PROCESUL DE INGRIJIRE - NURSING PROCESUL DE INGRIJIRE - NURSING

Procesul de ingrijire reprezinta insasi esenta activitatii de nursing. El trebuie privit ca o modalitate clinica, rationala si pragmatica de abordare si solutionare a nevolilor de sanatate si de ingrijire ale pacientului sau comunitatii. Desi etapele procesului de ingrijire pot fi delimitate teoretic si implicit artificial in variate moduri, in functie de abordarea conceptuala specifica fiecarei scoli sau traditii de nursing, in toate modelele elaborate se regasesc elemente comune, care permit structurarea generala a acestui proces in patru sau cinci etape distincte. Nu trebuie insa uitat nici un moment faptul ca aceasta delimitare reprezinta numai un artificiu, succesiunea logica a desfasurarii procesului de ingrijire ramanand in esenta unitara. In conceptia noastra, componentele fundamentale ale procesului de ingrijire sunt in numar de patru, incluzand: avaluarea pacientului, elaborarea planului de ingrijire, realizarea acestuia si evaluarea continua a eficacitatii ingrijirilor. Reprezentarea schematica a acestor patru etape definitorii ale procesului de ingrijire esteilustrata in figura . !ele patru componente fundamentale ale procesului de ingrijire sunt urmatoarele: Evaluarea pacientului/comunitatii; Elaborarea unui plan logic de ingrijire; Realizarea planului de ingrijire; Evaluarea eficacitatii actiunilor de ingrijire.

1)Evaluarea pacientului/comunitatii pentru stabilirea starii de sanatate sau boala e"istente, identificarea problemelor acutale sau potentiale de sanatate conducand la formularea diagnosticului de ingrijire. #$ Elaborarea unui plan logic de ingrijire destinat specific pacientului sau comunitatii evaluate, strict individualizat si dirijat in functie de diagnosticul sau diagnosticele de nursing formulate. %$ Realizarea &indeplinirea sau implementarea$ planului de ingrijire elaborat pentru rezolvarea problemelor de ingrijire ale pacientului'comunitatii. ($ Evaluarea eficacitatii actiunilor de ingrijire realizate si recorelarea'reformularea permanenta a planului redactat initial cu evolutia starii de sanatate a pacientului'comunitatii ingrijite.
Desigur ca etapa de evaluarea initiala a starii de sanatate si a nevolilor de ingrijire poate i descrisa! la randul ei! su" or#a #ai #ultor #o#ente distincte$ %cestea nu sunt insa decat etapele practice si #etodologice parcurse in acest scop si nu procesul logic insusi$ %st el! in #ajoritatea cartilor ro#anesti de nursing editate pana in pre&ent procesul de evaluare initiala a pacientului sau co#unitatii este con undat cu #odalitatea reali&arii acesteia! iind descris drept'

$ !ulegerea de date #$ )naliza si interpretarea lor. In opinia noastra, aceasta descriere artificiala a evaluarii pacientului este incorecta din punct de vedere conceptual si incompleta din punct de vedere pragmatic.

(I) E*%LU%RE% P%CIEN+ULUI

Evaluarea pacientului in cadrul procesului de ingrijire incepe odata cu prima intalnire aasistentei medicale cu bolnavul'comunitatea ingrijita si continua pe toata durata procesului de ingrijire, deoarece starea de sanatate a celui ingrijit se modifica continuu. !ontinuu apar date noi &subiective si obiective$, informatii care trebuie observate, inregistrate si evaluate permanent. !a urmare, aidoma intregului proces de ingrijire, evaluarea pacientului reprezinta un proces continuu, dinamic si strict individualizat. Scopul evaluarii il constituie aprecierea starii de sanatate sau de boala prezenta sau potentiala a persoanei ingrijite, identificarea reactiilor particulare ale individului fata de aceasta, precizarea si ierarhizarea nevoilor de ingrijire ale pacientului. Finalitatea evaluarii estereprezentata de formularea diagnosticului de ingrijire (diagnosticul de nursing). In functie de acesta se va elabora ulterior planul de ingrijire necesar.
2

!alitatea actului de ingrijire depinde de acuratetea diagnosticului formulat si, implicit, de calitatea, acuratetea si permanenta actualizare ainformatiilor asupra starii prezente a pacientului ingrijit. Reactualizarea permanenta a bazei de date &subiective si obiective$ asupra starii pacientului esteesentiala. Evaluarea pacientului implica urmatoarele patru etape: . !ulegerea datelor* #. Inregistrarea datelor* %. )naliza datelor* (. +ormularea diagnosticului'diagnosticelor de ingrijire. +iecare dintre aceste etape are uncontinut specific si o modalitate diferita de realizare practica. Continutul etapelor procesului de evaluare a pacientului este urmatorul: $ Culegerea datelor presupune colectarea informatiilor subiective si obiective privind starea de sanatate si satisfacerea necesitatilor personale ale pacientului evaluat, atat in prezent, cat si anterior momentului evaluarii. )ceasta etapa se realizeaza prin anamneza pacientului si apartinatorilor si respectiv prin e"amenul fizic, e"amene de laborator si consultarea documentelor medicale anterioare e"istente. #$ Inregistrarea datelor presupune includerea informatiilor obtinute despre pacient intr,o baza de date &cu forma specifica fiecarei tari si fiecarui serviciu in parte$. %$ Analiza datelor presupune e"aminarea critica si responsabila a informatiilor obtinute pentru identificarea si ierarhizarea necesitatilor de ingrijire prezente &actuale$ sau potentiale, posibile. )ceasta etapa are drept scop stabilirea problemelor individuale prioritare in cazul pacientului evaluat. ($ Formularea diagnosticului/diagnosticelor de ingrijire reprezinta ultima etapa a procesului de evaluare a pacientului. Diagnosticul de ingrijire formulat constituie baza rationala si pragmatica pentru elaborarea ulterioara a planului de ingrijire.
,) CULEGERE% D%+ELOR

Culegerea datelor presupune colectarea informatiilor subiective si obiective privind starea de sanatate si satisfacerea necesitatilor personale ale pacientului evaluat, atat in prezent, cat si anterior momentului evaluat.

Informatiile relevante pentru evaluarea necesitatilor de ingrijire ale pacientului sunt de mai multe tipuri, datele putand fi descrise in moduri variate, in functie de sursa, de continutul calitativ sau temporal al informatiilor, de caracterul peren sau trecatror al acestora. ipuri de informatii !date)" Dupa sursa informatiei: Date primare (directe): informatii obtinute de la pacient* Date secundare (indirecte): informatii obtinute de la anturaj sau din documente medicale anterioare. Dupa caracterul informatiei continute: Date subiective (simptome): senzatii si perceptii ale pacientului* Date obiective (semne): modificari sesizabile de catre alte persoane &calificate sau din anturaj$ si'sau de catre pacient sau informatii oferite prin e amene de laborator! Dupa caracterul temporal al informatiei continute: Date actuale (prezente): valabile in momentul evaluarii si potential variabile* Date anterioare (trecute): informatii asupra istoricului medical familial si personal. Dupa potentialul de sc"imbare al continutului informatiei: Date stabile (invariabile): date generale, cu caracter demografic &se", rasa etc$* Date variabile: date generale &nume, nationalitate, stare civila, credinta religioasa etc$, date de e"amen fizic &varsta, -), puls, t.! etc$ sau valori ale diferitelor e"amene de laborator la un moment dat &aspect electrocardiografic, glicemie, uree, electroliti etc$. #odalitatile de culegere a datelor" !ulegerea informatiilor necesare pentru evaluarea pacientului se realizeaza prin discutia cu acesta &eventual si cu anturajul sau$, prin observare, e"amen fizic, e"amene de laborator si consultarea documentelor medicale anterioare e"istente. Principalele modalitati de culegere a informatiilor despre pacient /n cursul procesului de evaluare includ: Anamneza !istoricul$ interviul sau interogarea pacientului)"
4

)namneza reprezinta discutia directa cu persoana ingrijita, la care se pot adauga informatiile oferite suplimentar de catre apartinatori &familie, prieteni$ si datele inscrise in diferite documente medicale anterioare ale pacientului &adeverin0e medicale, bilete de iesire din spital, rezultate ale unor e"amene periodice de sanatate sau controale medicale, analize sau alte e"amene de laborator, retete sau prescriptii medicale$* %bservatia" 1bservatia presupune sesizarea directa a informatiilor despre pacient de catre asistenta medicala, cu ajutorul propriilor organe de simt, in cursul anamnezei, cat si al e"amenului fizic. Anamneza: )namneza reprezinta modalitatea directa de culegere a datelor de la pacient, prin discutia cu acesta. Discutia permite cunoasterea nemijlocita a starii de sanatate si boala a persoanei ingrijite, a conditiilor de viata si munca a acesteia, a gradului de instructie, profilului psihic si gradului de realizare si satisfacere a nevoilor fundamentale de independenta si autoingrijire ale interlocutorului. 2odul de desfasurare si calitatea interviului realizat sunt determinante pentru calitatea procesului de ingrijire si reprezinta adevarata masura a profesionalismului, e"perientei, personalitatii si talentului asistentei medicale. Pentru buna desfasurare aanamnezei este necesara intrunirea anumitor conditii indispensabile: )sigurarea unui climat e&tern confortabil si intim pentru pacient in cursul discutiei* 3arantarea confidentialitatii datelor furnizate de pacient*
Reali&area unei at#os ere psi-ice adecvate! caracteri&ate de increderea si respectul reciproc pacient-asistenta! co#unicare! ascultare si acceptare a datelor urni&ate! ara o interpretare su"iectiva sau parti&ana aacestora de catre personalul #edical$

