INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

Infarctul miocardic acut reprezinta necroza circumscrisa datorata ischemiei acute a

muschiului cardiac prin brusca obstruare a unei artere coronare.

Etiologie
In 90-95 % din cazuri este ateroscleroza coronariana.
Factori de risc:
-varsta si sexul
-factorul genetic
-HTA
-diabetul zaharat
-fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri
-sedentarismul
-obezitatea

Factori declansatori:
-afectiuni coronariene obstructive nonaterosclerotice (Lues, T.B.C, lepra, poliartrita
reumatoida, prolapls de valva mitrala)
-infectii acute ale tractului respirator
-interventii chirurgicale (disectiile coronariene pentru angioplastie coronariana)
-folosirea de contraceptive asociate cu consum de alcool, droguri,fumat
-stari psihice ( stres psihosocial, anxietate, tensiune nervoasa)
-efortul fizic determina o relatie concreta pentru aparitia I.M.A. prin lipsa de activitate
fizica
-conditiile si factorii meteorologici, socul hipovolemic, constituie alti factori
declansatori.

Semne clinice
Durerea: retrosternala sau precordiala
1
Caracterul durerii variaza de la un bolnav la altul si este descris ca:
-o senzatie de constrictie sau "in gheara"
-o senzatie de presiune, sau ca un corset de fier care impiedica respiratia
-uneori ca o simpla jena retrosternala,o senzatie de arsura, de greutate sau apasare
insuportabila.
Durerea iradiaza in umarul si in bratul stang, in regiunea cervicala, in mandibula.
Durerea mai poate fi localizata extratoracic, in epigastru, abdomen, brate, antebrate,
coate, pumni.
De asemenea ea poate iradia in orice regiune a toracelui, depasind in sus gatul, iar in jos
poate iradia in epigastru, hipocondrul drept sau stang.
Durata durerii poate fi de 30 de minute pana la cateva ore, nu cedeaza la administrarea
de nitrati, apre de obicei in repaus si de termina agitatia bolnavului.
Durerea este insotita de: anxietate extrema; senzatie de moarte iminenta; greata si
varsaturi, mai rar diaree; distensie abdominala, senzatie de plenitudine epigastrica;
traspiratii reci, adinamie, astenie, ameteli.
Hipotensiune arteriala
-poate sa apara imediat sau la cateva ore, precedata de o usoara crestere a T.A.
Cand tensiunea scade brusc , pericolul socului cardiogen este iminent.
Hipotensiunea arteriala este insotita de regula de tahicardie.
Febra, abesnta la inceput, apare la 12-24 de ore de la debut ( in jur 38 ).
Modificarile temperaturii sunt provocate de necroza miocardica insotita de procesele
inflamatorii caracteristice
Fenomene digestive :
-sughit persistent, rezistent la tratament
-greata,vertij
-varsaturi relativ frecvente care pot fi cauze a unei depletii lichidiene
-diaree, declansata de reflexe vagale
Dispnee, palpitatii
-dispneea poate reprezenta simptomul principal care marcheaza instalarea infarctului
miocardic complicat cu disfunctie de pompa
-palpitatiile reprezentate atat prin tahiaritmii cat si prin bradiaritmii sunt consecinta
tensiunii psihice
Manifestari neurologice
-ameteli, vertij, stare de torpoare, stare confuzionala, sincopa

2
-manifestari neurologice de focar (embolie cerebrala, accident vascular cerebral
primitiv)
Alte manifestari:
-tahicardie sinusuala cu valori de peste 100batai/min
-astenie fizica
-fatigabilitate
-alterarea starii generale
-oligurie grava
I.M.A. este una din afectiunile in care evolutia poate sa duca la moarte, iar ingrijirea
acestor bolnavi constituie o urgenta medicala.
Asistenta medicala trebuie sa stie sa acorde primul ajutor oricand si oriunde va fi
solicitata.

