiseal;

5.

alterarea perfuziei tisulare datorit atingerii interstitiului renal

prin disurie;

6.

alimentatie inadecvat cantitativ si calitativ in deficit datorit

afectiunii manifestat prin inapetent;

7.

lipsa cunostintelor despre boal;

Gradul de dependent II

Pacientul are nevoie de echipa de ngrijire pentru a I se explica ce

trebuie s fac.

3,4,5 PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA

INGRIJIRILOR
PROBLEM OBIECTI
E
VE

EVALUARE

Tulburri
urinare
cantitative
si calitative

25-26 XI

-disurie
-polikiuruie

INTERVENII
AUTONOME
DELEGATE
Pacientul s -am asigurat
25-26 XI
prezinte
repaos la pat
-am administrat
eliminri
perfuzie litic, ser
fiziologice -am asigurat
un climat cald fiziologic 9%, 500ml
n decurs
si confortabil -SCOBUTIL 1f
de 4 ziile
-am calculat
-antibiotice:
bilantul hidricNORFLOXACIN
ingestia si
excretia
2 tb/6 h per os

-am
GENTAMICIN
administrat un
regim bogat n 1f/6 ore i.v.
lichide: supe,
ceaiuri,
27-28 XI
compoturi
-perfuzie litic
-am educat
-antibiotice
pacientul s
aibe un regim
NORFLOXACIN
usor
hiposodat,
2 tb/12 h per os
hipoprotidic,
normoglucidic GENTAMICIN
-am explicat
pacientului
necesitatea
respectrii
regimului
alimentar

1f/zi i.v.

29 XI
am administrat
NORFLOXACIN

n urma
interventiilor
tulburrile
urinare s-au
diminuat
27-28 XI
tulburrile au
disprut.

Prezint
eliminri
fiziologice.
29 XI
eliminri
fiziologice

-am cntrit
zilnic bolnavul

1 tb/12 h per os

-am explicat
pacientului
cum s
recolteze
urocultura,
sumarul de
urin, testul
AddisHamburger
-am notat
zilnic diureza

Hipertermie -pacientul
frisoane
s prezinte
temperatura
corpului n
limite
normale pe
perioada
spitalizrii

-am asigurat
zilnic lenjerie
de pat si de
corp
-am aerisit
salonul
-am educat
pacientul s
schimbe
lenjeria ori de
cte ori este
nevoie
-am mentinut
tegumentele
curate si
uscate
-am aplicat
comprese reci
pe frunte

25-26 XI

25-26 XI

am administrat
antitermice,
antiinflamatorii:

Pacientul febril
prezint
transpiratii

ASPIRIN
3 tab/zi per os
ALGOCALMIN
2 f/zi i.m.

AMINOFENOZ
2 sup/zi
27-28 XI
-am administrat

27-28 XI
Pacientul este
usor febril
Transpiratiile au
disprut
29 XI
Pacient afebril

-am msurat
zilnic
temperatura
- la aparitia
frisoanelor,
am nclzit
pacientul cu
pturi si pern
electric
-am
administrat un
regim bogat n
lichide:supe,
ceaiuri,
compoturi
aproximativ 2
l/zi
-educ
pacientul s nu
consume
buturi
acidulate,
grsimi
-am calculat
bilantul
ingestoexcreta
-am masat si
tamponat cu
alcool
mentolat
zonele de
presiune
predispuse

ALGOCALMIN
2 f/zi i.m.
29 XI
ALGOCALMIN
1 f/zi

escarelor de
decubit
Risc de
Pacientul s -am
notat
deshidratare fie
zilnic
echilibrat
cantitatea de
hidroelectro lichide
li-tic pe
ingerate
si
perioada
eliminate
spitalizrii
-am cntrit
zilnic pacienta

25-26 XI

25-26 XI

am administrat
Glucoza 5%

pacientul echilibrat
hidroelec-trolitic

250 ml
-un complex de
vitamine B
-diuretice

-am prevenit
Furasemid 1f
aparitia
escarelor prin
masaj
si 27-28 XI
tamponare
Glucoza 5%
-am mentinut
250 ml perfuzie
integritatea
tegumentelor
prin educarea
pacientului s
aib o igien
riguroas
-am
administrat un
regim
lichidian
complex:
ceaiuri, supe
compoturi,
diuretice
-am
administrat
lichide
aproximativ 23 l/zi