In acest scop, dupa prezentarea propriei persoane catre interlocutor, este recomandabil ca asistenta sa,i e"plice pacientului, in termeni simpli si generali, modalitatea de desfasurare ulterioara a discutiei, scopul acesteia si modul in care vor fi folosite datele obtinute, in interesul pacientului, pentru realizarea procesului de ingrijire si a actului medical. Este de asemenea recomandabil ca pe toata durata desfasurarii discutiei cu pacientul asistenta sa consemneze in scris, sub forma unor notite succinte, informatiile obtinute, insistand asupra acuratetii datelor, eventual prin reformularea intrebarilor. Nu se recomanda inscrierea directa a datelor in fisa sau foaia de observatie a pacientului &datorita impresiei nedorite de detasare a asistentei fata de pacient si de subiectul discutiei ce ar
5

putea fi generata astfel, cat si datorita riscului de fragmentare, omitere sau aprecierii initiale neadecvate a informatiilor obtinute$. E"ista diferite 4modele5 propuse pentru desfasurarea interviului, specifice atat fiecarei tari, cat si fiecarui serviciu medical, in functie de traditiile locale e"istente, de specificul serviciilor medicale oferite, de legislatia e"istenta sau de cerintele particulare ale angajatorului sau finantatorului serviciului. Indiferent de modelul folosit, de ordinea sau modalitatea de formulare aintrebarilor, informatiile care trebuie obtinute si consemnate in baza de date vizeaza aceleasi aspecte esentiale. 1btinerea acestor informatii , de la pacient, dar si de la apartinatori, reprezinta o adevarata arta si reclama, pe langa rigoare profesionala si atentie, spirit de observatie si talent in conducerea discutiei, certe calitati psihologice din partea asistentei medicale. )stfel, in functie de tipul de personalitate a pacientului, de varsta, gradul de instructie si cultura, mediul social din care provine si, nu in ultima instanta, de contactele anterioare ale pacientului cu mediul medical, putem descrie trei tipuri distincte de interlocutori. 1 prima categorie sunt pacientii pe care trebuie sa ii facem sa vorbeasca prin intrebari repetate, multiple, precis formulate &introvertiti, timizi sau lipsiti de abilitatea ori dorinta dialogului$. 1 a doua categorie sunt cei pe care trebuie sa ii lasam sa vorbeasca, oferindu,ne singuri, corect si rapid datele esentiale pe care dorim sa le aflam. 6ltima categorie sunt cei pe care trebuie sa ii oprim politicos din vorbit, deoarece divagheaza de la substartul intrebarilor formulate si nu ne ofera informatiile relevante de care avem nevoie. Pentru a realiza uninterviu reusit cu pacientul asistentei medicale ii sunt necesare o serie de calitati si abilitat practice: !apacitatea de a a asculta cu atentie si a formula intrebari adecvate* 1bservatia, analiza si interpretarea datelor inregistrate* Puterea de sinteza a datelor obtinute* !apacitatea de valorificare a datelor si incorporarea a lor intr,un plan de ingrijire.
E.ista nu#eroase #odele si g-iduri pentru interviul cu pacientul$ /iecare dintre acestea are doar o valoare orientativa$ Pe #asura ce asistenta #edicala do"andeste e.perienta este de dorit sa-si or#e&e propriul tip de interviu! su icient de adapta"il si le.i"il ca sa per#ita o"tinerea datelor esentiale despre pacient$

6n posibil model de desfasurare a interviului cu pacientul, utilizat in unele centre de nursing din 76), este e"emplificat in cele ce urmeaza.
6

Sugestie pentru desfasurarea interviului" #precierea starii prezente de sanatate: Elementul central al discutiei: de la inceput interviul se va a"a pe cele mai ingrijoratoare probleme pentru pacient. $ntrebari: !e v,a adus la spital8 !e va supara cel mai mult8 !and au aparut aceste simptome8 !e ati facut cand au aparut aceste simptome8 E"ista ceva care sausureze aceste simptome8 !redeti ca aceste simptome se amelioreaza sau se agraveaza8 !um vasimtiti acum8 !e cunoasteti despre conditia sau boala dumneavoastra8 !um procedati acasa cand va este rau8 !um a schimbat boala viata dumneavoastra8 De cat timp8 !are sunt factorii care vaagraveaza sau va usureaza suferinta8 9uati vreun medicament8 7unteti alergic la ceva &mancaruri, medicamente$8 De ce va este cel mai frica8 !e vi s,a spus despre tratamentele si e"aminarile planificate pentru dumneavoastra8 !ine v,a oferit pana in prezent prinicpalele informatii medicale8 $storicul sanatatii personale si familiale: Elementul central al discutiei: aflarea unor informatii esentiale despre e"perienta si mediul social, cultural, etnic, nivelul de educatie si dorintei de invatare a pacientului pentru a putea evalua corect necesitatile sale.
7

$ntrebari: Povestiti,mi, varog, despre dumneavoastra, despre familia dumneavoastra, despre felul dumneavoastra de viata. !e faceti pentru a vapastra sanatatea8 !um reactionati de obicei in fata bolii8 !ui va adresati de obicei pentru ajutor8 !e fel de munca aveti8Daca altcineva va intretine, ce fel de munca face acesta8 !um va afecteaza boala capacitatea de munca8 !um va place sa fiti tratat cand sunteti bolnav8 !e fel de activitati, obiceiuri si forme de recreere va plac8 %ecesitatile de ingrijire: Elementul central al discutiei: identificarea a ceea ce trebuie facut pentru sustinerea pacientului si pentru a,l ajuta sa,si foloseasca cat mai bine resursele, precizarea capacitatilor si limitelor acestor puteri. $ntrebari: !e v,ar place safaceti ca sa va simtiti mai bine8 De ce fel de jutor considerati ca aveti nevoie8 !ine credeti ca vapoate oferi acest ajutor8 !e aspecte ale vietii dumneavoastra au fost afectate de boala8 !um credeti ca a fost afectata familia de boala dumneavoastra8 !are vi se pare cea mai serioasa problema dintre acestea8 !are sunt preferintele si aversiunile dumneavoastra alimentare8 !are sunt obiceiurile dumneavoastra legate de somn8 !are este ora de culcare seara8 Dormiti cu o lumina de veghe noaptea8
8

!ate perne folositi8 !are sunt obiceiurile dumneavoastra in legatura cu eliminarea scaunului si aurinii8 )veti deficiente de vaz, auz sau mers8 )ti dori sa stea cu dumneavoastra cineva din familie sau dintre prieteni8 !e vaingrijoreaza cel mai mult sau nu va place in legatura cu spitalizarea8 !e va lipseste cel mai mult in spital8 !at credeti ca veti sta in spital8 !e nu ati inteles suficient de bine in legatura cu boala dumneavoastra sau ati dori sa cunoasteti mai bine8 !e credeti ca ar trebui safaca personalul de ingrijire pentru dumneavoastra8 6neori, in serviciile care au asemenea chestionare tip tiparite pacientul este rugat sa completeze singur raspunsul la intrebarile formulate. Dupa citirea acestora, asistenta medicala valamuri impreuna cu pacientul raspunsurile neclare, adaugand datele suplimentare astfel obtinute, pentru o evaluare mai corecta si mai completa a nevoilor de ingrijire ale pacientului. In cursul interviului asistenta va obtine de la pacient nu numai datele necesare in acest scop, dar va avea si ocazia de a,i oferi sprijinul emotional si psihic, precum si cunostintele de care acesta are nevoie pentru a intelege si depasi situatia in care se afla. In tara noastra nu e"ista deocamdata modele propuse pentru desfasurarea interviului cu pacientul, acesta desfasurandu,se, in general, dupa e"perienta fiecarei asistente si in functie de specificul serviciului medical caruia pacientul i s,a adresat &ambulator sau spital$. In general, intrebarile interviului decurg dupa structura tipului de baza de date in care vor fi inregistrate informatiile despre pacient &fisa medicala in ambulator sau foaia de observatie clinica in spital$. Discutia poate urmari capitolele acestor documente medicale: date generale privind identitatea pacientului, motivele consultului medical, antecedentele familiale de boala, antecedentele personale fiziologice si patologice ale pacientului, date privind conditiile de viata si munca ale pacientului, conditiile socio,economice si gradul de instructie, obiceiuri alimentare, consumul cronic de alcool, tutun si medicamente, alergii, precum si istoricul afectiunii medicale prezente. In forma actuala aacestor documente medicale din taranoastra nu e"ista capitole destinate special nevoilor psihice, culturale, religioase sau spirituale ale pacientului. Informatiile relevante referitoare la aceste, impreuna cu alte aspecte prioritare legate de necesitatile de ingrijire ale pacientului pot fi consemnate insa de asistenta in caietul de rapoarte de serviciu, alaturi de planul de tratament medical al fiecarui pacient.
9

)ceste aspecte diferite fata de alte servicii, din alte tari sunt in ultima instanta de natura organizatorica si administrativa si nu reprezinta decat forma si nu esenta desfasurarii actului medical si al celui de ingrijire. 'atele de e&amen fizic obtinute prin observatie" E"amenul obiectiv presupune evaluarea starii de sanatate a pacientului prin observare si e"amen fizic. 1bservatia se desfasoara continuu, atat pe durata interviului, cat si in cursul e"amenului fizic al pacientului. E"amenul fizic poate avea loc inainte de anamneza, in cursul acesteia sau dupa finalizarea discutiei cu pacientul. )ceasta ultima modalitate este preferabila, deoarece finalizarea discutiei permite aflarea tuturor informatiilor relevante pentru actuala stare de sanatate a pacientului si, in consecinta, efectuarea unui e"amen fizic mai avizat si atent asupra potentialelor probleme anticipate. E"amenul obiectiv implica observarea continua si participarea activa a tuturor simturilor e"aminatorului. (azul ne permite identificarea prin inspectiea culorii tegumentelor si mucoaselor, a anumitor deformari sau deficite ale diferitelor aparate si sisteme, a protezelor e"istente, precum si a mimicii pacientului. Reactia nonverbala a acestuia poate constitui uneori o masura fidela a gradului de an"ietate sau a anumitor aspecte psihologice ale personalitatii celui e"aminat.
Mirosul ne per#ite identi icarea in cursul discutiei si e.a#enului o"iectiv a unor #irosuri anor#ale! sugestive pentru anu#ite su erinte ale pacientului (-alena etida a respiratiei la cei cu supuratii pul#onare! #irosul de acetona in ca&ul pacientilor a lati in ceto&a dia"etica! -alena ure#ica la pacientii cu insu icienta renala etc)$ Auzulne o era in or#atii directe (ne#ijlocite) pe parcursul interviului si e.a#enului i&ic sau #ijlocite instru#ental de stetoscop (ascultatie) in cadrul e.a#enului o"iectiv al pacientului$ %cest si#t ne per#ite identi icarea reactiilor ver"ale ale pacientului! co#unicarea cu acesta! contri"uind la sc-itarea pro ilului psi-ologic al pacientului (reactia la su erinta! stereotipii in e.pri#are! #oduri particulare de reactie)$ +ot el ne per#ite si identi icarea anu#itor date patologice care ne orientea&a spre o anu#ita su erinta #edicala (respiratia suieratoare! di icila! cu e.pir prelungit si &go#otos a ast#aticului! dis onia cu voce ragusita sau "itonala la pacientii cu su erinte laringiene! neregularitatea &go#otelor cardiace sau a pulsului au&ita la #asurarea tensiunii arteriale pentru pacientii cu tul"urari de rit# sau de conducere cardiaca etc)$

