CURS II.

Anestezicele
Definitie
Prin anestezic se intelege un medicament care dupa administrare produce
anestezie.
I. Anestezicele generale
A. Eteri- Aetherum ethylicum;
• Aetherum pronarcoza, flacon - pentru anestezie chirurgicala;
administrarea se face prin inhalatie ceea ce produce anestezie generala.
B. Derivatii halogenati ai hidrocarburilor:
Efluran flacon. Inj.
Narcotan este o solutje de inhalatje (anestezic general administrat prin
inhalatie).
Halothane sau Fluothane (lichid incolor volatil) solutie inhalatorie - prin
masca sau IOT pentru anestezie generala.
Protoxidul de azot solutie inhalatorie ; este un gaz toxic se foloseste in
amestec 70% cu oxigen §i halogeni pentru anestezie generala aplicata
pe masca sau sonda. Se foloseste rar.
Izofluran; inhalatie (anestezie gazos).
C. Barbiturice
Brietal sodiu injectabila.
Thiopental flacoane injectabil.
Penthotal flacoane injectabil (anestezic general cu inductie rapida 10-20 sec, iar
bolnavul se trezeste in 20 - 30 min de la interventje chirurgicala de scurta durata).
Reactiile adverse date de anestezicele generale:
• bradicardie si hipotensiune de aceea se administreaza preventiv Atropina
• postoperator pot da greata si varsaturi, de aceea se interzice alimentatia.

Analgezic opioid:
Fentanyl fiole 0,1 mg/2m/; fiole de 5ml; flacoane 0,50 mg/10ml, injectat iv , are actiune rapida
de durata scurta 20 - 45 minute; se foloseste in inducerea si mentnerea anesteziei locale sau
generale.
 Alte anestezice:
Droperidol fiole 10ml concentrate 25 mg, solutje injectabila se foloseste pentru pregatirea
pentru anestezie si mentinerea acesteia in cazul interventiilor de lunga durata; administrare
pe cale iv. sau im. Se poate combina cu alte anestezice.

Anestezice locale :
• Clorhidrat de procaina solutie inj;
• Lidocaina sol. inj. fiole;
• Bupivacaina sau Marcaine spinal fiole 0,5%, se foloseste pentri
rahianestezie, durata analgeziei 3 - 4 ore la nivelul membrelor inferioare;
• Xylocaina sol. inj;
• Xylina sol. inj; spray.
• Clorura de etil spray local.
Analgezicele folosite in practica medicala sunt narcotice stupefiante.
a) Derivati morfinici:
- Codeina cp; Antalgic cp;
- Hidromorfom sol. inj.
- Morfina sol. inj.
- Daltard comprimat retard;
- Vendal retard.
b) Fortral comprimate si fiole.
Alte analgezice - Tramadol, Mabron, Tramal cps, fiole, supozitoare.

Rolul asistentei
Anestezicele sunt administrate de medicul specialist - anestezistul.
Asistentul medical pregateste flacoanele, fiolele cu solutiile recomandate, le aspira in seringi
sterile, le pregateste pentru administrare si serveste medicul ; supravegheaza starea
bolnavului si functiile vitale.
Asistenta va pregati medicatia de urgenta si aparatura de resuscitare cardio-respiratorie
pentru toate cazurile de urgenta care ar putea sa apara.
CURS III Supravegherea bolnavului In perioada postnarcotica

Interventiile asistentei:

- supravegheaza bolnavul pana la revenirea starii de cunostinta;

- monitorizeaza functiile vitale la intervale de 15 min
- supravegheaza pansamentul si aparita hemoragiilor;
- asigura pozitia bolnavului in perioada postnarcotica, de decubit dorsal fara perna
(rahianestezie) 24 de ore; atrage atentia bolnavului sa nu miste capul 2 - 4ore;
- previne aparitia asfixiei prin caderea limbii;
- indeparteaza pipa Gueddel dupa revenirea starii de constienta;
- intoarce capul bolnavului intr-o parte si ii da o tavita renala daca are greata sau prezinta
varsaturi.
Bolnavul va fi asezat in ziua operatiei, seara, in pozitie semisezanda, daca nu sunt
contraindicatii.
Mentinerea si monitorizarea functiilor vitale:
Dupa interventie este necesara monitorizarea:
- frecventei respiratiei, pulsului, aspectului EKG, temperaturii;
- TA se masoara cu aparat fixat la pat pentru fiecare pacient;
- diureza va fi masurata prin sondaj vezical cu punga colectoare de urina;
- se va raporta orice modificare patologica aparuta;
- se urmareste aspectul general al bolnavului : culoarea fetei, a tegumentelor
si mucoaselor;
- se asigura igiena prin toaleta partiala la pat, ferind insa regiunea pansata.