27-29 XI
pacientul
prezint bilant
ingestoexcreta
corespunztor

Anxietate

Pacientul s
aib o stare
de bine
psihic pe
perioada
spitalizrii

-am pregtit
pacientul fizic
si psihic, cnd
s-au efectuat
examenele de
snge, urinare,
radiologice

25-26 XI
pacient
nelinistit, trist,
agitat
27-28 XI
Pacientul nu
mai
este
anxios

-am asigurat
un climat de
liniste
si
securitate

29 XI

-am ncurajat
pacientul s-si
exprime
temerile

pacientul are
toate
cunostintele
despre boal

-am
oferit
informatii
despre boal
-am facilitat
vizitele
familiei
-am ncurajat
pacientul
s
fac plimbri
n aer liber, s
efectueze
activitti
recreative

Tulburri
ale

Pacienta s
aib un

-am facilitat
contactul cu
echipa
medical
-am asigurat
un
mediu

25-26 XI

somnului

somn
odihnitor,
relaxant pe
toat
perioada
spitalizrii

ambinat
corespunztor

-pacient
neodihnit

-am asigurat
un
climat
conforttabil

27-28 XI
-pacientul
doarme
profund, calm

-am
oferit
pacientului un
pahar cu lapte
nainte
de
culcare

Alimentatia
inadecvat
cantitativ si
calitativ

-pacientul
s prezinte
o
alimentatie
adecvat n
decurs de 3
zile

-am
educat
pacientul
s
citeasc sau s
asculte muzic
nainte
de
culcare
-am asigurat
un
climat
conforttabil
-se
indic
pacientului n
cazul aparitiei
senzatiei
de
great
s
inspire
profund.
-am
educat
pacientul
s
consume un
regim
hiposodat,
hipoprotidic,
normoglucidic
-aduc

29 XI
pacientul are
somn
fiziologic

25-26 XI
-pacientul
refuz regimul
alimentar
impus
27-28 XI
-pacientul a
nteles
importanta
regimului si
colaboreaz cu
echipa de
ngrijire cu
privire la
alimentatia
corespunztoare

29 XI
-pacientul la

pacientului
alimente
gustoase,
bune, aranjate
n
farfurie
pentru
a-I
spori senzatia
de foame
Lipsa
Pacientul s -evaluez
cunostintelo aib
capacitatea
r
despre cunostinte pacientului de
afectiune
despe boal a ntelege
pe perioada
spitalizrii -aduc
pacientului
toate
cunostintele
despre boala
sa
-pun
n
legtur
pacientul
cunostinte alte
persoane care
au
aceeasi
afectiune
-pun
n
legtur
pacientul
cunostinte
echipa
de
ngrijire
-favorizez
discutiile
grup

de

-discut

cu

externare este
alimentat
corespunztor

25-26 XI
-pacientul nu are
cunostinte
despre afectiune
si nu
colaboreaz cu
echipa de
ngrijire

27-28 XI
-pacientul a
nceput s
colaboreze cu
echipa de
ngrijire si si-a
insusit
cunostintele
despre afectiune

29 XI
-pacientul are
cunostinte
despre
afectiune la
externare

pacientul
tratamentul si
alimentatia si
importanta lor
-discut
cu
pacientul
complicatiile
afectiunii
si
cum s se
fereasc de ele

6. EXTERNAREA
Interventii constante

-monitorizarea functiilor vitale si vegetative zilnic;

-asigurarea unui climat corespunztor n salon;
-administrarea tratamentului prescris de medic;
-asigurarea unei igiene riguroase;
-asigurarea unei alimentatii adecvate;
-asigurarea unor eliminri fiziologice;
-asigurarea unei stri de bine fizic si psihic;
-msurarea bilantului ingesto-excreta;
-pregtirea fizic si psihic a pacientului pentru explorri si analize.
Evaluarea interventiilor constante

-am asigurat conditii optime n salon: t=22 oC, bine luminat, fr

curent, fr zgomot;
-am efectuat dezinfectia salonului cu cloramin;
-am explicat pacientului importanta unei igiene riguroase pentru a
preveni suprainfectia;
-am asigurat pacientului lenjerie de pat curat si bine ntins pentru a
nu se produce escarele de decubit;
-am asigurat o alimentatie adecvat afectiunii sale, regim hiposodat,
hipoprotidic, normoglucide. Nu va consuma buturi carbogazoase si grsimi.
-am asigurat un regim hidric corespunztor: 2-3 l lichid pe zi
Regimul hidric este compus din ceaiuri, supe, compoturi, diuretice.

