Pediatrie, puericultura si nursing specific

INTRODUCERE - DEFINIREA NOTIUNILOR

Puericultura se ocupa de copilul sanatos si anume de ansamblul mijloacelor care asigura o

dezvoltare psiho-motorie normala si ocrotirea sanatatii prin masuri profilactice.

-cuvantul puericultura provine din lb. latina puer=copil,  cultura=crestere.

Pediatrie este aceea ramura a medicinei care se ocupa cu descrierea diagnosticului si

tratamentului bolilor copilului de la nastere pana la adolescenta.

-cuvantul pediatrie provine din lb. greaca pais, paidos=copil, tria=tratament.

Activitatea asistentei medicale se bazeaza pe principiile cresterii si dezvoltarii, acestea

permitandu-i sa ajute copilul sa se adapteze schimbarilor interne si externe care-i insotesc
diferitele etape ale vietii.
Nevoile unui copil de crestre, securitate, dragoste, confort sunt manifestate diferit de
adult si exprimate in concordanta cu gradul lui de dezvoltare.
Procesele de crestere si dezvoltare sunt procese ordonate si previzibile care incep de la
conceptie si continua pana la moarte. El poate fi definit astfel:
- Cresterea fizica – aspectul cantitativ si masurabil al dezvoltarii fizice ( inaltimea,
greutatea, perimetrele, dentitie)
- Dezvoltarea – aspecte calitative sau comportamentale de adaptare progresiva la
mediu.
- Maturitatea – procesul care conduce la realizarea completa a cresterii.
Copilaria se imparte pe perioade bine delimitate tinand seama de particularitatile de
dezvoltare si patologia specifica fiecarei varste, astfel se deosebesc:
    1 perioada neonatala sau de nou-nascut (0-28 zile)
    2 perioada de sugar (1luna-1an)
    3 perioada de anteprescolar sau copil mic (1-3 ani)
    4 perioada de prescolar (3-7ani)
    5 perioada de scolar (7-16 ani)
    6 adolescenta
Cunoasterea si intelegerea procesului de crestere si dezvoltare, permit planificarea
interventiilor pentru promovarea sanatatii.

INGRIJIREA COPILULUI NOU NASCUT, SANATOS, LA

TERMEN

Mult timp obiectul ingrijirilor pediatrice  fost in exclusivitate copilul bolnav, pe

masura ce pediatria s-a conturat ca specialitate medicala independenta, medicii pediatrii au
inceput sa se preocupe tot mai mult de ingrijirea copilului sanatos, aceasta preocupare
devenind prioritara; ea contribuie la protectia medico-sociala a copilului de toate varstele
In contextul actual, medicina si ingrijirile acordate copilului sanatos nu se refera numai
la metode de profilaxie a unor boli sau la promovarea sanatatii ci si la asa numita sanogeneza
care are ca obiectiv cresterea nespecifica a unor factori patogeni.
Sanatatea este in conceptia actuala o stare de bine fizica, mintala si de integritate
sociala si nu numai absenta bolii.
In mod particular sanatatea unui copil este conditionata de:
    -factori exogeni: fizici, chimici si biologici
    -factori endogeni
    -factori familiari: relatia mama-copil
    -factori socio-econimici.
Cunoasterea factorilor de risc si influenta acestora este decisiva pentru prezervarea
sanatatii si perfectionarea sa.

ASPECTE ALE INGIJIRILOR ACORDATE NOULUI NASCUT

Noul nascutul sanatos, sugarul

Perioada neonatala sau de nou-nascut o reprezinta primele zile de viata ale copilului 0-
28 zile.
Caractere fiziologice ale copilulu:
- dupa nastere copilul tipa si se instaleaza respiratia pulmonara, frecventa respiratorie este cca
40/minut, ritmul cardiac intre 120-140/minut.
- in prima ora dupa nastere copilul urineaza.
- in primele 24h are primul scaun numit meconiu, de culoare verziue negricioasa
- tipatul este viguros.
- musculatura membrelor este hipertona, reflexul de supt si de deglutitie exista inca din
primele ore de la nastere.