Modificari PATOLOGICE constatate care trebuie anuntate:

1. Temperatura ridicata; persistenta febrei peste 3 zile de la interventie indica de cele mai
multe ori o complicatie. Interventii: termometrizari corecta din ora in ora; aplicatii de
comprese reci pe frunte.
2. Pulsul:
- bradicardic - indica o compresiune cerebrala;
- filiform - indica hemoragie interna;
- tahicardic – indica o infectie;
Interventie: monitorizarea pulsului.
 3. Dispneea cu polipnee sau bradipnee;
Interventii pana la venirea medicului: - se va administra O2;
- cand tuseste sau rade, bolnavul este sfatuit sa-si protejeze plaga
abdominala cu mana. t

4. Daca nu urineaza spontan dupa 6 ore de la operatie se va face sondaj vezical, in

cazul in care nu s-a instalat o sonda permanenta cu punga colectoare de la sala de
operatie, deoarece exista riscul de retentie urinara provocata sau favorizata de pozitia
bolnavului, de intervetie sau de anestezie.
5. Meteorismul sau balonarile se combat la cei sIabiti cu tubul de gaze timp de 20 min. la
4h; primul scaun spontan apare a treia zi dupa operatie.
Daca bolnavul are suferinte abdominale, dureri, se va face clisma
evacuatoare la indicalia medicului; !! dupa interventia pe intestin, clismele sunt
contraindicate.

Supravegherea plagii consta in urmatoarele :

- se verifica daca: - pansamentul nu s-a deplasat sau desfacut,
- plaga nu sangereaza
- pansamentul s-a imbibat cu urina sau secretii, puroi
Dupa operatiile aseptice, daca pansamentul ramane uscat iar bolnavul nu prezinta dureri ,
plaga va evolua normal si se va se cicatriza in 6 - 7 zile; dupa aceasta perioada,
pansamentul se va desface, se vor scoate firele de sutura, se va dezinfecta si se va pansa
steril;
Daca plaga supureaza, pansamentul se schimba frecvent pana la completa vindecare.
.
Combaterea durerilor postoperatorii:
- in primele 24 ore durerile sunt mari, dupa care se atenueaza si dispar in decurs de 36- 48
ore.
- linistirea bolnavului, asezarea in pozitii de menajare, administrare de medicamente
calmante si antiinflamatoare recomandate( Algocalmin, Piafen, Ketoprofen); in dureri
intense se administreaza opioide ;
- administrarea de calmante si hipnotice se face dupa evaluarea corecta a durerii
folosind anumite scale, in primele zile la anumite interval de timp, apoi pe masura ce
 intensitatea durerii scade, se intrerupe administrarea acestora pentru a nu da
obisnuinta. Calea de administrare este orala si parenterala( im sau iv) in caz de dureri
insuportabile.
Alte metode de tratament a durerii fizice:
- aplicatii calde sau reci;
- schimbarea pozitiei;

Alimentatia

- Imediat dupa interventie , alimentarea bolnavilor se face pe cale parenterala;

- se poate face umezirea buzelor cu o compresa de tifon umezit
- bolnavul va primi lichide (daca nu varsa): apa, ceai neindulcit déjà la cateva ore dupa
operatie( daca nu sunt contraindicatii.)
Restrictia alimentara postoperatorie orala este in functie de tipul de interventie, cu sau fara
anastomoza, si de anestezie.
Fara anastomoza
1. In interventii extraabdominale cum ar fi tiroidectomia, osteosinteza, operatia de sept
nazal cu anestezie generala, se recomanda 6 ore restrictie, dupa care pacientul poate sa
bea si sa manance din prima zi.
2. In interventiile abdominale mici- apendicectomie necomplicata, colecistectomie, se
recomanda o zi restrictie; a 2-a zi se recomanda lichide( ceai, supa strecurata); a 3-a zi se
recomanda alimente semilichide usoare- daca este prezent tranzitul intestinal
3. In Interventii mari - ACN (anus cotra naturii) se recomanda 3-4 zile restrictive, dupa 2 zile
se permite ceai, apoi supa si, mucilagiu doar peste 4 zile.
Cu anastomoza:
- gastrica - restrictie 5 zile dupa scoaterea sondei, a 4-a zi se recomanda ceai ,
apoi supa si mucilagiu de orez, dupa care se reia treptat alimentatia
- intestin subtire, colon, pancreas – retrictie 5-6 zile, apoi ceai neindul a-5-a zi, si se
reia treptat alimentatia;
- rect, esofag, stomac — restrictie 7 - 8 zlle, alimentatia se face parenteral in acest
timp, a 6 -a zi se reia cu prudenta alimentatia