-am asigurat eliminri fiziologice prin calcularea zilnic a bilantului

ingesto-excretor;
-am cntrit zilnic pacientul;
-am administrat lichide n cantitti mari;
-am facilitat vizitele familiei si prietenilor;
-am ncurajat pacienta s efectueze activitti recreactive (citit, plimbat);
-am monitorizat functiile vitale si vegetative;
-am pregtit fizic si psihic pacientul pentru interventii si explorri.
Externarea
In urma tratamentulului medicamentos, a regimului alimentar, a colaborrii si eforturilor
fcute de echipa de ngrijire, starea pacientului la externare este bun fizic si psihic.
Bilantul functiilor vitale la externare
P=79 pulsatii pe minut
T=36.8C
T.A.=120/70 mm Hg
R=18 respiratii/minut
Bilantul autonomiei nevoilor fundamentale la externare

a respira, a avea o bun circulatie.

Respiratie de tip costal superior, ampl, ritmat. Zgomote cardiace bine
btute. Circulatie adecvat.
a bea si a mnca.
Masticatie usoar, apetit bun, alimentatie adecvat.
a elimina
Eliminri fiziologice, fr modificri, urina clar, scaun normal.

 a se misca, a avea o bun postur

Postura adecvat n ortostatism, seznd si n clinostatism.
a dormi, a se odihni
Somn usor, profund, vise regulate.
a se mbrca si dezbraca
Vesminte alese conform sexului, adecvate climatului.
a-si mentine temperatura corpului n limite normale.
Pacientul are temperatura corului n limite fiziologice.
a fi curat, ngrijit.

Pacientul prezint deprinderi igienice, tegumente si mucoase curate si

integre.
a evita pericolele
Cunoaste msuri de prevenire a accidentelor, traumatismelor.
a comunica
Exprimare usoar. Colaborare armonioas cu echipa de ngrijire.
a practica religia
Credincios, particip la slujbe religioase.
a se realiza
Pacientul doreste s se realizeze n plan profesional.
a se recrea
Pacientul are activitti recreative: citit, uitatul la televizor, fotbal.
a nvta

Este receptiv la tot ce este nou.

Probleme la externare

Alterarea perfuziei tisulare.

Risc de complicatii (P.N.C.)
Plan de recuperare

-Va consuma lichide n cantitti mari, 2-3l /zi.

-Va consuma un regim usor hiposodat.
-Va evita frigul, umezeala, bile reci.
-Va repeta sumarul de urin si urocultur odat la 3 luni.
-Va continua tratament ambulator cu: Biseptol, o tablet/8 ore timp de
7 zile, o dat la 3 luni.

II C PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI

C.A. cu PIELONEFRIT
1.CULEGEREA DATELOR
Sursa de date:

-pacientul
-familia
-echipa de ingrijire
-foaia de observatie

Date relativ stabile:

-Numele si prenumele:

C.A.

-Vrsta:

22 ani

-Sex:

feminin

-Stare civil:

necstorit

-Domiciliu:

Ploiesti

-Ocupatie:

student, Facultatea de Filozofie

-Nationalitate:

romn

-Religie:

ortodox

-Conditii de viat:

locuieste mpreun cu printii ntr-un

aparament cu 2 camere n coditii salubre.