Evolutie si prognostic
Evolutia infarctului miocardic acut prezentata in cadrul manifestarilor clinice pentru
perioada de debut, de stare, de convalescenta, este net influentata de complicatiile grave
ce predispun la deces in special pentru prima ora de la instalarea infarctului si de
asistenta de prim ajutor acordata in acest interval de timp.
Prognosticul este individualizat de la un pacient la altul si conditionat de factorii
determinanti sau declansatori.
Cazurile de deces survenite la scurt timp de la debut sau in primele saptamani survin in
special la pacientii sedentari fara activitate fizica, cu antecedente cardiovasculare, diabet
zaharat etc.
Prognosticul este grav in cazul aparitiei complicatiilor I.M.A., mortalitatea crescand in
raport cu varsta pacientilor, cu localizarea si marimea infarctului.

Examinari complementare
-Electrocardiograma
-Examinari de laborator :VSH(crescut), Fibrinogen (crescut), TGO (crescut),
leucocitoza, creatinfosfokinaza (crescuta), L.D.H, H.B.D, M.B.
-Coronarografie
-Ventriculografie radioizotopica
-Cateterism cardiac

Conduita de urgenta
3
In faza de prespitalizare:
Faza de prespitalizare este intervalul de la debutul infarctului miocardic si pana la
momentul sosirii bolnavului in spital.
Deoarece mortalitatea cea mai mare are loc in aceasta faza, asistenta medicala trebuie sa
fie familiarizata cu principalele probleme de rezolvare in aceasta perioada.
1.Prevenirea mortii subite
-asezarea bolnavului in decubit dorsal si interzicerea efectuarii oricarei miscari
-psihoterapie
2.Preintampinarea altor complicatii
-Sedarea durerii: la indicatia medicului se poate administra:
- morfina 0,01 g - 0.02 g subcutanat sau intramuscular. eventual intravenos, incet
diluat in ser fiziologic, sub controlul respiratiei
-mialgin 0,10 g subcutanat sau intramuscular, eventual intravenos, diluat in 10 ml ser
fiziologic sau glucoza 10%
-fortral 30 mg intravenos sau intramuscular.
-in durerile de mica intensitate se poate administra: Algocalmin, Fenobarbital,
Codeina.
Morfina poate provoca o hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei
pulmonare.Asociera cu Atropina (1 mg subcutanat sau intramuscular, eventual 0,5 mg
i.v.) poate preveni aceste fenomene.
-Urmarirea T.A. si P
-Mentinerea T.A. cu perfuzii cu glucoza 5%, Dextran, Marisang si H.H.C.
3.Scurtarea timpului pana la internarea in spital
-transportul de urgenta intr-o unitate spitaliceasca cu autosaniatre (doatae cu aparatura
de monitorizare, defibrilare si reanimare), obligatoriu cu targa si insotite de cadre
medicale .
Ingrijirea in unitatile spitalicesti
1.Instalarea bolnavului in pat:
-Transportul bolnavului de la "Salvare" se face direct in sectie (cardiologie, terapie
intensiva sau interne), cu taga, intr-un timp cat mai scurt.
-Mutarea bolnavului de pe targa in pat o face personalul saniatar fara sa permita
bolnavului nici o miscare.
-Asistenta medicala va avea grija sa-i fie asigurat un climat de liniste, salon bine incalzit,
aerisit.

