ATI

ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA

Anestezia :
- Metoda de inlaturare a durerii,este o metoda chirurgicala care are drept scop inlaturarea in mod trecator a perceperii
senzatiilor dureroase prin mijlocirea unor substante chimice sau chiar agenti fizici : frigul,chelenul.

Anesteziile se impart in:

-Narcoza

-Anestezie generala care poate fi efectuata cu subst IV, IM ,Per OS, Clisma

-Analgezia - superficiala (locala)

-Tronculara:epidurala, peridurala, rahianestezie, intraosoasa, pe un trunchi nervos

Narcoza :
- Este o anestezie centrala sau generala caracterizata prin suprimarea constientului,a senzatiilor dureroase si a reflexelor
cu pastrarea integrala a functiilor vitale,circulatia si respiratia.Unele substante duc la paralizia muschilor respiratori si
este preluat de aparate.

Intubatia :
- In anestezia generala a fost practicata initial empiric de catre triburile din America.Acestia au observat ca ranile
provocate de sageti inmuiate intr-o subst paralizanta(a respiratiei) produce moartea ranitilor cu rani
neinsemnate(curara).De asemeni aceasta substanta le paraliza muschii respiratiei. Diafragmul este ultimul muschi care
dispare iar medicina a preluat aceste substante care paralizeaza musculatura si creaza linistea chirurgilor.
- Curara este transformarea in medicament care se numeste D.Tubocuralina,saruri de
Pancuronium,Evipan,Ketalar,Brevinarcor-IV,Clorarhidrat-pe cale digestiva.

Anestezia are mai multe faze generale

-faza de analgezie si dezordine

-faza de agitatie sau delir

-faza chirurgicala

-faza de paralizie a centrului bulbar sau faza agonica

Analgezicele trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:

-Sa ofere o analgezie profunda(disparitia durerii)

-Sa realizeze hipnoza in care bolnavul nu este constient

-Sa asigure o stare de relaxare musculara

-Sa asigure securitatea bolnavului prin mentinerea constantelor biologice si sa permita controlul permanent al functiilor
vitale ale bolnavului

Suprimand reflexele de aparare ale bolnavului in timpul anesteziei, viata bolnavului ramane in mana anestezistului care
trebuie sa aiba competenta,aparatura necesara si substante optime pentru o buna anestezie.

Blocul operator trebuie sa fie prevazut cu: monitor, statie de oxigen, aparat de anestezie si sistem de monitorizare pentru
urmarirea constantelor biologice.
Dupa modul de actiune si metodele folosite,anesteziile se impart in 3 categorii:
1. Anestezie de contact
2. Anestezie de conducere
3. Anestezie generala

Anestezia ideala trebuie sa realizeze:

1. Analgezie buna si cu posibilitati de reglare

2. Relaxare musculara perfecta care sa permita chirurgului sa desfasoare interventia chirurugicala in bune conditii.

3. Sa asigure amnezia si analgezia post-operatorie

4. Sa nu fie toxica pentru bolnav si personalul din sala de operatie

5. Sa se instaleze rapid si sa dispara la fel de rapid.

6. Sa produca cat mai putine efecte negative asupra metabolismului general al bolnavului.

Anestezie de contact sau locala

Clasificare:

1. Prin refrigeratie
2. Topica (pe mucoase)
3. Prin infiltratie

A)Anestezia prin refrigerare

Folosita in mod obisnuit clorura de etil (Kelen) este un lichid incolor care se
evaporeaza rapid la 11 grade de aceea se pastreaza in flacoane ermetice. In
momentul deschiderii flaconului la temperatura mainii Kelenului tasneste in jet, iar
jetul il plimbam de cateva ori la 30-40 cm pe tegumentul pe care il dorim sa
anesteziem. Pielea ingheata la o temp de -35grade, capatand aspect albicios si tare.
Sub aceasta anestezie se pot practica incizii mici si superficiale, cum ar fi panaritiu,
abcese diverse care sa fie in faza de coctiune (zona fluctuenta). Metil clorilul
coboara temperatura tegumentelor la -55gr, neputand fi folosit decat in amestecuri,
impreuna cu chelenul in asa numitele spray-uri refrigerante, care poarta diverse
denumiri comerciale, cum ar fi: anestal, anestyl, choril. Bioxidul de carbon lichid
(aspect dezapada carbonica) se foloseste in dermatologie (se elimina sub forma
semilichida)