-Obiceiuri:

frecventeaz discotecile si barurile mpreun

cu grupul de prieteni

Elemente fizice

RH - pozitiv
Grupa sanguin - AB 4
Date Antropometrice

Greutate -54 kg
Inltime - 1.64 m
Elemente biografice legate de sntate

-A.H.C.

fr important

-A.F.P.

menarha la 13 ani (ciclu regulat la 28 zile + 3zile fr

modificri patologice)

-A.P.P.

apendicectomie la 13 ani
avort la 20 ani (sarcin de 2 luni, intrerupere fcut la
cerere, a decurs fr complicatii)

Motivele internrii

-stare general alterat-disurie

-febr
-frisoane
-transpiratii reci
Istoricul bolii
Fr un motive n urm cu o sptmn, starea general a pacientei s-a
degradat. Prezint dureri la urinare si urineaz foarte des. Nu a urmat nici un
tratament. n urm cu 2 zile starea pacientei s-a deteriorat mai ru,
prezentnd si febr, frisoane, transpiratii. In urma acestori simptoame, se
prezint la medicul de familie de unde I se face bilet de internare ctre
Spitalul Judetean. In urma investigatiilor fcute la spital I se pune
diagnostic.
Diagnostic medical la internare

Pielonefrita acut
Durata internrii

1-5 XII 2013

2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOILE FUNAMENTALE
NEVOIA FUNDAMENTAL
1. A respira si a
avea o bun
circulatie

MANIFESTRI
DE
DE
INDEPEN DEPENDETN
R=18 r/min

SURSA DE
DIFICULTATE

-respiratie ampl
pe nas
-ambele
hemitorace
prezint aceleasi
miscri de
ridicare si
coborre
-respiratie de tip
costal superior
-tegumente
calde, rozate
P=78 p/min

2. A bea si a
mnca

TA=120/80 mm
Hg
-masticatie
usoar
-dentitie bun
-reflex de
deglutitie prezent
-mucoasa bucal
umed si rozat

3. A elimina

4. A se misca, a
avea o bun
postur
5.A dormi, a se
odihni

6. A se mbrca
si dezbrca

7. Amentine
temperatura
corpului n
limitele normale
8. A fi curat,
ngrijit

-apetit bun
-urina clar
diluat sau
concentrat

-disurie

-pH 4,5-7,5

-transpiratii

-proces infectios

-polakiurie

-scaun normal,
consistent bun
-postur

adecvat n
ortostatism si
seznd
-durata somnului

adecvat
conform vrstei
si sezonului
-somn profund,
fr trezie
-vesminte curate

sI ngrijite
adecvate
anotimpului
-tegumente
-temperatur 39.5normal colorate 40oC

-proces infectios

-frisoane
-deprinderi
igienice
riguroase
-dentitie bun
-fose nazale
libere
-piele curat

-transpiratii

normal

9. A evita
pericolele
10. A comunica

11.A practica
religia
12. A se realiza

13. A se recrea
14. A nvta

-pr si unghii
curate
-si purta singur
de grij
-debit normal
verbal
-functionarea
normal a
organelor de
simt
-particip
ocazional la
slujba religioas
-integritate fizic
si pshic
-dragoste fat de
valoarea
meseriei

-dorinta de a
acumula
cunostinte noi

-vulnerabilitate fat -mediul de viat

de infectii
-irascibilitate
-afectiune a
-tristete
spitalizrii

-inactivitate
-spitalizare
-plictiseal
-lipsa cunostintelor -mediul de viat
despre afectiunea
sa

PROBLEME ACTUALE
PROBLEME POTENIALE
-eliminare inadecvat cantitativ si -dezechilibru hidro-electrolitic
calitativ n surplus
-risc de complicatii=> PNC
-alterarea temperaturii corporale
-I.R.A., I.R.C.
-vulnerabilitate fat de pericole
-comunicare ineficient
-dificultate n a se recrea
-lipsa cunostintelor
Diagnostic nursing

1.

Eliminare inadecvat calitativ si cantitativ, datorit procesului

infectios manifestat prin disurie.

2.

Alterarea temperaturii corporale datorit procesului infectios

manifestat prin hipertermie, frisoane.

3.

Vulnerbilitate fat de pericole datori afectiunii manifestat prin

cunostinte insuficiente despre boal.

4.

Comunicare insuficient datorit spitalizrii, manifestat prin

irascibilitate.

5.

Dificultate n a se recrea datorit spitalizrii, manifestat prin

tristete.

