ANESTEZIA I ANESTEZICILE

Anestezia este metoda medicala prin care se suprima sensibilitatea dureroasa a unei parti sau
chiar a intregului corp, pe o anumita perioada de timp necesara efectuarii unei interventii
chirurgicale
Anestezia generala reprezinta suprimarea starii de constienta si producerea miorelaxarii pe o
perioada pasager, prin inhalarea sau injectarea unui medicament anestezic. Anestezia generala se mai
numete narcoz.
Anestezist este un medic calificat sa administreze un anestezic.
Analgezie reprezinta lipsa sensibilitatii dureroase, adica ndepartarea durerii fr pierderea
strii de contien.
Analgezic= medicament care trateaz durerea.
Tipuri de anestezie:
I. Anestezie general:
a. anestezia generala este realizata pe cale inhalatorie cu anestezice volatile (halotan, enfluran etc
) care se administreaza pe sonda de intubatie orotraheala (I.O .T.). b. anestezia generala combinat se
efectueaz pe cale inhalatorie i pe cale intravenoasa.
Anestezicile gazoase sunt toxice pentru ficat, hematopoieza, fertilitate si pentru cei care efectueaza
anestezia .
Efectele anesteziei generale:
pierderea cunostintei;
analgezie prin lipsa durerii;
Hipnoza- bolnavul doarme ;
relaxarea musculara asigura efectuarea operatiei in conditii optime;
efect antisoc oprirea factorilor traumatici.
Caile de administrare ale anesteziei generale :
intubatia se realizeaza prin administrarea gazului pe sonda endotraheala (I.O.T.), fixarea
sondei se face numai la adulti prin umflarea balonasului, la copii se foloseste sonda fara
balonas;
anestezia prin inhalatie pe masca se efectueaza prin folosirea de catre anestezist a unei
masti duble care permite absorbtia imediata a gazului la locul unde acesta iese in exterior;
prin injectii intravenoase.
Ingrijiri in timpul anesteziei generale:
- monitorizarea functiilor vitale: puls, TA, miscari respiratorii, diureza, temperatura corporala;
coloratia tegumentelor si mucoaselor;
- supravegherea pupilelor si secretiei lacrimale; pleoapele se inchid.
- Supravegherea pierderilor de sange aspirat si masurarea acestor pierderi.
- Protejarea ochilor - miscarile globului ocular si reflexul cornean sunt absente in timpul
anesteziei, de aceea se inchid pleoapele pentru a preveni uscarea mucoasei, se va evita orice fel de
compresiune asupraglobilor oculari, deoarece leziunile produse pot da tulburari de vedere.
- Corectarea tuturor modificarilor constatate ;
- hipotermia se combate prin incalzirea pacientului cu saltele electrice.
- Aparatura de monitorizare va fi permanent controlata si supravegheata.
Alte tipuri de anestezie:
II. Anestezia spinal cuprinde:
- rahianestezia este o anestezie de conducere care impiedica transmiterea fluxului dureros prin interceptia
fibrelor nervoase laorice nivel intre maduva spinarii si receptorii nervosi din piele i mucoasa ; se
realizeaza prin punctie/injectie intrarahidiana a anestezicului in spatiul subarahnoidian in LCR;
- anestezia peridurala se realizeaza prin blocarea nervilor spinali administrandu-se un anestezic local in
spatiul peridural.
III. Anestezia regionala se clasifica in:
1