Recomandare generala:
 - alimentatia bolnavilor in perioada postoperatorie, in prima si a doua zi dupa operatie :
regim hidric( ceai neindulcit sau apa fiarta si racita).

- Incepand din a treia zi se va da supa de legume strecurata, iaurt, si alte alimente semilichide.
In ziua a VI- a se trece la va face alimentatie normala. Se va face alimentatie parenterala
cand alimentatia pe cale bucala nu este posibila.

Mobilizarea bolnavului
Asistentii medicali au datoria de a efectua mobilizarea cat se poate de precoce:
- bolnavii care au fost anesteziati local pot fi mobilizati dupa interventie de asistenta sau de
infirmieri;
- in caz de operatii necomplicate, mobilizarea incepe in prima zi dupa operatie;
- bolnavii care nu se pot ridica, se vor mobiliza in pat, pasiv la inceput si apoi activ prin
miscari de flexie - extensie a membrelor inferioare
- se va ajuta bolnavul sa-si schimbe pozitia in pat;
- se sfatuieste pacientul sa execute exercitii de gimnastica respiratorie prin inspiruri si
expiruri efectuate de mai multe ori pe zi;
- prin mobilizarea precoce se previn: trombozele, emboliile, pneumoniile, escarele,
constipatia.

CURS IV Prevenirea complicatiilor postoperatorii

1. Complicatii imediate

2. Complicatii tardive

1. Complicatiile imediate

A. Complicatii respiratorii:
o hipoxia din cauza interventiei abdominale superioare, boli pulmonare cronice;
masuri de prevenire: oxigenoterapie, stimularea expectoratiei
o stop respirator din cauza supradozarii opiaceelor( Fentanyl); interventie- se
administreaza Narcan;
o obstructia caillor aeriene superioare prin caderea limbii - se previne prin pipa
nasofaringiana sau orofaringiana; in caz de varsaturi se aseaza bolnavul in decubit lateral;
o spasmul sau edemul laringian - se HHC iv sau Decortin.

B. complicatii cardiace;
o tahicardia cauzata de hipovolemie, sangerare, insuficienta cardiaca;
masuri aplicate: reechilibrare hidroelectrolitica, reinterventie, tonice cardiace;
o HTA din cauza hipervolemiei, durerii; interventii aplicate- se
administreaza - diuretice, antihipertensive, calmante ale durerii;
o tulburari de ritm cauzate de tulburari hidroelectrolitice, insuficienta
cardiaca ; masuri aplicate: reechilibrare hidroelectrolitica, antiaritmice
C. Complicatii hemoragice:
o hemoragie interna cu semnele hipoTA, tahicardie, cresterea volumului
abdominal; masurile aplicate sunt stabilite de medic: reinterventie; in hemoragie
externa se face hemostaza locala si medicamentoasa cu vit. K,
D. Hipotermia si frisonul postoperator pot aparea prin pierdere de caldura,
administrare de vasodilatatoare, temperatura scazuta in sala de operatie ;interventii: se
combate prin invelirea bolnavului, incalzirea patului; in frison se dau sedative sau neuroleptice.
E. Confuzia postoperatorie manifestata prin:
o delir, tulburari de constienta, de memorie, apare mai frecvent la
varstnicii cu ateroscleroza;
o agitatia nocturna necesita supraveghere permanenta, sursa de lumina; se
previne informand permanent bolnavul atunci cand este lucid despre situatia sa,
locul unde se afla, ce tuburi de dren are;
o imobilizarea pacientului se face numai in caz de pericol, pentru asigurarea
securitatii si vindecarii sale.
F. Alte complicatii: tromboemboliile, infectii pulmonare, infectii ale plagilor