6. Lipsa cunostintelor despre boal datorit mediului de viat.

3,4,5. PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA

INGRIJIRILOR NURSING
PROBLEM OBIECTIV
E
E
Tulburri
urinare

-disurie
-polikiuruie

Pacienta s
prezinte
eliminri
fiziologice
n decurs de
4 ziile

INTERVENII
AUTONOM DELEGATE
E
-am asigurat 01-02 XII
un
climat
confortabil n -perfuzie, ser
fiziologic
salon
9%,500ml

-am asigurat -antibiotice:

repaos la pat

EVALUAR
E
01-02 XII
pacienta
prezint
eliminri
inadecvate
cantitativ si
calitativ

CIPROFLOXACI

-am calculat N
zilnic bilantul
2 tb/6 h per os
ingestioexcretia

03-04 XII

n urma
interventiilor
tulburrile
urinare s-au
diminuat, nu
mai prezint
disurie

-perfuzie litic

05 XII

-antibiotice

la externate
pacienta
prezint
eliminri
fiziologice
cantitative si
calitative

GENTAMICIN

-am
administrat
un
regim
bogat
n
lichide
2-3
l/zi
(supe,
ceaiuri,
compoturi)

1f/6 ore i.m.

05 XII

-am
educat
pacienta
s -antibiotice
aibe un regim
usor
hiposodat si
am explicat
importanta
acestui regim
-am cntrit
zilnic

03-04 XII

pacienta
-am explicat
pacientei cum
s recolteze
urocultura,
sumarul
de
urin, testul
Addis
Hamburger
-am
notat
zilnic diureza

Alterarea
temperaturii
corporale

-pacienta s
prezinte
temperatura
corpului n
limite
normale n
decurs de 3
zile

-am asigurat
zilnic lenjerie
de pat si de
corp
-am
aerisit 01-02 XII
salonul
-antitermice
-am
educat
pacienta
s ASPIRIN 3
tab/zi per os
schimbe
lenjeria ori de
cte ori este ALGOCALMIN
2f/zi i.m.
nevoie
-am mentinut
tegumentele
curate
si
uscate
la
aparitia
transpiratiei
-am aplicat
comprese reci
pe frunte

03-04 XII
ALGOCALMIN
2f/zi i.m.
05 XII
ALGOCALMIN
1f/zi i.m.

25-26 XI
pacienta este
febril
-prezint
frisoane si
transpiratii

03-04 XII
-n urma
interventiilor
pacienta are
temperatura
corpului n
limite normale
05-XI

La externare
pacienta este
afebril

-am msurat
zilnic
temperatura
-am nclzit
pacienta la
aparitia
frisoanelor cu
pturi, pern
electric

-am
administrat
un
regim
hidric
-am calculat
bilantul
ingestoexcreta

Vulnerabilit
a-te fat de
pericole

Pacienta s
aib o stare
de bine
psihic pe n
3 zile

-am
masat
zonele
predispuse
escarelor de
decubit
-am asigurat
conditiile de
microclimat
n salon
-aduc
pacientei
toate
cunostintele
despre
afectiunea sa
-evaluez
capacitatea de

01-02 XII
-Pacienta nu
are cunostinte
despre
afectiune;
-este
vulnerabil fat
de pericole

03-04 XII
-n urma
interventiilor
pacienta are

cunostinte
despre
afectiune si
complicatii

a ntelege a
pacientei
-aduc
la
cunostint
pacientei
toate
complicatiile
afectiunilor
sale

05 XII
la externare
pacienta are
o stare de
bine fizic si
psihic

-fac educatie
pentru
prevenirea
accidentelor,
verific dac
sunt
respectate
toate normele
de igien
-pun
n
legtur
pacienta cu
alti bolnavi ce
au
aceeasi
afectiune

Comunicare
a ineficient
la nivel
afectiv

-iau msuri
pentru
evitarea
transmiterii
unor infectii
masocomiale
Pacienta s
-asigur
comunice cu pacientei un
alte persoane climat
n decurs de confortabil,
3 zile
familiar
n

01-02 XII
-Pacienta este
indispus,
anxioas, nu

salon

comunic

-dau
posiblitatea
pacientei ssi
exprime
nevoile,
sentimentele,
ideile,
dorintele
-invt
pacienta
tehnici
de
relaxare
si
comunicare
-antrenez
pacienta
la
diferite
activitti care
s-i
dea
sentimentul
de utilitate
-facilitez
vizite
apartintorilo
r
-pun
valoare
calittile
pacientei
-antrenez
pacienta
discutii
echipa
ngrijire

la
cu
de
si

03-04 XII
-pacienta a
nceput s fie
comunicativ
, a nteles
importanta
comunicrii
cu echipa de
ngrijire
05 XII
pacienta este
comunicativ
la externare