- tronculara inseamna blocarea trecatoare a unui nerv periferic prin injectarea unui anestezic local in
vecinatatea lui.
- plexala - inseamna blocarea la nivelul bratului a plexului brahial.
IV. Anestezia locala se efectueaza: - prin contact direct, pe mucoase, tegument prin badijonare,
refrigerare, spray, gel;
-prin injective I.D., SC
- infiltratie se face strat cu strat.
Anestezia este efectuata de medicul specialist ajutat de asistenta de la sala de operatie.
Pregatirea bolnavului pentru rahianestezie
Testarea bolnavului se face prin I.D. pe fata anterioara a antebratului:
- testarea sensibilitatii bolnavului la substantele anestezice este efectuata de medic pentru a depista
cazurile de alergie in preziua interventiei.
Manifestari alergice pot aparea sunt sub forma de prurit local sau eruptie papulara, sub forma de criza de
astm sau chiar soc anafilactic.
Ingrijiri in timpul rahianesteziei
Se urmaresc:
- functiile vitale puls; T.A. miscarile respiratorii, diureza;
- coloratia tegumentelor; temperatura (deoarece in timpul interventiei, temperatura poate scadea);
- somnolenta,
- greata,
- vertijul,
- paresteziile la nivelul fetei,
- tulburari de vorbire, de vedere, nistagmusul,
- tulburari de mictiune.
Ingrijiri dup rahianestezie :
- Repaus la pat fara perna 24h,
- nu se va misca 2 - 4 ore capul - risc de cefalee;
-supravegherea pulsului, TA, diureza,
-se va face sondaj vezical evacuator;
-se combate durerea;
-alimentatie hidrica( apa).
Protectia muncii pentru personalul sanitar:
Anestezia si anestezicile volatile sau gazoase produc frecvent la personalul sanitar dureri de cap, astenie,
alergii.
Masurile care se impun personalului sanitar sunt:
verificarea si intretinerea aparatului de anestezie si accesoriilor;
instalatii de aerisire; salile de operate sunt prevazute cu ventilatoare deoarece gazele anestezice eliberate
sunt toxice, iar personalul trebuie protejat;
in salile in care se foloseste Halotan prin masca (protoxid de azot), asistentele si doctoritele insarcinate
nu au voie sa profeseze.
in caz de anestezie prin I.O.T fara pierdere de anestezice volatile este permisa prezenta gravidelor in sala
de operatie.
protoxidul de azot este agresiv, are efect de sera pe stratul de ozon(putin folosit in prezent).
O anestezie generala consta in administrarea de amestec format din 68 - 69% protoxid de azot
(N2O), 30%O2 si anestezic, gazos respectiv Halaton.
Nivelul tehnic actual de administrarea a anestezicilor permite scaderea pierderilor de gaze
anestezice inlocuindu-se aparatul de anestezie inhalatorie obisnuite cu tehnici de anestezie cu flux scazut
(low flow).
2

Anestezicile
Definitie Prin anestezic se intelege un medicament care dupa administrare produce anestezie.
Anestezicile generale
A. Eteri- Aetherum ethylicum;
-Aetherum pronarcoza, flacon - pentru anestezie chirurgicala; administrarea se face prin inhalatie ceea ce
produce anestezie generala.
B. Derivatii halogenati ai hidrocarburilor:
-Efluran flacon. Inj.
-Narcotan este o solutje de inhalatje (anestezic general administrat prin inhalatie). -Halothane sau
Fluothane (lichid incolor volatil) solutie inhalatorie - prin masca sau IOT pentru anestezie generala.
-Protoxidul de azot solutie inhalatorie ; este un gaz toxic se foloseste in amestec 70% cu oxigen i
halogeni pentru anestezie generala aplicata pe masca sau sonda. Se foloseste rar.
-Izofluran; inhalatie (anestezie gazos).
C. Barbiturice
-Brietal sodiu injectabila.
-Thiopental flacoane injectabil.
-Penthotal flacoane injectabil (anestezic general cu inductie rapida 10-20 sec, iar bolnavul se trezeste in
20 - 30 min de la interventje chirurgicala de scurta durata).
Reactiile adverse date de anestezicele generale:
bradicardie si hipotensiune de aceea se administreaza preventiv Atropina
postoperator pot da greata si varsaturi, de aceea se interzice alimentatia.
Analgezic opioid: Fentanyl fiole 0,1 mg/2m/; fiole de 5ml; flacoane 0,50 mg/10ml, injectat iv , are
actiune rapida de durata scurta 20 - 45 minute; se foloseste in inducerea si mentnerea anesteziei locale sau
generale.
Alte anestezice: Droperidol fiole 10ml concentrate 25 mg, solutje injectabila se
foloseste pentru pregatirea pentru anestezie si mentinerea acesteia in cazul interventiilor de lunga
durata; administrare pe cale iv. sau im. Se poate combina cu alte anestezice.
Anestezice locale :
Clorhidrat de procaina solutie inj;
Lidocaina sol. inj. fiole;
Bupivacaina sau Marcaine spinal fiole 0,5%, se foloseste pentri rahianestezie, durata analgeziei 3
- 4 ore la nivelul membrelor inferioare;
Xylocaina sol. inj;
Xylina sol. inj; spray.
Clorura de etil spray local.
Analgezicele folosite i n practica medicala sunt narcotice stupefiante.
a) Derivati morfinici:
Codeina cp;
Antalgic cp;
Hidromorfom sol. inj.
Morfina sol. inj.
Daltard comprimat retard;
Vendal retard.
b) Fortral comprimate si fiole.
Alte analgezice - Tramadol, Mabron, Tramal cps, fiole, supozitoare.
Rolul asistentei