Simtul tactil ne permite identificarea prin atingere, in cursul palparii, la e"amenul fizic, a caracterelor anumitor zone corporale cu modificari anormale. Realizarea e"amenului fizic implica si utilizarea unor instrumente medicale specifice: metru, cantar, termomentru, tensiometru, stetoscop, diverse aparate de monitorizare. -oate aceste e"plorari instrumentale, simple sau sofisticate, 4prelungesc5simturile e"aminatorului si completeaza e"amenul fizic, oferind informatii medicale obiective suplimentare asupra starii de sanatate actuale a pacientului. 2) INREGISTRAREA DATELOR PACIENTULUI IN BAZA DE DATE: -oate informatiile obtinute despre pacient sunt inregistrate intr,o baza de date, traditionala sau informatizata. )ceasta poate fi reprezentata de foaia de observatie, registrul
10

medical sau dosarul al pacientului. Numele si structura acestui document variaza foarte mult de la o tarala alta, de la un servicu medical la altul, in functie de particularitatile si specificul organizatoric al fiecarui serviciu in parte. 2ajoritatea serviciilor medicale si de ingrijire fi"eaza intervalul primelor :,#( de ore de la internarea pacientului drept intervalul obligatoriu pentru culegerea si inregistrarea datelor pacientului. )ceasta limita de timp este stabilita in scopul identificarii cat mai precoce a problemelor de sanatate si de ingrijire ale acestuia si impune formularea unui plan de ingrijire adecvat, individualizat, orientat in functie de problemele prioritare recunoscute. Din punctul de vedere al eficientei ingrijirilor, cele mai utile baze de date sunt cele structurate si ordonate in functie de problemele prioritare de nursing ale pacientului. In conceperea structurii unei asemenea baze de date esteesentiala evitarea duplicarii si repetarii informatiei. Documentul astfel structurat estetiparit si inglobat in dosarul medical al pacientului, fiind si arhivat computerizat in baza de date a serviciului respectiv. In tara noastra nu e"ista in prezent documente special sau separat concepute pentru inregsitrarea datelor de ingrijire ale pacientilor. 1 parte din aceste date se regasesc incomplet si disparat in fisa medicala sau foaia de observatie a bolnavului, alte informatii necesare procesului de nursing nefiind arhivate, ci eventual transmise vebal sau in scris prin caietul de rapoarte al asistentei. E"istenta si tipul acestui document depinde de structura organizatorica specifica a fiecarui serviciu. De asemenea, in majoritatea serviciilor medicale dintaranoastra nu e"ista in prezent arhivarea computerizata a datelor medicale sau a dosarelor pacientilor. Redam inh continuare une"emplu american de forma de inregistrare a datelor in dosarul de ingrijire al pacientului &Presbiterian,6niversitar;<ospital, Nursing 7ervice Department, Pittsburg$: Baza de date de ingrijire: Nr== Pacient: >al?er 7usan 7e": +, varsta: (@ ani )partinator' sustinator: Aarnes >al?er )sigurare nr==. 'ate generale la internare"
11

Data internarii: #' @':: 1ra: % &alie: /@ cm* ': :: ?g* &emperatura %/,/ .!* (uls: BC'min* &# brat drept: /@' C mm<g* &# brat stang: /C' C mm<g* (roteze si alte dispozitive de asistare: lentile de contact* Dieta obisnuita: hiposodata, aport redus de colesterol, @CC cal'zi*4nu o respect riguros5* #lergii: nici una* )emnatura pacientului: Evaluarea pacientului si familiei" *otivele internarii sau problema de ingrijire: Evaluarea <-) si instituirea tratamentului medical antihipertensiv Durata bolii/problemei de ingrijire:% luni +bservatii asupra starii de sanatate actuale a pacientului: )tatus gastrointestinal: normal* )tatus neurologic: alerta, orientata temporo,spatial, fata de propria persoana si cele din jur, fara deficite senzoriale* )tatus respirator: respiratie linistita, fara efort )tarea tegumentelor: intacte, ingrijite, edeme discrete ale gambelor si picioarelor: 4intotdeauna umflate seara5 #fectiuni coe istente: nici una )pitalizari anterioare: nasteri normale & BDC, BD#$ *edicamente folosite: ocazional aspirina pentru cefalee *anifestari alergice: nu estecazul
Obiceiuri:

Walker Susan

$gienice: Dus in fiecare dimineata +di"na/ somn: / ore'noapte, intre orele #(,/
12

#limentatie/ dieta:apetit pastrat* 4mananc pe fuga, lucruri usor de pregatit5 )tatusul activitatii fizice: independenta, activitate fizica in limita efortului tolerat* Eliminare fecala: zilnica* Eliminare urinara: (,@ ori'zi, fara nici o modificare recenta* Ciclu menstrual: 62 E #'@':: Deprinderi pentru mentinerea starii de sanatate: control medical anual, urmarirea lunara a greutatii si -)* nu fumeaza* )tilul de viata: lucreaza ca agent de asigurari de stat in ultimii # ani, 4program incarcat de lucru, cu orar neregulat5* locuieste impreuna cu sotul si cele # fiice (rogram de activitate zilnica:impredictibil, in functie de numarul de clienti, dificil de planificat anticipat, activitati casnice si familiale impreuna cu copii minim ( seri'saptamana* )tatus mental si emotional: calma, 4trebuie sa o iau mai incet ca sa mi se poata controla -)5* Dificultati de invatare/educatie: nici una (lanificarea e ternarii: spitalizare estimata la % zile, dispensarizare in ambulator, de catre medicul de familie, necesita supraveghere ulterioara pentru urmarirea compliantei fata de regimul dietetic )ursa informatiilor: pacienta )emnatura asistentei: B Smith 0) %N%LI1% SI IN+ERPRE+%RE% D%+ELOR 6tilizarea datelor obtinute si inregistrate are ca scop identificarea si ierarhizarea problemelor de ingrijire ale pacientului evaluat, analiza gradului de independenta sau dependenta al acestuia in satisfacerea necesitatilor sale. +inalitatea analizei si interpretarii datelor o constituie formularea diagnosticului de ingrijire al pacientului si elaborarea planului individualizat de nursing al celui ingrijit. Datele obtinute sunt analizate in functie de gradul de satisfacere si realizare autonoma a necesitatilor fundamentale somatice, psihice, socio,culturale, religioase si spirituale ale pacientului evaluat.
13

Problemele identificate in acest sens vor fi notate separat, pe o lista (lista problemelor de ingrijire). 6lterior ele vor fi analizate si ierarhizate in functie de gradul de dependenta observat in realizarea lor, prioritatea fiind acordata initial necesitatilor somatice. Pentru identificarea necesitatilor de ingrijire datele pot fi analizate in diferite moduri, in functie de conceptele diferitelor scoli de nursing asupra necesitatilor umane fundamentale &modelul 2asloF, modelul 3ordon, analiza necesitatilor somatice pe aparate si sisteme etc$. Pentru fiecare dintre necesitati vom analiza gradul de independenta sau dependenta al pacientului pentru satisfacerea si realizarea acestora, notand totodata si necesitatile individuale, particulare ale fiecarui pacient evaluat. 7e intocmeste astfel lista principalelor probleme de ingrijireale pacientului, porind de la cele somatice spre cele psihice si spirituale, ierarhizate in functie de gradul constatat de dependenta a pacientului in satisfacerea lor. 9ista problemelor de ingrijire identificate, prioritare si individualizate, va fi utilizata pentru formularea diagnosticelor de ingrijire ale pacientului evaluat si asistat. 2) DI%GNOS+ICUL DE INGRIJIRE +ormularea diagnosticului'diagnosticelor de ingrijire reprezinta finalizarea actului de evaluare a pacientului, fiind realizata prin organizarea, analiza, sinteza si rezumarea informatiilor obtinute despre pacientul ingrijit. Problemele actuale &prezente, e"istente$ sau potentiale de sanatate ale pacientului evaluat, care pot fi rezolvate specific prin interventii de nursing sunt identificate si definite drept diagnostice de ingrijire. Diagno ti!e"e de ingrijire n# #nt diagno ti!e $edi!a"e%
Diagnosticul de ingrijire repre&inta un enunt si#pli icat si clar or#ulat care descrie #odul individual de raspuns al persoanei sau grupului evaluat ata de o pro"le#a de sanatate$

Diagnosticul de ingrijire presupune identificarea de catre asistenta medicala a unei probleme de sanatate &a persoanei sau colectivitatii$, in rezolvarea careia aceasta este competenta si abilitata sa intervina, printr,o actiune autonoma. Ideea diagnosticului de ingrijire nu este un concept nou, premisele teoretice ale acestuia regasindu,se inca din e"punerile +lorencei Nightingale, din a doua jumatate a secolului GIG. Pe masura dezvoltarii conceptuale si practice a modelelor si tehnicilor de ingrijire a bolnavului, decurgand din practica activitatilor zilnice de asistenta, s,a demonstrat necesitatea formularii unui diagnostic de ingrijire. )cesta trebuie sa reflecte evaluarea pacientului, directionata pe problemele de ingrijire. -otodata, diagnosticul de nursing trebuie sa faciliteze
14

elaborarea unor masuri specializate si individualizate de ingrijire, oferind un cadru unitar activitatii practice autonome a asistentei medicale. In BD% in 76) se constituie )sociatia Nord )mericana de Nursing &N)N)$, care elaboreaza pentru prima data conceptul teoretic al diagnosticului de ingrijire si formuleaza primele e"emple de diagnostice de ingrijire. 6lterior, pe masura dezvoltarii conceptuale si a evolutiei modelelor teoretice de nursing, in anii BBC ia nastere un nou organism profesional, numit )sociatia Nord )mericana pentru Diagnosticul de Nursing &N)ND)$, a carui principal obiectiv il reprezinta formularea unui cadru conceptual unic pentru diagnosticul de ingrijire. Din BB# diagnosticele de ingrijire descrise anterior ca diagnostice potentiale au fost reformulate si reunite in categoria de 4risc crescut pentru5. Formularea diagnosticului de ingrijire trebuie saincluda urmatoarele aspecte obligatorii: ,) Definirea problemei de ingrijire; #$ Definirea manifestarilor caracteristice sau a factorilor de risc. 2anifestarile caracteristice unui diagnostic actual de ingrijire includ uncumul de manifestari subiective &simptome$ si obiective &semne$, unele majore &prezente in peste :CH cazuri$, altele minore &prezente la @C,DBH din pacienti$. Diagnosticele potentiale de nursing includ obligatoriu factorii de risc prezenti. %$ -actorii asociati &factori fiziopatologici, legati de tratamentele medicale admnistrate, factori situationali sau de alta natura$ ce pot contribui la aparitia sau modificarea starii de sanatate sau la schimbarea acesteia. Categorii de diagnostice de ingrijire: In prezent, prin consens international, sunt acceptate patru categorii de diagnostice de ingrijire: . 'iagnosticul actual* #. 'iagnosticul de risc inalt pentru aparitia unei probleme de ingrijire* )* 'iagnosticul posibil+ ,* 'iagnosticul starii de bine* 1* 'iagnosticul actual de ingrijire )cest tip de diagnostic descrie o judecata clinica aplicabila starii prezente de sanatate a pacientului, fiind sustinut prin prezenta semnelor si simptomelor majore'minore caracteristice.
15

-* 'iagnosticul de risc inalt" Diagnosticul de nursing de 4risc crescut5 presupune o judecata clinica asupra unui pacient sau a unei colectivitatii susceptibile sa dezvolte o anumita problema de ingrijire cu o probabilitate mai mare decat a altora in aceeasi situatie data. )* 'iagnosticul posibil de ingrijire" )cest tip de diagnostic de ingrijire descrie o problema de sanatate a carei e"istenta este suspectata clinic, dar pentru a carei sustinere ca diagnostic actual nu sunt inca intrunite criteriile diagnostice si pentru a carei formulare este necesara obtinerea de date suplimentare, care vor confirma sau infirma ipoteza clinica. ,* 'iagnosticul starii de bine: Diagnosticul de nursing al starii de bine reprezinta o judecata clinica asupra unui individ, familii sau comunitati privind tranzitia de la unanumit nivel de sanatate la unul superior.
/or#ularea diagnosticului de ingrijire
3odul de or#ulare a diagnosticului de ingrijire tre"uie sacontina un enunt cat #ai clar or#ulat care sa cuprinda! intr-o ter#inologie speci ica si unani# acceptata! starea actuala de sanatate a individului sau co#unitatii ingrijite si actorii care contri"uie la aceasta$