Dificultate
n a se
recrea

Pacienta s
aib
activitti
recreative n
decurs de 4
zile

dau
detalii
despre
membrii
acesteia.
-am asigurat
un
climat
confortabil n
salon
-explorez
gusturile
pacientei
pentru
petrecerea
timpului liber
-asigur
conditiile
necesare
pentru
activitti
recreative
-organizez
activitti
recreative
individuale si
de
grup:
auditii
muzicale,
vizionri de
filme
-facilitez
accesul
la
biblioteca,
sala
de
lectur
sau
aduc
pacientei

01-02 XII
-pacienta este
inactiv, trist,
plictisit

02-04 XII
-n urma
discutiilor cu
pacienta, a
vizitei
prietenilor, a
plimbrilor,
etc, pacienta
este vesel,
activ, are o
stare de bine
psihic

05 XII
pacienta are
activitti care
o recreaz

crti, reviste
-ndrum
pacienta
s
fac plimbri
n aer liber

Lipsa
cunostintelo
r
despre
afectiune

Pacienta s
aib
cunostinte
despe
afectiune n
decurs de 5
zile

-facilitez
vizitele
cercului de
prieteni ai
pacientei fr
a o obosi prea
mult
-asigur
pacientei un
climat
sntos
-explorez
nivelul
de
cunostinte a
pacientei
despre
afectiune
-stimulez
dorinta
de
acumulare a
unei
noi
cunostinte
-constientizez
pacienta
asupra
responsabilit
ti
privind
sntoase

01-02 XII
pacienta
datorit
lipsei de
informatii nu
are
cunostinte
despre
afectiune
03-04 XII
pacienta este
dornic s
afle ct mai
multe
informatii
despre
afectiune
05 XII
la externare
pacienta are

-organizez
activitti
educative si
aduc pacienta
n legtur cu
alti pacienti
cu
aceeasi
afectiune
-identific
obiceiurile si
deprinderile
gresite
ale
pacientei
-corectia
deprinderilor
duntoare
snttii
-verific dac
pacienta si-a
nsusit
cunostintele
aduse.

cunostinte
suficiente
despre
afectiune

6. EXTERNAREA
Interventii constante

asigurarea unui climat corespunztor si confortabil n salon

monitorizarea functiilor vitale si vegetative zilnic

asigurarea unui igiene riguroase

administrarea tratamentului prescris de medic

asigurarea unui regim adecvat

asigurarea bilantului ingesto-excret

pregtirea fizic si psihic a pacientei pentru investigatii

Evaluarea interventiilor constante

Am asigurat conditii de microclimat n salon :T=23C, aerisit, luminat, fr zgomot.

Am explicat pacientei importanta unei igiene riguroase pentru a preveni

complicatiile si supra infectiile.

-am asigurat pacientului lenjerie de pat curat, fr cute pentru a nu

produce escare de decubit;
-am asigurat o alimentatie adecvat afectiunii sale: regim hidric 2-3
litri pe zi compus din supe, ceaiuri, compoturi, regim hiposodat,
hipoprotidic, normoglucidic.
-Regimul hidric este compus din ceaiuri, supe, compoturi, diuretice.
-am calculat bilantul ingesta-excret;
-am cntrit zilnic pacienta;
-am facilitat vizitele apartintorilor;
-am ncurajat pacienta la activitti recreactive;

-am monitorizat functiile vitale si vegetative;

-am pregtit fizic si psihic pacienta pentru interventii si explorri.
Externarea
In urma investigatiilor si a tratamentulului si a interventiilor autonome efectuate, la
externare este refcut complet.
Bilantul functiilor vitale la externare
P=80 pulsatii pe minut
T=36.5C
T.A.=115/60 mm Hg
R=19 respiratii/minut
Bilantul autonomiei nevoilor fundamentale la externare

1. A respira, a avea o bun circulatie.

Respiratie de tip costal superior, ampl, ritmat.
2.A bea si a mnca.
Masticatie bun, usoar, apetit bun, alimentatie adecvat.
3.A elimina
Eliminri fiziologice, urina clar, scaun normal.
4.A se misca, a avea o bun postur
Postura adecvat n ortostatism.
5.A dormi, a se odihni
Somn usor, profund, fr treziri.
6.A se mbrca si dezbraca
Vesminte alese conform vrstei, climatului.