Anestezicele sunt administrate de medicul specialist - anestezistul. Asistentul medical pregateste

flacoanele, fiolele cu solutiile recomandate, le aspira in seringi sterile, le pregateste pentru administrare si
serveste medicul ; supravegheaza starea bolnavului si functiile vitale.
Asistenta va pregati medicatia de urgenta si aparatura de resuscitare cardiorespiratorie pentru toate
cazurile de urgenta care ar putea sa apara.
Supravegherea bolnavului n perioada postnarcotica
Interventiile asistentei:
- supravegheaza bolnavul pana la revenirea starii de cunostinta;
- monitorizeaza functiile vitale la intervale de 15 min
- supravegheaza pansamentul si aparita hemoragiilor;
- asigura pozitia bolnavului in perioada postnarcotica, de decubit dorsal fara perna (rahianestezie)
24 de ore;
atrage atentia bolnavului sa nu miste capul 2 - 4ore;
- previne aparitia asfixiei prin caderea limbii;
- indeparteaza pipa Gueddel dupa revenirea starii de constienta;
- intoarce capul bolnavului intr-o parte si ii da o tavita renala daca are greata sau prezinta varsaturi.
Bolnavul va fi asezat in ziua operatiei, seara, in pozitie semisezanda, daca nu sunt contraindicatii.
Mentinerea si monitorizarea functiilor vitale:
Dupa interventie este necesara monitorizarea:
- frecventei respiratiei, pulsului, aspectului EKG, temperaturii;
- TA se masoara cu aparat fixat la pat pentru fiecare pacient;
- diureza va fi masurata prin sondaj vezical cu punga colectoare de urina;
- se va raporta orice modificare patologica aparuta;
- se urmareste aspectul general al bolnavului : culoarea fetei, a tegumentelor si mucoaselor;
- se asigura igiena prin toaleta partiala la pat, ferind insa regiunea pansata.
Modificari PATOLOGICE constatate care trebuie anuntate:
1. Temperatura ridicata; persistenta febrei peste 3 zile de la interventie indica de cele mai multe ori o
complicatie. Interventii: termometrizari corecta din ora in ora; aplicatii de comprese reci pe frunte.
2. Pulsul: - bradicardic - indica o compresiune cerebrala;
- filiform - indica hemoragie interna;
- tahicardic indica o infectie; Interventie: monitorizarea pulsului.
3. Dispneea cu polipnee sau bradipnee;
Interventii pana la venirea medicului : - se va administra O2; - cand tuseste sau rade, bolnavul este
sfatuit sa-si protejeze plaga abdominala cu mana.
4. Daca nu urineaza spontan dupa 6 ore de la operatie se va face sondaj vezical, in cazul in care nu s-a
instalat o sonda permanenta cu punga colectoare de la sala de operatie, deoarece exista riscul de retentie
urinara provocata sau favorizata de pozitia bolnavului, de intervetie sau de anestezie.
5. Meteorismul sau balonarile se combat la cei sIabiti cu tubul de gaze timp de 20 min. la 4h; primul
scaun spontan apare a treia zi dupa operatie.
Daca bolnavul are suferinte abdominale, dureri, se va face clisma evacuatoare la indicalia medicului; !!
dup interventia pe intestin, clismele sunt contraindicate.
Supravegherea plagii consta in urmatoarele :
- se verifica daca: - pansamentul nu s-a deplasat sau desfacut,
- plaga nu sangereaza
- pansamentul s-a imbibat cu urina sau secretii, puroi.
Dupa operatiile aseptice, daca pansamentul ramane uscat iar bolnavul nu prezinta dureri, plaga va
evolua normal si se va se cicatriza in 6 - 7 zile; dupa aceasta perioada, pansamentul se va desface, se vor
scoate firele de sutura, se va dezinfecta si se va pansa steril;
Dac plaga supureaza, pansamentul se schimba frecvent pana la completa vindecare. .
Combaterea durerilor postoperatorii:
4