In functie de tipul diagnosticului de ingrijire formulat &incadrat in una dintre cele patru categorii posible, descrise anterior$ enuntul diagnosticului de ingrijire poate cuprinde un enunt compus dintr,un singur element, din doua sau din trei elemente.
Diagnosticele de ingrijire or#ulate ca un enunt cu un singur ele#ent In acest tip de or#ulare se incadrea&a nu#ai diagnosticele de nursing care se re era la starea de bine$ %cceptate de N%ND% din ,440! diagnosticele de nursing ale starii de "ine sunt or#ulate ca un enunt cu un singur ele#ent! de tipul 5potential crescut pentru$ E.e#plu de enunt al diagnosticului starii de "ine' 5Potential crescut pentru o #ai "una educatie6$ %cest tip de enunt! al diagnosticului de ingrijire al starii de "ine! nu include niciodata a ir#atii asupra actorilor asociati$ Diagnosticele de ingrijire or#ulate ca un enunt cu doua ele#ente /or#ularea diagnosticelor posibile de nursingsi a diagnosticelor de risc crescuteste redactata su" or#a unui enunt cu doua ele#ente$ Diagnosticul posibil de nursing cuprinde in pri#a parte a enuntului diagnosticul de ingrijire suspectat (posibil + diagnostic) ! ur#at de ele#entul de conjuctie cauzat de/favorizat de! iar in a doua parte a enuntului elementele clinice care atrag atentia in acest sens$ %cest tip de diagnostic este un diagnostic de etapa! care ur#ea&a a i de initivat prin culegerea de date supli#entare! trans or#andu-se ulterior ie intrun nou diagnostic actual de ingrijire! ie disparand de pe lista de pro"le#e de ingrijire ale pacientului daca nu o"tine# dove&i in acest sens! ie devenind un diagnostic de risc crescut in conditiile in care actorii de risc potential se de inesc cu preci&ie$ Un e.e#plu de diagnostic potential de nursing este ur#atorul' 5Posi"il de icit de autoingrijire cau&at de incapacitatea utili&arii #ainii stangi i#o"ili&ate prin per u&ia intravenoasa continua6

16

Diagnosticul de risc crescut cuprinde in pri#a parte a enuntului sintag#a 5risc crescut pentru6 ur#ata de diagnosticul de nursing pentru care pacientul prezinta elemente de risc! ele#entul de conjunctie favorizat de/ cauzat de iar in a doua parte a enuntului enumerarea factorilor de risc prezenti pentru de&voltarea acestuia$ Iata cateva ase#enea e.e#ple de or#ulari ale diagnosticelor de risc crescut' 5Risc crescut pentru alterarea integritatii cutanate avori&at de i#o"ili&area prelungita la pat secundara racturii de coapsa6 5Risc crescut pentru aparitia ulceratiilor corneene avori&ate de disparitia oclu&iei palpe"rale in cadrul co#ei neurologice6 Diagnosticele de ingrijire or#ulate ca un enunt cu trei ele#ente Diagnosticele actuale (prezente) de nursing sunt singurele diagnostice de ingrijire redactate su" or#a unui enunt co#pus din trei ele#ente distincte$ Pri#ul ele#ente este repre&entat de diagnosticul de ingrijire! al doilea este repre&entat de factorii cauzali (etiologici)! introdusi prin or#ula de legatura determinat/cauzat de! iar al treilea ele#ent este repre&entat de manifestarile clinice #ajore sau #inore! su"iective sau o"iective care sustin diagnosticul or#ulat! iind introduse prin ele#entul de legatura manifestat prin! ur#at de enuntul acestor #ani estari ( ie in ter#enii unor argu#ente clinice! ie su" or#a direct e.pri#ata de catre pacient)$ E.e#ple de or#ulari ale enuntului diagnosticului actual de ingrijire co#pus din trei parti sunt ur#atoarele' 5%n.ietate deter#inata de evolutia i#predicti"ila a episoadelor de ast# "ronsic #ani estata prin a ir#atii de tipul 5#a te# ca nu voi #ai putea respira de loc6! 5#a te# ca a# sa#or67 5Incontinenta urinara cau&ata de di#inuarea volu#ului ve&ical #ani estata prin urinare recventa si pierderea controlului s incterian6 5Scaderea capacitatii de e ort cau&ata de insu icienta de po#pa a ini#ii #ani estata prin dispnee la e orturi i&ice #ici! atiga"ilitate si astenie #usculara6 5%"senta co#pliantei la regi#ul ali#entar -ipoglucidic cau&ata de neintelegerea ratiunii acestuia in dia"etul &a-arat #ani estata prin consu#ul de dulceata! ciocolata si prajituri6 5%"senta co#pliantei la trata#entul #edica#entos anti-ipertensiv prescris cau&ata de lipsa #ijloacelor inanciare #ani estata prin intreruperea trata#entului6 5%"senta co#pliantei la trata#entul anti-ipertensiv cu "eta"locante cau&ata de aparitia unor e ecte secundare #edica#entoase #ani estate prin i#potenta se.uala6 5Depresie psi-ica cau&ata de #odi icarea i#aginii de sine dupa interventia c-irurgicala de -isterecto#ie totala #ani estata prin a ir#atia 5nu #ai sunt e#eie6 5 /or#ularea cat #ai precisa! #ai detaliata si #ai speci ica a pro"le#elor actuale de ingrijire constatate la pacient asigura o trans#itere corecta a in or#atiilor intre asistentele #edicale si o era pre#isele ela"orarii unui plan de ingrijire cat #ai adecvat si individuali&at pacientului$

TA&ONO'IA DIAGNOSTICELOR DE NURSING 7copulN)ND) a fost de a dezvolta un limbaj diagnostic standardizat in nursing, prin dezvoltarea unei ta"onomii specifice. 9a prima conferinta N)ND), in BD%, cele :/ de diagnostice initiale de nursing au fost ordonate alfabetic, fara alegerea unui sistem logic de clasificare a acestora. Primele / conferinte N)ND) au mentnut listarea alfabetica a diagnosticelor de nursing dezvoltate si aprobate ulterior, teoreticienii incepand sa acorde atentie unui sistem de clasificare a acestora. In #CC( N)ND) acceptase D% de diagnostice de nursing pentru uzul clinic. Nursingul psihiatric a solicitat includerea in aceasta lista la a GI,a !onefrinta bienala N)ND), in #CC@.
17

N)ND) se preocupa de validarea si revizuirea anuala a diagnosticelor de nursing &http:''FFF.nanda.org$. E"pertii comitetului N)ND) evalueaza diagnosticul propus dupa urmatoarele etape si criterii: Etapa : -rimiterea si propunerea unui nou diagnostic de ingrijire comisiei de e"perti N)ND)* Etapa #: )cceptarea pentru dezvoltarea clinica &autentificarea'demonstrarea$ a diagnosticului propus: Etapa #. : Eticheta, definitia, caracteristicile definitorii sau factorii de risc, bibliografia si revizuirea literaturii de specialitate. In stadiul acesta eticheta diagnostica este propusa !omitetului pentru -a"onomie pentru clasificare. Este necesara documentarea teoretica, prin e"plorarea literaturii de specialitate, care sa demonstreze si sa fundamenteze sustinerea justificata a etichetei diagnostice nou propuse. Revizuirea teoretica trebuie sa sustina eticheta si definitia acesteia. Datele teoretice trebuie sa discute si sa sustina caracteristicile definitorii sau factorii de risc &pentru diagnosticele de risc$ si respectiv factorii determinanti &pentru diagnosticele actuale$. Etapa #.# 7tudiile de caz 1data ce a fost parcursa etapa anterioara, este solicitat un raport narativ care descrie un caz real care sustine diagnosticul de nursing si include caracteristicile definitorii sau factorii de risc. +actorii cauzali, interventiile si evolutia asteptata sunt optionale. Etapa #.% 7tudiile cazurilor clinice Daca sunt intrunite criteriile #. si #.#, urmeaza descrierea narativa a unei serii de minim C cazuri care demonstreaza diagnosticul propus si include caracteristicile definitorii sau factorii de risc, factorii etiologici, interventiile si evolutia asteptata. Etapa #.( !onsensul e"pertilor in nursing referitor la studiul diagnosticului Daca sunt intrunite criteriile anterioare, sunt solicitate opiniile e"pertilor in nursing asupra componentelor diagnosticului &validitatii acestora$. Etapa %.C Ialidarea si testarea clinica a diagnosticului
18

 Etapa %. . 7tudii clinice asupra utilizarii diagnosticului, fara generalizare populationala Etapa %.# 7tudiu clinic asupra unui esantion de mici dimensiuni Etapa %.% 7tudiu clinic asupra unui esantion de dimensiuni suficient de maripentru a permite generalizarea populationala a diagnosticului propus. In #CCC N)ND) a aprobat D diagnostice noi de nursing, incluzandu,le in ta"onomia clinica si testarea validitatii. )u fost modificate etichetele multor diagnostice anterior aprobate* s,aadoptat listarea diagnosticelor in functie de conceptul etichetei acestora. In #CC@ a fost aprobata de catre N)ND) -a"onomia II a diagnosticelor de nursing, a carei structura utilizeaza D a"e, intr,un format conceput sa faciliteze adaugarea unor noi diagnostice si modificarea celor e"istente. !ele D a"e utilizate in acesata ta"onomie sunt urmatoarele: )"a : !onceptul diagnostic* )"a #: -impul &acut sau cronic* termen scurt sau termen lung$* )"a %: 6nitatea de ingrijit &individual, familial, comunitate, grup tinta$* )"a (: Iarsta &de la fetus pana la varstnic$* )"a @: 7tatusul de sanatate &actual, risc pentru, oportunitate sau potential de dezvoltare'ameliorare$* )"a /: descriptorul &limiteaza sau specifica intelesul conceptului diagnostic$* )"a D: -opografie &parte'regiune a corpului$. Pe langa modificarile a"iale introduse de ta"onomia II, a fost introdusa si codificarea diagnosticelor, care permite utilizarea computerizata a datelor. )ceste modificari permit clinicienilor sa sesizeze omisiunile sau posibilitatea implementarii unor noi diagnostice de ingrijire. .roiectul clasificarii si e&tinderii diagnosticelor de nursing Proiectul clasificarii si e"tinderii diagnosticelor de nursing &NDE! E 4Nursing Diagnosis E"tension and !lassification$ a inceput in BB%, ca o colaborare intre N)ND) si o echipa de cercetatori ai !olegiului de Nursing al 6niversitatii IoFa. 7copul principal al NDE! a fost sa evalueze si sa revizuiasca diagnosticele de nursing N)ND), sa dezvolte noi diagnostice de
19

nursing si o noua terminologie si sa organizeze diagnosticele N)ND) intr,o clasificare structurata. Rezultatul acestor cercetari este concretizat in -a"onomia II. -a"onomia II ordoneaza diagnosticele de nursing in domenii, fiecare dintre acestea incluzand clase de diagnostice, cu unul sau mai multe diagnostice de nursing. TA&ONO'IA II: Do$enii( !"a e i diagno ti!e de n#r ing )NANDA 2**+) Do$eni#" ,: Pro$o-area anatatii: !onstientizarea starii de bine sau normalitatea functiilor si strategiile utilizate pentru mentinerea si intarirea starii de bine sau a normalitatii functionale. C"a a ,:Con tientizarea anatatii: recunoasterea functiilor corporale normale si starea de bine. C"a a 2:'anage$ent#" anatatii: Identificarea, controlul, realizarea si integrarea activitatilor de mentinere a starii de sanatate si a starii de bine. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CCC:# 2anagement individual eficient al recomandarilor terapeutice CCCD: 2anagement individual ineficient al recomandarilor terapeutice CCC:C 2anagement familial ineficient al recomandarilor terapeutice CCC: 2anagement comunitar ineficient al recomandarilor terapeutice CCC:( !omportament pro,sanogen &specificat$ CCCBB 2entinere ineficienta asanatatii CCCB: Intretinere inadecvata a locuintei CC /# Interes pentru ameliorarea recomandarilor terapeutice CC /% Interes pentru ameliorarea nutritiei Do$eni#" 2: N#tritia: )ctivitatile de ingerare, asimilare si utilizare a nutrientilor cu scopul mentinerii functiilor tisulare, repararii tesuturilor si producerii energiei. C"a a ,: Inge tia: Introducerea alimentelor sau nutrientilor in organism. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CC CD: 2odel de alimentatie inadecvata a sugarului
20