4
-Pozitie cat mai comoda, in pat (este bine ca paturile sa fie prevazute cu somiere
reglabile pentru a se evita pozitiile fortate).
2.Aplicarea in continuare a masurilor de prim ajutor:
La indicatia medicului:
-sedarea durerii: derivatii d eopiacee (morfina, mialgin), fortral sau amestecuri litice
( romergan+largactil+mialgin)
-combaterea anxietatii: sedative (fenobarbital, diazepam ). Pe cat posibil se evita
administrarea sedativelor concomitent cu a opiaceelor
-oxigenoterapie.
3.Supravegherea functiilor vitale:
Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea permanenta in
primele zilea E.C.G. si T.A. si a ritmului cardiac.
4.Recoltarea probelor de laborator:
Asistenta medicala va recolta sange pentru problele de laborator indicate de medic:
pentru dozarile enzimatice, a fibrinogenului, glicemiei, determinarea leucocitozei, a
V.S.H., colesterolului, acidului uric.
5.Prevenirea complicatiilor tromboembolice:
-anticoagulante : heparina 300-400 mg/24 ore ( 1 fiola = 50 mg ), cate 2 fiole la 4-6 ore
-concomitent trombostop (4-6 tablete pe zi initial, apoi in functie de timpul Quick).
6.Preintampinarea hiperexcitabilitatii miocardului:
-Xilina 200 mg i.m (20 ml 1%)sau i.v. ori in perfuzie.
7.Administrarea medicatiei:
-Se va face cu mare punctualitate
-Tratamentul medicamentos se face la pat, in pozitie orizontala
-Desi medicamentele se dau strict la indicatia medicului, in unele cazuri d eurgenta,
cadrul mediu va trebui s aintervina cu unele medicamente (nitroglicerina) si oxigen.
8.Alimentatia bolnavului:
- Mesele vor fi fractionate (5-6 pe zi) pentru a evita consumul de cantitati mari de
alimente la o masa.
-La inceput se face alimentatie pasiva la pat, treptat trecand la alimentatie activa. Dupa
mobilizarea bolnavului, se poate servi masa in sala de mese.
-Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric. In primele zile se da o alimentatie
lichida administrata lent cu lingurita, pireuri, ceaiuri, compot, supe, lapte, sucuri de
fructe, oua moi, evitand alimentele care produc gaze sau intarzie tranzitul intestinal.
-Se interzice fumatul.
9.Urmarirea evacuarilor de urina si scaun:
5
-Bolnavul imobilizat va fi servit la pat cu urinar si bazinet la nivelul lui pentru a nu
necesita efort suplimentar.
-Constipatia se combate prin laxative usoare sau clisme uleioase.
-Diureza si scaunul se noteaz in foaia de temperatura.
10.Igiena bolnavului:
-Baie generala sau partiala la pat pana la mobilizarea bolnavului fara a-l obosi si fara
a-l ridica.
11.Mobilizarea bolnavului:
-Repausul absolut la pat este in prima saptamana in functie de evolutia bolii.
-Durata imobilizrii este stabilita de medic.
-Daca bolnavul nu are dureri, febra sau alte complicatii, incepand chiar din primele zile
se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini si de la picioare.
-Treptat se permite schimbarea pozitiei in pat, miscari active ale membrelor.
-Mobilizarea se face progresiv sezut in pat, la marginea patului, asezarea in fotoliu,
ridicarea n picioare sub control pulsului si al tensiunii arteriale, primii pasi numai in
prezena medicului.
12.Crearea unui mediu psihologic favorabil:
-Se vor evita discutiile cu voce tare, chemarile la telefon.
-Nu se va permite vizitarea in grup.
-Se evita vizitele lungi.
-Nu se comunica vesti neplacute.
-Se va facilita contactul cu bolnavii reabilitati, cu efect psihic bun.
13.Educatia sanitara:
-Se instruieste bolnavul privind modul de administrare a medicamentelor, semnele
supradozajului digitalic.
-Se recomanda controlul periodic.
-Se va incerca sa se restabileasca increderea in sine si capacitatea de munca anterioara
imbolnavirii.
-Se interzice fumatul.
-Se recomanda un regim de viaa ordonat, rational.
-Se insista asupra respectarii regimului alimentar

BIBLIOGRAFIE

6
Urgente medicale Manual sinteza pentru asistentii medicali-Florian Chiru, Adela Chiru,
Crin Marcean, Elena Iancu,Editura RCR EDITORIAL 2012
Urgente Medico-Chirurgicale sinteze pentru asistentii medicali-Lucretia titirca,Editura
Medicala 2016