B)Anestezia topica sau a mucoaselor

Se realizeaza prin badijonare, stropire, pulverizare. Anestezia se instaleaza in cateva
secunde (cocoina, xilina si procaina) , care se foloseste in doza de 1mg/kg corp, din
solutia 4-5% (in ORL, daca solutia este 2-4% o folosim in oftalmologie, Si solutie 8%
in bronhoscopi. In cateva minute actioneaza xilina si procaina.
 Xilina se aplica in doza de 200mg pe mucoasa, 500mg in anestezie prin infiltratie.
Solutii de 1-5% in stomatologie si ORL, 2% in oftalmologie. In gel vascos in
concentratie de 2% se foloseste pentru ungerea sondelor de intubatie si endoscopie.

C)Anestezia prin infiltratie (locala)

Se administreaza prin injectare de xilina sau procaina (novocaina) in sol de 0,25-1%,
se injecteaza in piele, tesut subcutanat, muschi, seroase si pediculii diverselor
organe. Durata anesteziei este in functie de concemtratoe, de la 1-2h . Combinarea
cu adrenalina 0,1-0,2ml produce vasoconstrictie (reduce hemoragia) si diminua
resorbtia anestezicului.

Disparitia sensibilitatii se face intr-o anumita ordine, initial dispare durerea, apoi
senzatia de frig si cald, apoi senzatia tactila si in final senzatia de presiune. In
inflamatii puternice puterea anestezicului diminua pt ca avem pH acid.

Prin resorbtie sau administrare accidentala a anestezicului intr-un vas apar

si efecte generale ale xilinei sau procainei si semnele:

Simptome:
- Excitatia SNC urmata de convulsii si in final de depresii, somnolenta,
adinamie, tulburari respiratorii si circulatorii
- Vasodilatatie urmata de scaderea sau prabusirea T.A si modificarea ritmului
cardiac
- alergii la substanta introdusa, motiv pt care se impun testarea obligatorie a
substantei anestezice inainte de administrarea anesteziei

Din aceste motive indicatiile anesteziei locale prin infiltratii sunt limitate la
interventii de mai mica amploare si de durata mai mica.

Contraindicatii:
- inflamatii, stari septice, bolnavi cu insuficienta hepatica, reactii alergice,
obezitatea. Pentru ca dozele calmante depasesc dozele toxice

D) Anestezia de conducere
Este in functie de locul injectarii anestezicului si de tehnica folosita, ce se imparte in
4 feluri:

1. Anestezia Tronculara - in care blocarea influxului nervos se face la nivelul

unui nerv periferic.
 2. Anestezia plexala in care se blocheaza atat nervii senzitivi cat si cei
motorii de la nivelul unui plex nervos (plexul brahial, cervical, pediculul
visceral, solar, renal pulmonar, pancreatic)
3. Anestezia intraosoasa sau intravenoasa sub garou care se utilizeaza
la nivelul gambei, antebratului, mainii
4. Anestezia spinala care se administreaza in coloana vertebrala.
Este cea mai frecvent folosita, este de 2 feluri :
- Rahianestezia LUCRARE
- Anestezia peridurala.
- Rahianestezia blocheaza conducerea nervoasa dureroasa motorie si
fegetativa la nivelul radacinilor nervilor spinali (rahidieni) din maduva, prin
injectarea substantei in spatiul subarahnoidian al maduvei spinarii.
- Tehnica: se foloseste un ac lung de 7-10cm prevazut cu un mandren, acul se
introduce in spatiile 2-3 sau 4 intravertebral(lombar), se scoate mandrenul,
daca curge LCR limpede ca apa de stanca se introduce xilina 2% 4ml, daca
avem xilina 4% 2ml.

Aceste spatii permit anestezia cozii de cal dar prin culcarea pacientului substanta
anestezica se poate urca mai sus. O data cu anestezia nervilor rahidieni se
produce si scoaterea din functie a ganglionilor simpatici din vecinatate, in acest
fel se strica echilibrul neurovegetativ dintre simpatic si nervul vag, putand apare
pericolul furtunii vagale. Pentru a prevenii aceasta complicatie este
necesar sa luam urmatorele masuri:

- in faza de preanestezie cu cateva zile inainte de operatie se face

examenul complet al pacientului, EKG, T.A, timpul de sangerare si de
coagulare, radioscopia(radiografie) pulmonara, testul pentru aflarea tolerantei
medicamentului. In seara precedenta operatiei se administreaza somnifere
(diazepam, ciclobarbital)
- Premedicatia cu 30min inainte de anestezie care cuprinde
- vagolitice (acestea sunt atropina, efedrina, scobolandina)
- tranchilizant (diazepam injectabil)
- si un analgezic care va potenta anestezia (mialgin, foltral, hidromorfon).
- Pe masa de operatie intai se face rahianestezia, Intre timp asistentul
instaleaza perfuzie cu glucoza 5-10%, sange sau inlocuitor (dextral, marisan)
dupa necesitati. Se introducere sonda endonazala pt administrare de oxigen.
Va fi monitorizat permanent P, TA, R si fata pacientului. Dupa operatie trebuie
sa stea culcat 6h cu fata in sus daca nu va avea permanent dureri de cap

Furtuna vagala sau Rahianestezica

Are la baza suprimarea nervului simpaticului din zona.

Se manifesta prin hipotensiune si hipoventilatie. Tulburarile respiratorii se pot

accelera prin aparitia blocajului nervilor intercostali ca urmare a ascensiunii
anestezicului.
 Hipoventilatie si hipotensiunea vor fi urmate de hipoxie care este foarte
grava, mai ales la nivelul creierului, in plus pot aparea tulburari digestive
(greata, hipersalivatie si varsaturi). In aceste cazuri se iau urmatoarele
masuri:

introducem efedrina IV sau in perfuzie 10-20mg, efortil sau HHC, oxigen pe masca
sau intubatie, accelerearea ritmului di debitului perfuziilor montate, de asemeni
autotransfuzia posturala prin ridicarea mesei la 30grade (trendelenburg).

Rahianestezia hiperbara
- Se realizeaza cu solutii mixte de substante anestezice care au densitate mai
mare de 1010.
1. Xilina 2% + 1 pana la 1,5ml glucoza 33% ->Aceasta combinatie se
numeste glucoxilina.
2. Percaina 20% + glucoza 33% 1ml ->se formeaza glucocaina.
3. Percaina 10mg + xilina 2% 40mg + dextran 70 1ml ->se formeaza
dixidextracaina.

Daca bolnavul este culcat in DD (decubit dorsal) se produce anestezie bilaterala,

daca este culcat in DL(lateral) anestezia se instaleaza numai pe partea care a stat
bolnavul (pe partea in care este nevoie sa se faca operatia)(hemianestezie) .

Fixarea anesteziei se face in 20-30min dupa care asezam bolnavul in pozitie

normala pentru operatie.

Accidentele rahianesteziei care se previn prin metodele aratate mai sus:

- Furtuna vagala,
- hTA (se adm oxigen si efedrina),
- IR (oxigen sub masca sau intubatie),
- cefalea postrahianestezica (mentinerea bolnavului culcat)
- retentie de urina, pareza vezicii urinare, durere post operatorie.Perfuzie cu
glucoza pentru diureza.
- Durere post operatorie- contribuie la aparitia globului vezical- Se instaleaza
sonda vezicala
- La varstnici si aterosclerotici care au flux sangvin scazut exista pericolul
prelungirii anesteziei sau ridicarii anesteziei in zonele superioare dupa 30-
40min de la punctie.

Anestezia Peridurala: blocheaza radacinile arahnoidiene atat senzitive

cat si motorii si nervii vegetativi dar se administreaza in afara durei mater si a LCR-
ului.

Avantaje:
 - Nu scade T.A si nu apare cefalee

Tehnica: folosim un ac mai scurt decat cel la rahianstezie la care se monteaza o

seringa de 2 ml cu ser fiziologic sau apa distilata. Se patrunde sub ligamentul galben
(Se aude un click, sunet caracteristic) este spatiul dintre os si canalul rahidian ce se
simte. In acest spatiu se introduce cu alta seringa 15-20 ml de xilina 2%.

Anestezia se instaleaza in 8 pana la 18 minute si dureaza 60-90 minute. Daca se

adauga 1 ml adrenalina 1 la 1000 (mie) anestezia se prelungeste pana la 120-150
minute.

Bolnavul simte o caldura ca urmare a blocarii simpaticului lombar, dupa care se

instaleaza anestezia pentru durere, atingere, presiune si motilitate musculara.
Relaxarea musculara se instaleaza ultima dupa 15-20 minute.