CC C%: Deteriorare a inghitirii CCCC#: Deteriorare a nutritiei: mai putin decat necesarul organismului CCCC : Deteriorare a nutritiei: mai mult decat necesarul organismului CCCC%: Risc de deteriorare a nutritiei: mai mult decat necesarul organismului C"a a 2: Dige tia: )ctivitatile fizice si chimice care convertesc alimentele in substante potrivite spre a fi absobite si asimilate. C"a a .:A/ or/tia: )ctul de preluare a nutrientilor catre tesuturile organismului. C"a a 0:'eta/o"i $#": procesele fizice si chimice ce survin in organismul viu, tesuturile si celulele corpului pentru dezvoltarea si functiile protoplasmei, producerea deseurilor si energiei, cu eliberare de energie pentru toate procesele vitale. C"a a +: 1idratarea:Ingestia si absorbtia fluidelor si electrolitilor. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CCC#D: Deficit al volumului fluidic CCC#:: Risc pentru deficit al volumului fluidic CCC#/: E"ces al volumului fluidic CCC#@: Risc pentru dezechilibru al volumului fluidic CC /C: Interes pentru ameliorarea balantei fluidice Do$eni#" .: E"i$inari i !2i$/#ri: 7ecretia si e"cretia reziduurilor din organism. C"a a ,:3#n!tia #rinara: Procesul de secretie, reabsorbtie si e"cretie aurinei. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CCC /: Deteriorare a eliminarii urinare CCC#%: Retentie urinara CCC# : Incontinenta urinara totala CCC#C: Incontinenta urinara functionala CCC D: Incontinenta urinara de stres
21

CCC B: Incontinenta urinara imperioasa CCC :: Incontinenta urinara refle"a CCC##: Risc pentru incontinenta urinara imperioasa CC //: Interes pentru ameliorarea eliminarii urinare C"a a 2:3#n!tia ga trointe tina"a: Procesul de absorbtie si e"cretie a produsilor rezultati din digestie. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CCC (: Incontinenta intestinala CCC %: Diaree CCC : !onstipatie

CCC @: Risc pentru constipatie CCC #: !onstipatie perceputa C"a a .: 3#n!tia !#tanata: Procesele de secretie si e"cretie ce au loc prin piele. C"a a 0:3#n!tia re 4iratorie: Procesele de schimburi gazoase si eliminare a reziduurilor metabolice care au loc prin pulmoni. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CCC%C: Deteriorare a schimburilor gazoase Do$eni#" 0: A!ti-itate5re4a# : producerea, conservarea, utilizarea sau echilibrarea resurselor energetice. C"a a ,:So$n5odi2na: somn, repaus,odihna, rela"are sau inactivitate. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CCCB@: Deteriorare a tiparului somnului CCCB/: Deprivare de somn CC /@: Interes pentru ameliorarea somnului

22

C"a a 2:A!ti-itate5e6er!iti#: 2iscarea partilor componente ale corpului &mobilitate$, a face treaba saua e"ecuta actiuni, deseori &dar nu totdeauna$ impotriva unei rezistente. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CCC(C: Risc pentru sindrom de disutilizare CCC:@: Deteriorare a mobilitatii fizice CCCB : Imobilizare la pat CCC:B: Imobilizare in carucior CCCBC: Deteriorare a abilitatii transferului CCCBD: Deficienta a activitatii diversionale CC CC: Intarziere a recuperarii chirurgicale CC /:: 7til de viata sedentar C"a a .:Ba"anta energeti!a: 7tatusul de echilibru dinamic dintre aportul si cheltuiala resurselor. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CCC@C -ulburarea campului energetic CCCB% 1boseala C"a a 0:Ra 4#n #" !ardio-a !#"ar5re 4irator: 2ecanismele cardio,respiratorii care sustin activitatea si repausul. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CCC#B 7caderea debitului cardiac CCC%% )lterarea ventilatiei spontane CCC%# Respiratie ineficienta CCCB# )lterarea tolerantei la efort CCCB( Risc pentru alterarea tolerantei la efort CCC%( Raspuns ventilator disfunctional
23

CCC#( Perfuzie tisulara ineficienta &specificarea tipului: renala, cerebrala, cardiopulmonara, gastrointestinala, perferica$. C"a a +:A#toingrijire: !apacitatea de a desfasura activitatile de autoingrijire corporala si functiile fiziologice ale organismului. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CC CB Deficit de autoingrijire privind imbracarea'tinuta CC C: Deficit de spalare'igiena personala CC C# Deficit de hranire CC C Deficit de toaleta individuala

Do$eni#" +: Per!e4tie5C#noa tere:7istemele umane de prelucrare a informatiei cuprind atentia, orientarea, senzatiile, perceptiile, cunoasterea si comunicarea. C"a a ,:Atentia: Interesul mental de a percepe, a observa. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CC #% Neglijare unilaterala C"a a 2: Orientarea:!unoasterea timpului, locului, persoanelor. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CC #D 7indrom de interpretare alterata a mediului CC @( Ratacire C"a a .:Senzatie54er!e4tie: Receptionarea informatiilor cu ajutorul simturilor &tactil, gustativ, miros, auz, vaz si ?inestezic$ si intelegerea datelor conducand la numirea, asocierea si'sau recunoasterea tiparelor'modelelor. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CC ## )lterarea perceptiei senzoriale &specificarea tipului: vizuale, auditive, ?inestezice, gustative, tactile$. C"a a 0:C#noa terea: 6tilizarea memoriei, invatarii, gandirii, rezolvarii problemelor, abstractizarii, judecatii, reflectiei, capacitatilor intelectuale, calculului si limbajului. 'iagnostice de ingrijire aprobate"
24

CC #/ Deficit de cunoastere &cu specificarea deficitului$ CC / Potential pentru ameliorarea cunoasterii &cu specificarea domeniului$ CC #: !onfuzie acuta CC #B !onfuzie cronica CC % )lterarea memoriei CC %C -ulburarea proceselor gandirii C"a a +:Co$#ni!area: Primirea si trimiterea de informatii verbale si non,verbale. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CCC@ )lterarea comunicarii verbale CC @D Potential pentru o mai buna comunicare Do$eni#" 7: Per!e4tia ine"#i: !unoasterea de sine. C"a a ,: Con!e4t#" de ine: Perceptiile asupra propriei persoane. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CC # -ulburarea identitatii personale CC #@ Neajutorare CC @# Risc pentru neajutorare CC #( Descurajare CC /D Potential pentru ameliorarea imaginii de sine. C"a a 2: Re 4e!t#" de ine: Evaluarea propriei valori, capacitati, importante, a succesului personal. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CC B 7cadere cronica a respectului de sine

CC #C 7cadere situationala a respectului de sine CC @% Risc pentru scaderea situationala a respectului de sine.
25

C"a a .: I$aginea !or4ora"a: reprezentarea mentala a propriului corp. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CC : )lterarea imaginii corporale.

Do$eni#" 8: Ro"#ri i re"atii: !one"iunile pozitive si negative si asocierile dintre persoane sau grupuri si mijloacele prin care se realizeaza acele cone"iuni. C"a a ,: Ro"#" de ingrijire: 2odel comportamental social asteptat de la persoanele care acorda ingrijiri, fara a fi profesionisti din domeniul sanatatii. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CCC/ 7uprasolicitare a rolului de ingrijire CCC/# Risc pentru suprasolicitare a rolului de ingrijire CCC@/ )lterarea relatiei parentale CCC@D Risc pentru alterarea relatiei parentale CCC/( Potential pentru ameliorarea relatiei parentale. C"a a 2:Re"atii"e 9a$i"ia"e: )socierea unor persoane inrudite biologic sau prin libera alegere. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CCC/C Intreruperea proceselor familiale CC @B Potential pentru ameliorarea proceselor familiale CCC/% Procese familiale disfunctionale J alcoolism CCC@: Risc pentru alterarea atasamentului parental'filial C"a a .:Inde4"inirea ro"#ri"or: !alitatea si functionalitatea unui comportament social asteptat. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CC C/ )laptare eficienta CC C( )laptare ineficienta
26

CC C@ Intreruperea alaptarii CCC@@ Performanta ineficienta a rolului CCC/( !onflict al rolului parental CCC@# )lterarea interactiunii sociale Do$eni#" :: Se6#a"itate: Identitatea se"uala, functia se"uala si reproducerea. C"a a ,: Identitatea e6#a"a: Recunoasterea apartenentei persoanei la un anumit se"'gen. C"a a 2:3#n!tia e6#a"a: !apacitatea sau abilitatea de a participa la un act se"ual. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CCC@B Disfunctie se"uala CCC/@ 2odel se"ual ineficient C"a a .:Re4rod#!erea: 1rice proces soldat cu producerea unei fiinte umane. Do$eni#" ;: Ada4tarea5To"eranta "a tre : 2ultumirea fata de evenimentele si procesele vietii. C"a a ,:Ra 4#n #" 4o t<tra#$ati!: Reactiilece survin dupa trairea unui stres psihic sau psiho,social. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CC ( 7indromul stresului de relocatie

CC (B Risc pentru sindromul stresului de relocatie CC (# 7indromul postraumatic dupa viol CC ((: 7indromul postraumatic dupa viol: reactia tacuta CC (%: 7indromul postraumatic dupa viol: reactia comple"a CC ( : 7indrom postrtraumatic CC (@: Risc pehntru sindrom postrtraumatic. C"a a 2:Ra 4#n #" de ada4tare: Procesul de a face fata stresului e"ercitat de mediu.
27

'iagnostice de ingrijire aprobate" CC (: -eama CC (/ )n"ietate CC (D +rica de moarte CC %D -ristetea cronica CCCD# Negarea ineficienta CC %/ )nticiparea doliului CC %@ Doliu disfunctional CCCDC )lterare a adaptarii CCC/B )daptare ineficienta CCCD( !ompromiterea adaptarii familiale CCCD )daptare defensiva CCCDD )daptare comunitara ineficienta CC @: Potential pentru o mai buna adaptare &individuala$ CCCD@ Potential pentru o mai buna adaptare familiala CCCD/ Potential pentru o mai buna adaptare a comunitatii CC D# Risc pentru doliu disfunctional C"a a .: Stre #" ne#ro<!o$4orta$enta": Raspunsuri comportamentale care reflecta activitatea nervoasa periferica si centrala. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CCCCB Disrefle"ie autonoma CCC C Risc pentru disrefle"ie autonoma CC CC / !omportament infantil dezorganizat @ Risc pentru comportament infantil dezorganizat
28