- in primele 24 ore durerile sunt mari, dupa care se atenueaza si dispar in decurs de 36- 48 ore.
- linistirea bolnavului, asezarea in pozitii de menajare,
- administrare de medicamente calmante si antiinflamatoare recomandate ( Algocalmin, Piafen,
Ketoprofen); in dureri intense se administreaza opioide ;
- administrarea de calmante si hipnotice se face dupa evaluarea corecta a durerii folosind anumite scale, in
primele zile la anumite interval de timp, apoi pe masura ce intensitatea durerii scade, se intrerupe
administrarea acestora pentru a nu da obisnuinta. Calea de administrare este orala si parenterala( im sau
iv) in caz de dureri insuportabile.
Alte metode de tratament a durerii fizice:
- aplicatii calde sau reci;
- schimbarea pozitiei;
Alimentatia
- imediat dupa interventie , alimentarea bolnavilor se face pe cale parenterala;
- se poate face umezirea buzelor cu o compresa de tifon umezit
- bolnavul va primi lichide (daca nu varsa): apa, ceai neindulcit dj la cateva ore dupa operatie( daca nu
sunt contraindicatii.)
Restrictia alimentara postoperatorie orala este in functie de tipul de interventie, cu sau fara
anastomoza, si de anestezie.
Fr anastomoz
1. In interventii extraabdominale cum ar fi tiroidectomia, osteosinteza, operatia de sept nazal cu
anestezie generala, se recomanda 6 ore restrictie, dupa care pacientul poate sa bea si sa manance din
prima zi.
2. In interventiile abdominale mici- apendicectomie necomplicata, colecistectomie, se recomanda
o zi restrictie; a 2-a zi se recomanda lichide( ceai, supa strecurata); a 3-a zi se recomanda alimente
semilichide usoare- daca este prezent tranzitul intestinal
3. In Interventii mari - ACN (anus cotra naturii) se recomanda 3-4 zile restrictive, dupa 2 zile se
permite ceai, apoi supa si, mucilagiu doar peste 4 zile.
Cu anastomoz:
- gastrica - restrictie 5 zile dupa scoaterea sondei, a 4-a zi se recomanda ceai , apoi supa si
mucilagiu de orez, dupa care se reia treptat alimentatia
- intestin subtire, colon, pancreas retrictie 5-6 zile, apoi ceai neindul a-5-a zi, si se reia treptat
alimentatia;
- rect, esofag, stomac restrictie 7 - 8 zlle, alimentatia se face parenteral in acest timp, a 6 -a zi
se reia cu prudenta alimentatia
Recomandare generala:
- alimentatia bolnavilor in perioada postoperatorie, in prima si a doua zi dupa operatie : regim hidric( ceai
neindulcit sau apa fiarta si racita).
- ncepand din a treia zi se va da supa de legume strecurata, iaurt, si alte alimente semilichide. In ziua a
VI- a se trece la va face alimentatie normala. Se va face alimentatie parenterala cand alimentatia pe cale
bucala nu este posibila.
Mobilizarea bolnavului
Asistentii medicali au datoria de a efectua mobilizarea cat se poate de precoce:
- bolnavii care au fost anesteziati local pot fi mobilizati dupa interventie de asistenta sau de infirmieri;
- in caz de operatii necomplicate, mobilizarea incepe in prima zi dupa operatie;
- bolnavii care nu se pot ridica, se vor mobiliza in pat, pasiv la inceput si apoi activ prin miscari de flexie extensie a membrelor inferioare
- se va ajuta bolnavul sa-si schimbe pozitia in pat;
- se sfatuieste pacientul sa execute exercitii de gimnastica respiratorie prin inspiruri si expiruri efectuate
de mai multe ori pe zi;
- prin mobilizarea precoce se previn : trombozele, emboliile, pneumoniile, escarele, constipatia.
5