Ingrijirea nou-nascutului:
- se aseaza pe un camp steril imediat dupa expulzie
- dezobstruarea cailor aeriene superioare de mucozitati
- sectionarea cordonului ombilical intre 2 pense hemostatice
- se curata nou-nascutul de lichid amniotic cu ajutorul unor comprese sterile muiate in ser
fiziologic caldut
- se pune nou-nascutul pe masa de infasat si se ligatureaza bontul ombilical cu 3-4 cm de la
nivelul pielii cu ata sterila, se aplica deasupra comprese sterile inmuiate cu alcool 70 º si se
panseaza cu o fasa circulara
- se apreciaza scorul APGAR dupa urmatoarele criterii:

Culoarea tegumentelor:
-roz-2 puncte
-cianoza la extremitati-1 punct
-cianoza generalizata sau paloare-0 puncte

Respiratia:
-normale, regulate-2 puncte
-neregulate-1 punct
-absenta miscarilor respiratorii-0 puncte     
Tonus muscular:
- miscari ale tegumentelor-2 puncte
- miscari limitate-1 punct
- absenta miscarilor-0 puncte

Reflexele:
-tipat, stranut-2 puncte
-simpla grimasa-1 punct
-absenta oricarei reactii-0 puncte

Activitatea cardiaca:
-batai cardiace regulate peste 100/minut-2 puncte
-aritmie sau bradicardie sub 100/minut-1 punct
-absenta batailor cardiace-0 puncte

Prin insumarea tuturor punctelor reiese ca un nou-nascut sanatos are scorul APGAR 10, 
sub 8 are semnificatie patologica.

- se face profilaxia oftalmiei gonococice, instilarea in fiecare fund de sac conjunctival a 1-2
picaturi de nitrat de Ag 0,5-1%

- nou-nascutul este cantarit, masurat, examinat medical, infasat si transportat in salonul de

nou-nascuti

In salon se intocmeste Foaia de Observatie(F.O) in care se consemneaza:

    -scorul Apgar
    -greutatea zilnica
    -temperatura de 2x/zi
    -iar medicul consemneaza culoarea tegumentului, nr. batailor cardiace, examenul
sistemului nervos si alte examene.

INGRIJIREA ULTERIOARA A NOU-NASCUTULUI:

In maternitate saloanele de nou-nascuti temperatura trebiue sa fie 22 º, o umiditate de

60-70% si un spatiu pentru fiecare pat de 2,5 m².
Nou-nascutii vor fi infasati in hainute incalzite, in momentul sosirii in salon se pune
cartonasul de identitate.
In a-5-a zi cu o zi inainte de externarea din maternitate se face vaccinul BCG, contra
hepatitei si prima doza de vitamina D3.
BAIA NOU NASCUTULUI

Prima baie se face cand temperatura corpului se stabilizeaza, adica la 2 ore dupa
nastere, daca starea copilului este buna.
Baia se face cu apa calda la 37 0C, cu sapun cu pH alcalin sau neutru, in cadita special
destinata copilului.
Secventa bailor: 2-3 bai pe saptamana cu sapun sau zilnic doar cu apa calda.
Dupa fiecare emisie de scaun sau urina, copilullui i se efectueaza o toaleta partiala a
regiunii perineale, interfesiere si a coapselor.
Cremele si lotiunile folosite in exces si necorespunzatoare varstei pot fi daunatoare
prin alterarea pH-ului tegumentelor, flora bacteriana si micotica proprie astfel pot provoca
iritatii.
Se evita folosirea pudrei, poate fi iritant.
Toaleta oculara - se face zilnic prin stergere cu comprese sterile imbibate cu ser fiziologic,
separate pentru ambii ochi .
Se va urmarii eliminarea meconiului pana la 36 h postnatal si a primei mictiuni pana la 48 h
postnatal.

INCIDENTELE FIZIOLOGICE DIN PERIOADA DE ADAPTARE A

NOU-NASCUTULUI:

Involutia cordonului ombilical consta din mumificarea treptata a bontului care se detaseaza
singur si cade in 7-10 zile.
Icterul fiziologic al nou-nascutului- apare dupa 24 h, orice icter care apare inainte de 24 h
este patologic; starea generala a nou-nascutului este buna, urina si scaunele sunt de culoare
normala.
Scaderea fiziologica in greutate- din cauza aportului scazut de lichide si calorii si a
eliminarii meconiului nou-nascutul scade in primele zile pierzand 5-10% din greutatea de la
nastere, din ziua 4-5 incepe sa creasca ajungand la greutatea initiala in a-8-a zi de la nastere.
Criza genitala- consta din aparitia la fetite a unei secretii vulvare serosangvinolente si la
baieti din tumefierea testicolelor, la ambele sexe se produce ginecomastie.
Descuamarea fiziologica a nou-nascutului- o descuamare fina, furfuracee care are loc in
prima saptamana dupa nastere si care nu prezinta semnifictie patologica.
Febra tranzitorie a nou-nascutului- este o ascensiune termica de 1-3 zile nedepasind 38ºC.

ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI SANATOS

Alimentatia noului nascut se incepe precoce, de la 3 h dupa nastere cu administrarea

de ceai cu 5% zahar (neindulcit), la 6-12 h se incepe alimentatia lactata progresiva.
Dupa 12 h copilul este pus la san marind progresiv intervalul dintre mese si alternand
sanii, durata suptului sa nu depaseasca 15-20 de minute.

Alimentatia naturala: nou-nascutul va fi pus la san din 3 in 3 h alternativ cu pauze de noapte

intre 24 si 6 dimineata, durata unui supt va fi maximum de 15-20 minute, exista si conceptia
alimentatie la cerere.

Alimentatia artificiala: consta din utilizarea diferitelor preparate din lapte folosite atunci
cand mama nu dispune de lapte.

Alimentatia mixta: se introduce in cazul in care mama nu dispune de suficient lapte matern,
dovada se face prin proba suptului, cantarirea nou-nascutului si dupa supt. In alimentatia
artificiala biberoanele si tetinele vor fi bine sterilizate mama se va imbraca intr-un halat
special, se va spala pa mana, se spala si pe sani cu ceai de musetel si va servi nou-nascutului
mancarea.
Alimentatia copilului trebuie sa se efectueze corespunzator:
- cu rabdare si in pozitie adecvata
- alimentele taiate in bucati mici
- sa se faca la aceeleasi ore
- stimularea participarii active a copilului progresiv cu varsta
- calcularea atenta si corecta a ratiei alimentare in functie de varsta
- respecatrea principiilor diversificarii alimentelor in functie de varsta, ordinea
introducerii alimentelor noi, introducerea treptata din punct de vedere cantitativ.
- supreavegherea atenta a copilului pe parcursul administratii meselos.
Atributiile asistentei medicale in alimentatia copilului:
- asigura conditiile de igiena
- pregateste fizic mama pentru alaptat (hapat, masca, spalarea mamelonului)
 - instruieste mama asupra modului de alaptare la san
- efectueaza educatia privind regimul de viata si alimentatia pe perioada alaptarii,
importanta alimentatiei naturale pentru dezvoltarea copilului
- acorda ingrijiri necesare la domiciliu
- acord suport psihic mamei(incurajare)

INGRIJIRI ACORDATE COPILUL PREMATUR

Prematurul este nou-nascutul viu, care are greutatea la nastere de 2500 g sau sub,
lungimea de 47 cm sau sub, indiferent de varsta gestationala inainte de 37 de saptamani.

Din punct de vedere al greutati la nastere exista urmatoare clasificare:

    - prematur gr. I - 2500-2000g
    - prematur gr. II - 2000-1500g
    - prematur gr. III - 1500-1000g
    - prematur gr. IV- sub 1000g

Caractere antropometrice ale prematurului:

    - greutatea sub 2500g
    - lungimea sub 47 cm
    - perimetrul cranian cu cca 4 cm mai mare ca cel toracic

Caractere morfologice ale prematurului:

    -capul reprezinta 1/3 din sufrafata corpului
    -fontanela anterioara si cea posterioara sunt larg deschise
    -suturile craniene deviscente
    -pielea: rosiatica, subtire, lasa sa se vada venele superficiale
    -lanugo este abundent
    -unghiile nu ajung pana la marginea libera a falangelor
    -toracele este cilindric
    -abdomenul este escavat, foarte des sunt prezente hernii ombilicale sau inghino-scrotale
    -testicolele nu sunt coborate in scrot
    -labiile mari nu acopera labiile mici la fetite
    -la prematurii foarte mici faciesul este triunghiular cu fruntea incretita, aspect de om batran