CC

D Potential pentru o mai buna organizare a comportamentului infantil

CCC(B 7caderea capacitatii adaptative intracraniene Do$eni#" ,*: Prin!i4ii de -iata: Principiile care fundamenteaza atitudinea, gandirea, comportamentul e"primate prin acte, obiceiuri, ori institutii percepute ca adevarate sau cu valoare intrinseca. C"a a ,: =a"ori: Identificarea si ierarhizarea modelelor preferate de conduita sau atitudinea vizand starile terminale. C"a a 2: Con-ingeri:1ptiuni, asteptari sau judecati asupra unor acte, obiceiuri sau institutii percepute ca adevarate sau cu valoare intrinseca. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CCC/: Potential pentru o mai buna stare de bine spiritual C"a a .:=a"ori5Credinte5A!ti#ni !ongr#ente: !orespondenta sau echilibrul dintre valorile dobandite, credinte si actiuni. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CCC// Distres spiritual CCC/D Risc pentru distres spiritual CCC:% !onflict decizional &specificarea conflictului$ CCCDB Noncomplianta &specificarea noncompliantei$ CC DC Risc pentru alterarea religiozitatii CC /B )lterarea religiozitatii CC D Potential pentru ameliorarea religiozitatii Do$eni#" ,,: Sig#ranta5Prote!tie:9ipsa pericolului, injuriilor fizice sau afectarii sistemului imun, prevenirea unei pierderi, protectia sigurantei si securitatii. C"a a ,:In9e!tii: Raspunsul organismului gazda fata de invazia patogena. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CCCC( Risc pentru infectie
29

C"a a 2: Inj#rii 9izi!e: 9eziuni corporale. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CCC(@ )lterarea integritatii mucoasei orale CCC%@ Risc pentru lezare CCC:D Risc pentru leziuni pozitionale perioperatorii CC @@ Risc pentru caderi CCC%: Risc pentru traumatisme CCC(/ )lterarea integritatii cutanate CCC(D Risc pentru alterarea integritatii cutanate CCC(( )lterarea inetgritatii tisulare CCC(: )lterarea dentitiei CCC%/ Risc pentru sufocare CCC%B Risc pentru aspiratie CCC% Ineficienta clearence,ului respirator CCC:/ Risc pentru disfunctie neuro,vasculara periferica CCC(% Protectie ineficienta CC @/ Risc pentru sindromul mortii subite infantile C"a a .:=io"enta: e"ercitarea unei forte sau constrangeri e"cesive, generatoare de leziuni sau abuzuri. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CC %B Risc de auto,mutilare CC @ )uto,mutilare CC %: Risc pentru hetero,violenta CC (C Risc pentru auto,violenta
30

CC @C Risc suicidar C"a a 0: 1azard#ri de $edi#: 7urse de pericol aflate in imprejurimi. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CCC%D Risc de otravire C"a a +: Pro!e #" de a4arare: Procesele prin care individul se apara de sine si de altii. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CCC( Raspuns alergic la late" CCC(# Risc pentru raspuns alergic la late" C"a a 7:Ter$oreg"area: Procesele fiziologice de reglare a caldurii si energiei din organism, cu scopul protejarii acestuia. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CCCC@ Risc pentru alterarea temperaturii corporale CCCC: )lterare a termoreglarii CCCC/ <ipotermie CCCCD <ipertermie. Do$eni#" ,2: Con9ort#": 7entimentul starii de bine fizice, mentale sau'si sociale. C"a a ,: Con9ort#" 9izi!: 7tare de bine fizic si absenta durerii. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CC %# Durere acuta CC %% Durere cronica CC %( 3reata. C"a a 2: Con9ort de $edi#: 7tare de bine raportata la mediul inconjurator. C"a a .: Con9ort o!ia": 7tare de bine in mediul social. 'iagnostice de ingrijire aprobate"
31

CCC@% Izolare sociala. Do$eni#" ,.: Cre tere5Dez-o"tare:!restere a dimensiunilor fizice , maturare a organelor si sistemelor si progresie a dezvoltarii corespunzatoare varstei. C"a a ,:Cre terea: !resterea dimensiunilor fizice si maturarea sistemelor viscerale. 'iagnostice de ingrijire aprobate" CC CC Intarziere a cresterii si dezvoltarii % Risc pentru crestere disproportionata

CC C 9ipsa de prosperitate a adultului C"a a 2:Dez-o"tarea: Progresia'regresia intr,o succesiune recunoscuta . 'iagnostice de ingrijire aprobate" CC CC Intarziere a cresterii si dezvoltarii # Risc pentru intarziere a cresterii si dezvoltarii.

Diagnosticele de ingrijire nu reprezinta diagnostice medicale! Pro esia de #edic si cea de asistent #edical sunt inrudite prin caracterul lor li"eral si i#plicarea co#una in reali&area asistentei de sanatate a populatiei$ Nu tre"uie sa uita# insa nici un #o#ent ca ele ra#an pro esii distincte! autono#e! independente! intre ele nee.istand auto#at relatii de su"ordonare! ci de cola"orare$ Repre&entantii celor doua pro esii sunt parteneri cu roluri di erite ai ec-ipei #ultidisciplinare co#ple.e i#plicate in reali&area asistentei de sanatate$ Diagnosticele de ingrijire si diagnosticele #edicale sunt categorii di erite de diagnostice! avand caractere conceptuale! calitative si prag#atice distincte$ Diagnosticele de ingrijire se re era la #odul individual! particular de reactie al pacientului8co#unitatii ata de o anu#ita situatie de sanatate8"oala$3odelul conceptual utili&at de asistenta #edicala in or#ularea diagnosticului de ingrijire este ocali&at asupra pacientului! a.at pe #odalitatea in care "oala #odi ica calitatea vietii acestuia si gradul de satis acere al necesitatilor unda#entale ca iinta u#ana$ Din acest punct de vedere! rolul asistentei #edicale ata de pacient ar putea i descris drept 5avocat al pacientului si necesitatilor sale6$ Diagnosticul de ingrijire este in per#anenta suscepti"il de sc-i#"are in unctie de #odul de raspuns al individului8co#unitatii la #asurile de ingrijire ela"orate si aplicate$ Din acest #otiv diagnosticul de ingrijire tre"uie periodic reevaluat$ In or#ularea diagnosticului de ingrijire e.ista in pre&ent o ter#inologie i.a! reco#andata de N%ND% asupra #odului de redactare a enuntului acestui diagnostic$ In ela"orarea diagnosticului de ingrijire asistentei #edicale ii revine o atri"utie e.clusiva si autono#a$ Diagnosticul de nursing deter#ina tipul interventiilor de ingrijire acordate in #od autono# de catre asistenta #edicala si per#ite identi icarea pro"le#elor cone.e! de cola"orare cu #edicul pentru reali&area actului co#ple.! de ec-ipa al ingrijirii #edicale a pacientului$ Diagnosticele medicale sunt or#ulate in e.clusivitate de catre #edic si repre&inta descrierea procesului patologic pre&ent la pacientul asistat #edical$ 3odelul conceptual utili&at de doctor in ela"orarea diagnosticului #edicaleste ocali&at asupra "olii! #edicul regasind la pacient #ani estariloe acesteia$ Din acest punct de vedere! rolul #edicului ata de pacient ar putea i descris drept 5aliat al pacientului in lupta i#potriva "olii6$ Diagnosticul #edical are o or#ulare unitara! "ine standardi&ata si unani# acceptata pe "a&a criteriilor #edicale de diagnostic! unda#entate stiinti ic! avand la "a&a caracterele generale de #ani estare a "olilor la specia u#ana$ De regula diagnosticul #edical nu se #odi ica! eventual la diagnosticul initial adaugandu-se alte diagnostice #edicale! in ca&ul aparitiei unor co#plicatii ale "olii de "a&a sau noi i#"olnaviri asociate$

32

In or#ulare diagnosticului #edical nu sunt de regula inclusi actorii cau&ali ai "olii (e.ceptand in ectiile sau alte situatii etiologice particulare)$ Diagnosticul #edical este utili&at pentru sta"ilirea trata#entului #edical al pacientului$ Gruparea diagnosticelorsi modelul clinic bifocal de abordare a pacientului O grupare de diagnostice presupune i#"inarea pe o lista co#una a diagnosticelor de ingrijire si a pro"le#elor #edicale de cola"orare! prin asocierea ele#entelor clinice validate pentru un anu#it pacient asistat #edical$ %st el! enu#erarea diagnosticelor de nursing or#ulate! alaturi de diagnosticele #edicale sau c-irurgicale ale pacientului ingrijit acilitea&a evaluarea! identi icarea! reali&area si evaluarea actului de ingrijire$ O ase#enea alaturare de diagnostice o era o co#pletare a diagnosticului #edical si nu o inlocuire a acestuia$ %st el! alaturi de iecare diagnostic #edical al pacientului se pot or#ula diagnosticele de ingrijire si lista pro"le#elor de cola"orare intre asistenta #edicala si #edic! precu# si potentialele pro"le#e care pot surveni! legate de starea de sanatate! investigatiile diagnostice aplicate si interventiile terapeutice reali&ate$ %cest #od de a"ordare a pro"le#elor pacientului (atat din punct de vedere #edical! cat si al ingrijirilor acordate) repre&inta un model bifocal de practicaclinica$ Un ase#enea #odel clinic "i ocal generea&a avantaje pentru calitatea actului de asistenta #edicala! in "ene iciul pacientului si al serviciilor de sanatate$ Interventiile de ingrijire ' Interventiile de ingrijire repre&inta actiunile practice intreprinse de asistenta #edical, (sau personalul au.iliar) in "ene iciul starii de sanatate a pacientului$ Dupa continutul lor deci&ional (din care deriva responsa"ilitatea) si #odul de indeplinire! interventiile de ingrijire pot i i#partite in doua categorii distincte' Interventii autonome! prescrise si reali&ate de asistentele #edicale! in ca&ul in care responsa"ilitatea le revine integral7 Interventii delegate! prescrise de #edic si reali&ate autono#! dar si delegat de catre asistentele #edicale! in ca&ul carora responsa"ilitatea revine in principal celui care delega$ In ca&ul interventiilor delegate! responsa"ilitatea poate i delegata de catre #edic asistentei sau de catre asistenta personalului au.iliar de ingrijire$ In cadrul interventiilor autono#e se inscriu toate #asurile de ingrijire! prevenirea anu#itor diagnostice de nursing! or#ularea acestora! dar si ur#arirea si #onitori&area starii de sanatate a pacientului si o"servarea evolutiei acestuia! pentru a sesi&a la ti#p orice sc-i#"are se#ni icativa survenita! precu# si educatia pentru sanatate a pacientului$ Ur#arirea evolutiei "olnavului are ca scop identi icarea si #onitori&area evolutiei problemelor de colaborare cu medicul in acordarea asistentei pacientului ingrijit$ Problemele de colaborare si complicatiile potentiale Pro"le#ele de cola"orare cu #edicul se re era la sc-i#"arile survenite in evolutia starii de sanatate a pacientului ingrijit! sesi&ate de asistenta #edicala$ Ele tre"uie se#nalate cu pro#ptitudine doctorului! deoarece i#plica reevaluarea si deseori #odi icarea atitudinii terapeutice$ Pro"le#ele de cola"orare nu se re era in nici un ca& la eventuale relatii interu#ane tensionate in cadrul ec-ipei de pro esionisti i#plicati in acordarea asistentei #edicale si ingrijirea pacientului9 Interventiile prescrise de #edic in cadrul actului de ingrijire #edicala sunt repre&entate de e.plorarile diagnostice si trata#entele #edicale$ +rata#entele #edicale sunt prescriptii co#ple.e (igieno-dietetice si ar#acologice) reco#andate de doctor pentru solutionarea pro"le#elor de sanatate ale pacientului$ In ca&ul aparitiei unei pro"le#e de cola"orare sesi&ate de asistenta! #edicul intervine prin acte diagnostice si terapeutice! iar trata#entele #edicale sunt de o"icei e.ecutate si ur#arite de asistenta #edicala$ %sistenta #edicala ia deci&ii independente atat in identi icarea pro"le#elor de cola"orare #edicala! cat si in ceea ce priveste diagnosticele de ingrijire$ /or#ularea enuntului pentru pro"le#ele de cola"orare sesi&ate de catre asistenta intr-o anu#ita situatie clinica concreta este dese#nata su" titlul generic de complicatie potentiala! ca in e.e#plele ur#atoare'