 Prevenirea tromboemboliilor
Tromboemboliile sunt complicatii cu risc maxim de aparitie in primele 10 zile de la
interventie.
Categorii de bolnavi predispusi sunt bolnavii:
 - cu insuficienta cardiaca,
- cu poliglobulie,
- cu varice, obezitate;
- cu interventii pe bazin, sold, membre inferioare;
- cu varsta inaintata;
!! Embolia pulmonara se instaleaza rapid cu evolutie severa uneori chiar exitus.
Masuri de prevenire:
- rnobilizare precoce;
- folosirea ciorapilor elastici sau fese elastice care se vor aplica chiar din ziua
interventiei de la sala;
- antinticoagulante in doze mici, dintre care derivatele de heparina: Fraxiparina
5000 u.i. S.C. in flancurile laterale abdominale de 2 ori/zi; Calciparina sub
supravegherea Timpului de protrombina sau Timpului Quick.

 Prevenirea infectiilor pulmonare

Pneumoniile sunt complicatii care pot aparea numai la anumite categorii de bolnavi.
Pacienti cu risc: varstnicii, fumatorii, pacienti cu afectiuni cronice pulmonare, obezii,
pacientii cu interventii pe torace care nu respira eficient din cauza durerii; respiratia
superficiala produce atelectazie.
Atelectazia reprezinta excluderea din circuitul aerian a unui anumit teritoriu pulmonar
prin obturarea conductului aerian ; in functie de calibrul bronhiei blocate se intalnesc
atelectazii masive lobare, lobulare; acestea pot aparea in primele 3 zile postoperator,
bolnavul prezentand febra, tahicardie, clanoza cu tuse si expectoratie.
Masuri de prevenire:
- gimnastica respiratorie, se fac respiratii profunde, 4 - 5 la un sfert de ora;
- pacientul este sfatuit sa se ridice in pozitie sezanda, sa tusesca si sa expectoreze;
- masajul de stimulare a respiratiei prin miscari circulare cu mainile exercitand presiune de
la ceafa pana in zona lombara de o parte si alta a coloanei vertebrale;
- inhalatii;
- tapotarea cutiei toracice dorsale (aplicarea de lovituri scurte cu palma);
- aspiratia secretiilor bronsice cu sonda endobronsica.
Tratamentul infectiilor respiratorii se face cu :
- antibiotice, expectorante, bronhodilatatoare;
- Oxigen pe sonda sau masca;
- pozitie semisezanda pentru usurarea respiratiei;
- schimbarea pozitiei la fiecare 2 ore,
- exercitii respiratorii.
 Infectiile plagii pot fi cauzate de:
- Germeni patogeni din aer (praf) sau de pe tegumentele bolnavului;
- Nerespectarea regulilor de asepsie;
- Focare septice pe tegument langa plaga operatorie;

Tratament:
- local - scoaterea firelor, eliminarea colectiilor, schimbarea pansametului
cat mai des pana la vindecare;
- general cu antibiotice conform antibiogramei.

2. Complicatii tardive sunt:

 Aderentele reprezinta benzi fibroase care apar intre diferite organe abdominale sau
intre organe si peretele abdominal in locul unde s-a efecuat operatia.
Simptome: dureri abdominale postoperatorii si tulburari de tranzit, in stadiul extrem -
ocluzii mecanice; interventii- tratament chirurgical de urgenta.
 Eventratiile sunt iesiri ale organelor abdominale acoperite de un sac peritoneal la
nivelul unei cicatrici postoperatorii cauzate de cresterea presiunii intraabdominale,
intinderea peretelui abdominal, obezitate, eforturi fizice mari in perioada postoperatorie.
Profilaxie - evitarea tusei, a constipatiei si a eforturilor fizice mari postoperator.
Tratamentul - interventie chirurgicala.
 Escarele sunt leziuni de decubit. Predispusi sunt bolnavii cu hemiplegie,
paraplegie, comatosi.
Prevenire: igiena tegumentelor si mucoaselor, schimbarea lenjeriei corp si de pat,
schimbarea pozitiei in pat din 2 in 2 ore, examinarea zilnica si protejarea regiunilor
predispuse cu colaci de cauciuc, pernute de vata.

Concluzie: educatia sanitara a bolnavului si constientizarea sa, respectarea

recomandarilor medicale, a tratamentelor prescrise, a controalelor periodice de
specialitate indicate, previn aparitia complicatiilor tardive.