INGRIJIRILE IMEDIATE ALE COPILULUI PREMATUR

- prematurii cu greutate mica sunt pusi in incubatoare unde se realizeaza o temperatura

optima-36 grade.
- umiditatea de 70-80%.
- oxigenarea optima pana la 40%, o concentratie mai mare pe un timp indelungat duce la
boala numita fibroplazia retrolentala si orbire ulterioara.
- in incubator prematurul va sta gol.
- la incubatoare moderne exista senzori electronici care inregistreaza si afiseaza in mod
contiunuu pe un cadran temperatura pielii, ritmul cardiac, frecventa respiratiei, TA.
- pentru prematurii de gred I si II nu este necesr incubatorul, ei vor fi tinuti in saloane de
prematuri cu temperatura 25-26 grade, imbracati in hainute si scutece captusite cu vata

INGRIJIRILE ULTERIOARE ALE PREMATURILOR

- prematurii vor fi tinuti in saloane speciale, la sectia de prematuri unde accesul este interzis
exceptand personalul de ingrijire, acesta va purta halate speciale, boneta si masca pe fata.
- spalarea mainilor este obligatorie inainte de intrarea in salon, periodic se va face dezinfectie
cu lampa de ultraviolete.
- manipularea prematurului se va face cu blandete.

ALIMENTATIA PREMATURULUI

- incepe la cca 12 h de la nastere cu solutie de glucoza 5%, administrat cu pipeta

- dupa 24 h incep sa primeasca lapte
- prematurii de grad I avand reflex de supt vor fi pusi la san.
- prematurii de grad II care nu au reflex de supt dar care au de deglutitie vor fi hraniti cu lapte
matern muls cu lingurita si pipeta.
- prematurii de grad IV vor fi alimentati prin gavaj
- nr meselor/zi: prematurii de grad I, II -7 mese/zi
prematurii de grad III, IV-10 mese/zi la 2
-alimente indicate:
1 lapte matern
2 preparate de lapte umanizate
3 preparate de lapte semiumanizate
4 preparate de lapte semiecremate

BAIA PREMATURULUI:

Baia generala se efectueaza dupa aceleasi conditii ca si cele ale nou nascutului la
termen, dupa epitelizarea plagii bontului ombilical.
Dupa fiecare emisie de scaun sau urina, copilullui i se efectueaza o toaleta partiala a
regiunii perineale, interfesiere si a coapselor.
Se vor pregatii meterialele necesare, apa la 37-38 grade Celsius, cantitatea de apa sa nu
depaseasca umerii copiului.
La prematur in primele doua saptamani baia se face fara sapun, cu apa sterila, evitand
zona plagii bontului ombilical, manifestandu-se o atentie deosebita in mavarea copilului in
timpul bai.

      
   BIBLIOGRAFIE

1. http://ancuta.ucoz.ro/load/cursuri_materii/pediatrie_si_puericultura/curs_1_notiuni_introd
uctive_scor_apgar_rahitism_nou_nascutul/91-1-0-138
2. F. Iorddchescu - Pediatrie vol.2, Ed. Na{ional, Buc. 1998
3. S. Mdgureanu - Elemente de neurologie pediatricd, Ed. Universitard C. Davila Buc., 1999
4. 4. E. Ciofu - Tratat de Pediatrie, Ed. Medicald, Buc. 2001
5. I. Benga - Introducere in neurologia pediatricd, Ed. Dacia, Cluj Napoca,1994
6. V. Popescu - Neurologie pediatricb vol.l+2,F,d. Teora, Buc. 2001
7. L Dobrescu - Psihiatria copilului qi adolescentului, ghid practic, Ed. Medicald, Buc.
2005;
8. M. Pdtru, $t. Milea - Tratal de Pediatrie vo1.6, Ed. Medicald, Buc. 1988
9. T. Mircea - Psihologia qi psihopatologia copilului mic, Ed. Augusta, Timiqoara 1999
10. T. Mircea, V. Stan - Curs de psihiatrie a copilului qi adolescentului, tlMF Timiqoara 1997
11. A. Andronescu - Anatomia funclionalb a SNC, Ed. Didacticd qi Pedagogicd, Buc. 1979
12. C. Niculescu - Sistemul nelos central vol.1, Ed. Tehnoplast 2000
13. L. Popoviciu, B. Aqgian - Bazele semiologice ale practicii neurologice si
neurochirurgicale vol. 1 si vol 2, Ed. Medicalb
14. C. Popa - Neurologie, Ed. Nafional, Buc. 1999
15. E. Cdmpeanu, M.$erban, E. Dumitru-Neurologie clinicdvol. 1,2,3,F,d. Dacia, Cluj