33

+rata#ent anticoagulant Co#plicatie potentiala' -e#oragii7 Pneu#onie Co#plicatie potentiala' insu icienta renala7 +rata#ent cu digo.in Co#plicatie potentiala' arit#ii ventriculare E.plorare angiogra ica Co#plicatie potentiala' -e#oragie la locul punctiei arteriale Insu icienta cardiaca Co#plicatie posi"ila' tro#"o&a venoasa pro unda a #e#"relor in erioare Gripa Co#plicatie posi"ila' #iocardita cu tul"urari de rit# cardiac Intervetie c-irurgicala ce&ariana Co#plicatie posi"ila' tro#"o&a venoasa pro unda a #e#"relor in erioare Problemele de colaborare de inesc deci co#plicatii ale starii de sanatate a pacientului$ In detectarea aparitiei acestora si in #onitori&area evolutiei lor un roli indispensa"il revine asistentei #edicale$ %sistentele #edicale a"ordea&a solutionarea acestor pro"le#e de cola"orare prin aplicarea prescriptiilor reco#andate de #edic! cat si prin aplicarea unor interventii autono#e (prescriptii reco#andate de asistenta)$ Rolul a#"elor tipuri de interventii este cel de a #ini#ali&a sansa aparitiei sau a#ploarea co#plicatiilor #edicale respective$ Di eritele tipuri de relatii dintre interventiile prescrise de #edic si cele prescrise de asistenta in acordarea ingrijirilor #edicale sunt ilustrate in +a"elele , si 0$

Interventii prescrise de asistenta Sc-i#"area po&itiei la iecare 0 ore 3asajul usor al &onelor vulnera"ile Reducerea presiunii in &onele de sprijin

Diagnostic de ingrijire Risc crescut pentru alterarea integritatii cutanate cau&at de i#o"ili&area prelungita la pat prin ractura de sold

Interventii prescrise de medic Nici una

abel ! " Interventii autonome ale asistentei medicale derivate din diagnosticul de ingrijire formulat

erventii prescrise de asistenta

#roblema de colaborare Co#plicatie potentiala' %lterarea ec-ili"rului -idroelectrolitic

Interventii prescrise de medic Per u&ie intravenoasa (tipul solutiilor! cantitatea! de"itul per u&iei) E.a#ene de la"orator

gurarea unei -idratari orale adecvate

nitori&area starii de -idratare nitori&area se#nelor vitale nitori&area incretei si e.cretei nitori&area greutatii nitori&area electrolitilor ntinerea per u&iei la de"itului o#andat

34

gurarea8incurajarea igienei orale ecte

abel $ " Interventii autonome si delegate ale asistentei medicale derivate din aparitia unei probleme de colaborare Inregistrarea diagnosticelor de ingrijire si lista problemelor de ingrijire: Diagnosticele de ingrijire or#ulate! i#preuna cu co#plicatiile potentiale vor i inregistrate atat in planul de ingrijire al pacientului! cat si pe lista de probleme de ingrijire ale acestuia$ %ceasta lista de pro"le#e repre&inta un verita"il inde. sau cuprins al dosarului de ingrijire$ De ini# drept problema de ingrijire orice situatie care a#eninta sau ar putea a#eninta starea de sanatate a pacientului! i#plicand o interventie de ingrijire din partea unui #e#"ru al ec-ipei de ingrijire$ Pe aceasta lista pro"le#ele de ingrijire sunt ierar-i&ate si nu#erotate! iind utili&ate atat in ela"orarea planului de ingrijire! cat si in conse#narea notelor asupra evolutiei pacientului! olosite pentru evaluarea e icacitatii ingrijirii$ (II):ELABORAREAPLANULUI DE INGRIJIRE Redactarea planului de ingrijire repre&inta cea de-a doua etapa a procesului de ingrijire si cea #ai i#portanta din punct de vedere conceptual si prag#atic$ Dupa identi icarea pro"le#elor de ingrijire! ierar-i&area acestora si or#ularea diagnosticelor de ingrijire se va trece la ela"orarea planului de ingrijire a pacientului$ alitatile planului de ingrijire: Ca orice activitate plani icata si planul de ingrijire a pacientului repre&inta un plan de actiune$ Pentru a i e icient! un plan de actiune tre"uie sa ie inteligent conceput! intrundind anu#ite calitatiale actiunilor ce tre"uie intreprinse$ %ceste calitati sunt sinteti&ate de acroni#ul engle&esc 5S3%R+6 si sunt redate in /igura 0$ %igura $ " &alitatile planului de ingrijire

Calitatileplanuluide ingrijire . /)*#R&0 S&4specific5$ E masuri formulatespecific* '&4measurable5$ E obiectivecepot fimasurate* A&4ac"ieveble5$ E masuri siobiectivecepotfi atinse* R&4realistic5$ E obiectiverealiste* T&4time table5$ Etermenefi"ate pentru aplicarea acsiunilor planificate
!tapele redactarii planului de ingrijire: Redactarea planului de ingrijire presupune parcurgerea ur#atoarelor etape' Ierar'izarea diagnosticelor de nursing in unctie de principalele pro"le#e de ingrijire identi icate7 (tabilirea obiectivelor de ingrijire pe ter#en scurt! inter#ediar si lung7 #recizarea concreta a interventiilor de nursing ce tre"uie aplicate pentru atingerea iecarui o"iectiv de ingrijire in parte7

35

 Identificarea interventiilor de ingrijire cu caracter interdependent (pro"le#e de cola"orare)7 #recizarea evolutiei asteptate din partea pacientului! su" ingrijirile acordate7 Documentareadiagnosticelor de ingrijire! a o"iectivelor! a interventiilor de ingrijire acordate7 Inregistrarea evolutiei pacientului su" ingrijirele acordate (conse#narea evolutiei pacientului)$ ") Ierar#izarea diagnosticelor de ingrijire: $tabilirea prioritatilor in unctie de problemele de ingrijire identi icate si diagnosticele de ingrijire or#ulate repre&inta o munca de ec'ipa! in care vor i antrenati personalul! pacientul si apartinatorii acestuia$ Ierar-i&area diagnosticelor si necesitatilor de ingrijire necesare conceperii si redactarii planului de ingrijire se ace dupa modelul )aslo*! con or# caruia au prioritateingrijirile vi&and satis acerea necesitatilor so#atice$ #rincipiul acordului mutual %) $tabilirea obiectivelor ingrijirii: Pentru ca planul de ingrijire sa ie aplica"il si e icient! o"iectivele i.ate tre"uie sa ie realiste! iar indeplinirea lor tre"uie sa ie sta"ilita pe ter#ene (scurte! #edii si lungi)$ Din punct de vedere al ter#enelor de e.ecutie! o"iectivele de ingrijire pe ter#en includ ur#atoarele trei categorii' Obiective pe termen scurt' includ actiunile urgente! care tre"uie reali&ate i#ediat7 Obiective pe termen mediu si lung' includ actiuni prelungite! vi&and prevenirea co#plicatiilor! rea"ilitarea starii de sanatate8co#pensare a pacientului si educatia terapeutica a pacientului si a#iliei sale$ In sta"ilirea o"iectivelor ingrijirii se i#pune! con or# principiului acordului mutual! #entionat anterior! i#plicarea pacientului si a#iliei sau apartinatorilor acestuia$ Reda# in cele ce ur#ea&a un e+emplu de obiective de ingrijire intr-o situatie clinica concreta' (ituatie clinica: Pacient dia"etic! cu diagnostic de ingrijire5nonco#plianta ata de regi#ul dietetic -ipoglucidic datorat lipsei de intelegere asupra #odului de utili&area a oii de ec-ivalenta glucidica in intoc#irea ratiei ali#entare &ilnice #ani estat prin a"ateri constante de la dieta6 Obiective de ingrijire: Obiectiv imediat: %port ali#entar &ilnic de ,:;; calorii! reparti&at in 2 #ese si 0 gustari7 Obiectiv pe termen mediu: Plani icarea i#preuna cu pacientul a regi#ului dia"etic pentru o sapta#ana! intelegand si utili&and in redactarea #eniului &ilnic oaia de ec-ivalenta7 Obiectiv pe termen lung: O"tinerea co#pliantei ata de regi#ul dietetic -ipoglucidic$ &) Precizarea interventiilor de ingrijire necesare pentru rezolvarea fiecarei probleme de ingrijire %ceasta etapa din redactarea planului de ingrijire se reali&ea&a odata cu sta"ilirea o"iectivelor de ingrijire$ Pentru iecare o"iectiv de ingrijire in parte se sta"ilesc si se plani ica actiunile concrete de ingrijire necesare! strict individuali&ate$ Reali&area e icienta a acestei etape i#plica din partea asistentei #edicale o serie de calitati' O "una judecata clinica7