7.A-si mentine temperatura corpului n limite fiziologice

8.A fi curat, ngrijit.

Pacienta prezint deprinderi igienice.

9.A evita pericolele
Cunoaste msuri de prevenire a accidentelor.
10.A comunica
Exprimare usoar. Colaboreaz cu echipa de ngrijire.
11.A practica religia
Particip la slujbe religioase.
12.A se realiza
Pacienta doreste s se realizeze profesional.
13.A se recrea
Pacienta are activitti recreative.
14.A nvta
Pacienta este receptiv la tot ce este nou.
Probleme la externare

Alterarea perfuziei tisulare.

Plan de recuperare

-Va evita frigul si umezeala.

-Va consuma lichide n cantitate mare, 2-3l/zi si un regim hiposodat
-Va repeta periodic sumarul de urin, urocultura, testul AddisHamburger.

-Va continua tratamentul ambulator cu: Biseptol, o tablet/12 ore timp

de 7 zile per os.

CAPITOLUL III
CONCLUZII
Definitie: pielonefrita este inflamatia acut sau cronic care afecteaz
tesutul interstitial renal-spatiul dintre nefroni.
Etiologie: Germenii cei mai frecventi ntlniti sunt: escherichia Colli,
Proteus, Klebsiella, Piocianic, Stafilococ.
Obisnuitii factori favorizanti sunt obstacolele de la nivelul cilor
excretoare renale, afectiuni renale congenitale, tumori, litiaza renal, cistita.
Semne:
dureri lombare, mai frecvent unilaterale, surde sau cu caracter de colic
renal
febr cu delent violent
tulburri digestive
polokiurie, disurie, nicturie
HTA
-transpiratii
atingerea interstitiului renal
stare general alterat

Participarea asistentei medicale la investigatii

Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea si

examinarea clinic a bolnavului.

Ajutnd medicul si pacientul, asistenta medical creeaz un climat

favorabil pentru relatia:
Medic - pacient - asistent
Pentru aceasta asistenta trebuie s tin cont de urmtoarele sarcini:
s pregteasc fizic si psihic pacientul
s pregteasc materialele si instrumentele necesare examinrii
s pregteasc documentele necesare: fisa de observatii, rezultatele
examinrii
asigur conditii de microclimat n salon
pregteste produse biologice si le trimite la laborator
transport n conditii optime produsele recoltate la laborator, dup ce n
prealabil le eticheteaz
pregteste pacientul fizic si psihic pentru examene radiologice
administreaz tratamentul medicamentos numai la indicatia medicului.
Evolutie. Prognostic

Evolutia si prognosticul sunt favorabile n contextul n care

tratamentul este aplicat corect si factorii favorizanti sunt ndeprtati.
n urma aplicrii tratamentului, desi toate semnele bolii au disprut
nu se poate vorbi de vindecare dect dup controlul repetat al uroculturii n
urmtoarele luni.
S-a observat c pielonefrita acut, chiar atunci cnd nu este tratat, se
amelioreaz, febra dispare n cteva zile, boala poate trece n cronicitate.
PNAPNC
Educatie pentru sntate

1. Ingrijiri de prevenire primar

 dobndirea obisnuintelor corecte de eliminare

evitarea inhibrii reflexului de mictiune deoarece se produce distensia
vezicii urinare, staza urinar, care poate favoriza formarea calculilor.
evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic fr
sfatul medicului.
efectuarea corect a toaletei regiunii perineale pentru a evita ptrunderea
microorganismelor n tractul urinar.
evitarea aportului excesiv de sruri minerale
se va evita frigul, umiditatea, traumatismele.
2. Ingrijiri de prevenire secundar
depistarea precoce a afectiunilor renale, si dispensarizarea lor corect.
tratamentul corect al acestor afectiuni dup sfatul medicului.
colaborarea pacientului cu asistenta medical si echipa de ngrijire.
evitarea complicatiilor.
3. Ingrijiri de prevenire tertiar
reintegrarea n societate a individului cu afectiuni cronice.