Prevenirea complicatiilor postoperatorii

1. Complicatii imediate
2. Complicatii tardive
1. Complicatiile imediate
A. Complicatii respiratorii:
o hipoxia din cauza interventiei abdominale superioare, boli pulmonare cronice; masuri
expectoratiei
o stop respirator din cauza supradozarii opiaceelor( Fentanyl); interventie- se administreaza
Narcan;
o obstructia caillor aeriene superioare prin caderea limbii - se previne prin pipa nasofaringiana
sau orofaringiana; in caz de varsaturi se as eaza bolnavul in decubit lateral;
o spasmul sau edemul laringian - se HHC iv sau Decortin.
B. complicatii cardiace;
o tahicardia cauzata de hipovolemie, sangerare, insuficienta cardiaca; masuri aplicate :
reechilibrare hidroelectrolitica, reinterventie, tonice cardiace;
o HTA din cauza hipervolemiei, durerii ; interventii aplicate - se administreaza - diuretice,
antihipertensive, calmante ale durerii;
o tulburari de ritm cauzate de tulburarri hidroelectrolotice, insuficien cardiac; msuri
aplicate : reechilibrare hidroelectrolitic, antiaritmice.
C. Complicaii hemoragice:
o hemoragie interna cu semnele hipoTA, tahicardie, cresterea volumului abdominal; masurile
aplicate sunt stabilite de medic: reinterventie; in hemoragie externa se face hemostaza locala si
medicamentoasa cu vit. K,
D. Hipotermia si frisonul postoperator pot aparea prin pierdere de caldura, administrare de
vasodilatatoare, temperatura scazuta in sala de operaie ; interventii : se combate prin invelirea
bolnavului, incalzirea patului; in frison se dau sedative sau neuroleptice.
E. Confuzia postoperatorie manifestata prin:
o delir, tulburari de constienta, de memorie, apare mai frecvent la varstnicii cu ateroscleroza;
o agitatia nocturna necesita supraveghere permanenta, sursa de lumina; se previne informand
permanent bolnavul atunci cand este lucid despre situatia sa, locul unde se afla, ce tuburi de dren are;
o imobilizarea pacientului se face numai in caz de pericol, pentru asigurarea securitatii si
vindecarii sale.
F. Alte complicatii: tromboemboliile, infectii pulmonare, infectii ale plagilor
Prevenirea tromboemboliilor
Tromboemboliile sunt complicatii cu risc maxim de aparitie in primele 10 zile de la interventie.
Categorii de bolnavi predispusi sunt bolnavii:
- cu insuficienta cardiaca,
- cu poliglobulie,
- cu varice, obezitate;
- cu interventii pe bazin, sold, membre inferioare;
- cu varsta inaintata;
!! Embolia pulmonara se instaleaza rapid cu evolutie severa uneori chiar exitus. Masuri de
prevenire:
- rnobilizare precoce;
- folosirea ciorapilor elastici sau fese elastice care se vor aplica chiar din ziua interventiei de la
sala;
- antinticoagulante in doze mici, dintre care derivatele de heparina: Fraxiparina 5000 u.i. S.C. in
flancurile laterale abdominale de 2 ori/zi; Calciparina sub supravegherea Timpului de protrombina sau
Timpului Quick.
6