36

 O "una cunoastere a pacientului si a#iliei sale (pro il psi-ologic! grad de inteligenta! posi"ilitati socio-econo#ice! o"iceiuri! speci ic cultural! etnic si religios)7 O "una in or#are asupra resurselor co#unitare e.istente si a #odului in care pacientul poate avea acces la ele pentru reali&area o"iectivelor educationale sau de suport co#unitar! pe ter#en lung7 Contactarea persoanelor responsa"ile de progra#ele8resursele co#unitare disponi"ile! in interesul pacientului$ ') Precizarea evolutiei asteptate din partea pacientului sub ingrijirile acordate: In preci&area evolutiei ideale asteptate din partea pacientului su" ingrijirile acordate con or# planului redactat tre"uie avute in vedere ur#atoarele aspecte' Evolutia asteptata tre"uie considerata din punctul de vedere al beneficiului pacientului ! tinand cont de resursele individuale si o evaluare realista a posi"ilitatilor acestuia7 Evoluatia asteptata tre"uie or#ulata prin prisma respectarii standardelor de calitate ale actului de ingrijire $ %ceste standarde de calitate sunt de inite prin regle#entari legislative nationale si alte acte nor#ative ale asociatiilor pro esionale sau de standarde speci ice iecarui serviciu8 agentii de ingrijire in parte7 /or#ularile sta"ilite in cadrul evolutiei asteptate a pacientului su" actul deingrijire sunt utili&ate pentru evaluarea critica a e icacitatii si calitatii ingrijirilor acordate (in interiorul siste#ului de asistenta sau de catre alte organis#e de evaluare)$ () Planificarea concreta a actiunilor de ingrijire: In plani icarea concreta a actiunilor de ingrijire se i#pune cola"orarea tuturor #e#"rilor ec-ipei de ingrijire! cu roluri si atri"utii speci ice pentru iecare #e#"ru al acesteia (#edic! asistenta! in ir#iera! ingrijitoare! <inetoterapeut! dietetician! psi-olog! preot! logoped etc) si i#plicarea activa a pacientului si a#iliei sale$ In plani icarea actiunilor de ingrijire tre"uie utili&ate atat resursele unitatii sanitare respective! cat si cele a#iliale si co#unitare e.istente! din perspectiva o"iectivelor de ingrijire pe ter#en scurt! #ediu si lung$ Obiectivul final al tuturor actiunilor de ingrijire este sinteti&at in conceptul de 5a-l ajuta pe pacient sa se ajute singur6$ )) *edactarea planului de ingrijire Redactarea planului de ingrijire repre&inta etapa inala aactivitatii de plani icare a ingrijirilor de catre asistenta #edicala$ %ceasta redactare tre"uie sarepre&inte o or#ula concisa si ordonata! care tre"uie sa cuprinda in ter#eni cat #ai clari ur#atoarele aspecte' ,) Diagnosticele de ingrijire ! ierar-i&ate dupa prioritati (grad de urgenta! con or# #odelului 3aslo=)7 0) +biectivele interventiilor de ingrijire7 2) Actiunile concrete de ingrijire! e.pri#ate su" or#a ordinelor de ingrijire7 >) !volutia asteptata a pacientului su" ingrijirile preva&ute7 :) ,ermenele de indeplinire a actiunilor sta"ilite! pentru iecare o"iectiv de ingrijire in parte$ In unctie de pre erintele asistentei sau #odelele utili&ate in serviciul respectiv! planul de ingrijire poate i redactat in di erite or#e' su" or#a de ta"el! su" or#a unui dosar de ingrijire sau in diverse or#ate electronice$ Indi erent de or#a aleasa! planul de ingrijire tre"uie sacontina ru"rici sau spatii li"ere pentru datele supli#entare ce pot apare pe parcursul ingrijirii pacientului$ Nu tre"uie uitat sau neglijat aptul ca odata redactat planul de ingrijire nu este i#ua"il! ci per ecti"il si supus sc-i#"arii$ In orice #o#ent al porcesului de ingrijire pot surveni sc-i#"ari! in unctie de re&olvarea pro"le#elor vec-i si aparitia altor pro"le#e noi$ Ca ur#are! in cursul procesului de ingrijire este necesara reevaluarea continua! per#ananeta a starii pacientului si adaptarea planului de ingrijire la noile situatii clinice aparute$ (III) REALIZAREA INTERVENTIILOR DE INGRIJIRE Reali&area interventiilor de ingrijire presupune e ectuarea propriu-&isa a activitatilor de ingrijire plani icate! cu e.ecutia ordinelor de ingrijire! con or# o"iectivelor sta"ilite si in ter#enele speci icate$

37

In cursul activitatii de ingrijire se disting di erite tipuri de interventii de ingrijire! cu caracter autono# (independent)! interdependent (pro"le#e de cola"orare) si dependent (delegat)$ ategorii de interventii de ingrijire: Interventii autonome (independente): %sigurarea8asistarea igienei pacientului7 %sigurarea con ortului i&ic si psi-ic al pacientului7 %sigurarea8asistarea unctiei respiratorii! a eli#inarilor7 %siguarea8asistarea ingestiei de lic-ide si ali#ente7 %sigurarea conditiilor de #ediu e.tern7 Educatie pentru sanatate8terapeutica a pacientului si a#iliei sale7 Interventii interdependente (probleme de colaborare): Sesi&area co#plicatiilor potentiale7 Sesi&area pro"le#elor de cola"orare$ Interventii dependente (delegate): E ectuarea prescriptiilor #edicale (reco#andate de #edic)' recoltari de anali&e! ad#inistrarea trata#entelor7 Delegarea responsa"ilitatilor proprii catre alti #e#"ri ai ec-ipei de ingrijire$ -rmarirea si inregistrarea evolutiei pacientului Ur#arirea evolutiei pacientului su" ingrijirile acordate constituie o activitate continua! care ace parte din activitatea per#anenta de evaluare a pacientului$ Conse#narea acestor o"servatii e ectuate de catre asistenta se ace su" or#a unor note asupra progresului pacientului su" ingrijirile acordate$ Inregistrare acestor note tre"uie datata! continand o or#ulare clara! concisa! ordonata a o"servatiilor! pentru iecare pro"le#a8diagnostic de ingrijire din lista de pro"le#e de ingrijire a pacientului$ Ordonarea acestor note de evolutiepoate i structurata dupa or#ula #ne#ote-nica SOAPIE$Se#ni icatia acestui acroni# este ilustrata in /igura 2$

-ormularea notelor de evolutie dupaformula /S%A.IE0:

S(s,mptoms)'simptome(date su"iective relatate de pacient)7 O(objective)' dateobiective(se#ne constatate de personalul cali icat)7 A(assessement):evaluareadatelor(conclu&ia asistentei privind se#ni icatia datelor su"iectivesi o"iective inregistrate in evolutia pacientului)7 P(plan):plandeactiunei#ediat sau pe ter#en lung! initiat pentru re&olvareasituatiei se#nalate7 I(intervention):interventiae ectuata asupra8pentru pacientul ingrijit7

E(/evolution0):evaluarea evolutieipacientului sub interventiiledeingrijireacordate.

38

%igura - ".+emplu de consemnare a evolutiei pacientului sub ingrijirile acordate dupa formula mnemote'nica (O/#I.
In cele ce ur#ea&a ilustra# un e.e#plu de conse#nare a evolutiei pacientului su" ingrijirile acoradate! redactat su" or#a unui ta"el! in care notele de progres sunt concepute con or# #odelului pre&entat anterior! dupa or#ula 5SO%PIE6$ O ase#enea redactare si conse#nare a evolutiei pacientului in cursul actului de ingrijire este utili&ata de unele departa#ente de nursing din spitalele a#ericane (de e.e#plu departa#entul de Nursing al Spitalului Universitar Pres"iterian din Pitts"urg)$ Pentru continuitatea e.e#pli icarii! a# utili&at ca&ul clinic i#aginar al pacientei ?a<er Susan! pre&entat in cadrul #odalitatii de evaluare initiala a pacientului$ E.e#pli icarea acsetor note de progres in evolutia pacientului su" actul de ingrijire este ilustrata in +a"elul 2$

Data ,:$;0$@AA

Ora ,B

Pro"le#a 0- Stres e#otional (tea#a ata de indeplinirea responsa"ilitatilor a#iliale si pro esionale)

Evolutia S: 5sper sa pot #erge acasa in trei &ile! a#ilia #ea are nevoie de #ine! la el ca si cei de la serviciu6

O' an.ioasa! asteapta cu nera"dare tele onul sotului$ Cere o ca ea si sparge ceasca! din greseala$ +%C,D;8,,; ##Eg7 PC,;;8#in7 0A resp8#in A: stres e#otional accentuat de gandul la responsa"ilitatile a#iliale si pro esionale P' ,) Incurajarea rela.arii7 0) De discutat cu sotul asupra necesitatii evitarii stresului in a#ilie7 2) Incurajarea co#unicarii senti#entelor personale7 >) %ctivitati rela.ante si inceperea te-nicilor de rela.are cu psi-oterapeutul7 :) Strangerea cio"urilor de catre in ir#iera I: ,) Incurajarea odi-nei si rela.arii prin lucru de #ana7 0) Discutia cu sotul asupra necesitatii evitarii stresului E: O ora #ai tar&iu pacienta se odi-neste in otoliu! vi&i"il #ai rela.ata! +% C ,>;8,;; ##Eg
abelul - " .+emplu de inregistrare a notelor de evolutie a pacientului sub actul de ingrijire (dupa modelul(O/#I.)

39

Notele asupra evolutiei pacientului su" ingrijirile acordate sunt utili&ate in ur#atoarele scopuri' Evaluarea corectitudinii aprecierilor asupra ingrijirilor necesare! a corectitudinii deci&iilor luate si a e icacitatii ingrijirilor acordate7 %utoevaluarea calitatii actului deci&ional si pro esional reali&at7 Evaluarea calitatii pro esionale a serviciilor de ingrijire acordate in institutia respectiva de catre organis#ele8asociatiile acreditate in acest scop$ (IV) EVALUAREA REZULTATELOR INGRIJIRII Evaluarea re&ultatelor ingrijirilor acordate se e ectuea&a per#anent! de catre asistenta! in paralel cu reevaluarea continua a pacientului$ Re&ultatul evaluarii ingrijirilor este conse#nat in isa de evolutie a pacientului! pentru iecare pro"le#a sau diagnostic de ingrijire in parte$ Re&ultatul o"tinut se co#para cu evolutia asteptata! din punctul de vedere al "ene iciului pacientului si al respectarii standardelor de calitate preva&ute de regula#entele pro esionale in vigoare$ Evaluarea re&ultatelor ingrijirii per#ite aprecierea ur#atoarelor aspecte' %precierea corectitudinii si e icacitatii ingrijirilor acordate7 Identi icarea eventualelor pro"le#e ale serviciului respectiv in privinta asigurarii unei ingrijiri de calitate (respectarea standardelor de calitate)7 %precierea e icacitatii econo#ice a activitatii de ingrijire prestate in acel serviciu de catre organele8co#isiile de control econo#icoinanciar7 /urni&ea&a date pentru studii stiinti ice! activitati didactice sau de cercetare in do#eniul nursingului7 Pe#it #anagerilor anali&a si regandirea strategiilor de de&voltare8opti#i&are a serviciilor de nursing7 Constituie docu#ente #edico-legale privind ingrijirile acordate si evolutia pacientului$ Procesul de ingrijire are ca scop evaluarea pacientului! identi icarea necesitatilor sale de ingrijire si ierar-i&area acestora! or#ularea diagnosticelor de ingrijire! soldate cu ela"orarea planului de ingrijiri$ %cesta va i aplicat punctual si individuali&at! cu reevaluarea continua a pacientului si evolutiei sale su" interventiile de ingrijire acordate si aprecierea critica inala a re&ultatelor ingrijirii$ Interventiile de nursing corect e ectuate repre&inta un ele#ent unda#ental in evolutia avora"ila a pacientului! contri"uind alaturi de trata#entul #edical aplicat la resta"ilirea sanatatii! sta"ili&area evolutiei "olilor cronice! prevenirea co#plicatiilor si opti#i&area starii de "ine a pacientului

40