 Prevenirea infectiilor pulmonare

Pneumoniile sunt complicatii care pot aparea numai la anumite categorii de bolnavi. Pacienti cu risc :
varstnicii, fumatorii, pacienti cu afectiuni cronice pulmonare, obezii, pacientii cu interventii pe torace
care nu respira eficient din cauza durerii; respiratia superficiala produce atelectazie.
Atelectazia reprezinta excluderea din circuitul aerian a unui anumit teritoriu pulmonar prin obturarea
conductului aerian ; in functie de calibrul bronhiei blocate se intalnesc atelectazii masive lobare, lobulare;
acestea pot aparea in primele 3 zile postoperator, bolnavul prezentand febra, tahicardie, clanoza cu tuse si
expectoratie.
Masuri de prevenire :
-gimnastica respiratorie, se fac respiratii profunde, 4 - 5 la un sfert de ora;
- pacientul este sfatuit sa se ridice in pozitie sezanda, sa tusesca si sa expectoreze; masajul de stimulare a
respiratiei prin miscari circulare cu mainile exercitand presiune de la ceafa pana in zona lombara de o
parte si alta a coloanei vertebrale;
- inhalatii;
- tapotarea cutiei toracice dorsale (aplicarea de lovituri scurte cu palma);
- aspiratia secretiilor bronsice cu sonda endobronsica.
Tratamentul infectiilor respiratorii se face cu :
- antibiotice, expectorante, bronhodilatatoare;
- Oxigen pe sonda sau masca;
- pozitie semisezanda pentru usurarea respiratiei;
- schimbarea pozitiei la fiecare 2 ore,
- exercitii respiratorii.
Infectiile plagii pot fi cauzate de :
- Germeni patogeni din aer (praf) sau d e pe tegumentele bolnavului;
- Nerespectarea regulilor de asepsie;
- Focare septice pe tegument langa plaga operatorie;
Tratament:
- local - scoaterea firelor, eliminarea colectiilor, schimbarea pansametului cat mai des pana la vindecare;
- general cu antibiotice conform antibiogramei.
2. Complicatii tardive sunt:
Aderentele reprezinta benzi fibroase care apar intre diferite organe abdominale sau intre organe si
peretele abdominal in locul unde s-a efecuat operatia.
Simptome: dureri abdominale postoperatorii si tulburari de tranzit, in stadiul - ocluzii mecanice ;
interventii- tratament chirurgical de urgenta.

Eventratiile sunt iesiri ale organelor abdominale acoperite de un sac peritoneal la nivelul unei
cicatrici postoperatorii cauzate de cresterea presiunii intraabdominale, intinderea peretelui
abdominal, obezitate, eforturi fizice mari in perioada postoperatorie.
Profilaxie - evitarea tusei, a constipatiei si a eforturilor fizice mari postoperator. Tratamentul - interventie
chirurgicala.
Escarele sunt leziuni de decubit. Predispusi sunt bolnavii cu hemiplegie, paraplegie, comatosi.
Prevenire : igiena tegumentelor si mucoaselor,schimbarea poziiei n pat din 2 n 2 ore,
examinarea zilnic i protejarea regiunilor dispuse cu colaci de cauciuc, pernute de vata.
Concluzie: educatia sanitara a bolnavului si pat, schimbarea pozitiei in pat din 2 in 2 ore,
examinarea zilnica si protejarea constientizarea sa, respectarea recomandarilor medicale, a tratamentelor
prescrise, a controalelor periodice de specialitate indicate, previn aparitia complicaiilor tardive.