Pentru ca anestezia peridurala sa fie optima se vor avea in vedere

urmatoarele:

- La aterosclerotici se va administra o cantitate mai mica de xilina pentru ca

poate produce Insuficienta respiratorie, ht si stop cardiac.
- In sarcina se administreaza o cantitate redusa de anestezic pentru ca poate
determina sensibilizare
- Injectarea rapida este defectuoasa, duce la compromiterea anesteziei care
devine incompleta, inegala de durata mai scurta
- Injectarea accidentala intr-o vena din plexul peridural (Apare sange in seringa
si se poate evita usor) este foarte grava de aceea se scoate imediat acul
existand pericolul aparitie insuficientei cardio respiratorie (ICR) si convulsii

In functie de pozitia bolnavului se obtin diverse forme de

anestezie

1. Injectarea anestezicului in spatiile l3-l4 lombare cu bolnavul in pozitie sezanda

realizeaza anestezie joasa.
2. Bolnavul in pozitie laterala in timpul inductiei anesteziei realizeaza anestezie
unilaterala
3. Bolnavul asezat in pozitie trendelenburg realizeaza anestezie inalta prin
urcarea anestezicului catre maduva dorsala

Anestezia generala
Asigura conditiile optime de anestezie: analgezie, hipnoza, relaxare musculara,
controlul functiilor vitale si mentinerea homeostaziei. Necesita aparatura si instalatii
complexe. In practica anestezia generala se desfasoara in 3 etape:

1 Inductia sau instalarea anesteziei

2 Mentinerea anesteziei generale pe tot timpul operatiei
 3 Trezirea bolnavului dupa terminarea operatiei

Cele mai multe accidente pot sa apara in 1 si 2.

1. Inductia
Reprezinta faza in care incepe sa se instaleze anestezia, ea este prezenta la toate
tipurile de anestezie (la anestezia peridurala dureaza 8-18min). In anestezia
generala instituirea anesteziei se realizeaza prin inhalatie pe masca a unui anestezic
volatil sau prin injectare intravenoasa. Optim se folosesc ambele cai de administrare
concomitent.

Pentru exemplificare - metode de procedura in anestezie generala in mod curent

-> Se adm IV Tiopental (pentotal) care are efectul de a adormi profund pacientul,
concomitent se administreaza pe masca Protoxid de azot in amestec cu oxigen, apoi
se adm IV un miorelaxant de scurta durata (succinil colina). In acest moment se
poate introduce o sonda in trahee care va mentine respiratia

- intubatie orotraheala, este necesara pt urmatoarele considerente:

- Asigura calea respiratorie libera in orice momen, pt adm anestezicului si

oxigenului, precum si evacuarea bioxidului de carbon
- Asigura posibilitatea controlului ventilatiei pulmonare si respiratia automata
preluata de aparatul de anestezie
- Separa complet calea respiratorie de calea digestiva permitand aspirarea
eventualelor varsaturi si evitarea aspiratiei acestora in caile respiratorii
- Reduce spatiul mort respirator de la nas pana la trahee si deci reduce efortul
ventilator al aparatului
- Permite relaxarea profunda a musculaturii necesara chirurgului operator
- Permite resuscitarea respiratiei in cazul unui accident grav, care este stopul
cardiacindeparteaza echipa de anestezie de echipa chirurgicala in operatiile
care se fac pe gat sau la nivelul fetei

Sondele traheale -> Sunt prevazute de obicei cu un balonas care se poate umfla si
care asigura etansietatea si separararea completa a caii respiratorii de cea
digestiva. Exista sonde prevazute cu lumen dublu si pinten care permite intubatia
separata a unui plaman pt a permite operarea linistita a plamanului celuilalt. Pt a
efectua intubatia este nevoie de un laringoscop care permite vizualizarea laringelui
si descoperirea caii respiratorii la nivelul epligotei, de asemenea este necesar un
pulverizator sau o seringa anestezica speciala prin care se anesteziaza mucoasei
traheii si a laringei inainte de intubatie. Sursele necesare respiratiei artificiale sunt
diferite: balonul Rubben, aparat de anestezie, pulmomat.

Contraindicatiile intubatiei orotraheale sunt:

- Laringitele acute
- Traheitele acute
 - Leziunile aortice (anevrismul de arc aortic)
- Afectiunile acute ale plamanilor

2.Mentinerea anesteziei
Reprezinta perioada dintre inductie si trezire, adica perioada necesara chirurgului pt
a efectua in conditii bune operatia propusa. Pt aceasta este nevoie sa se asigure
echilibrul optim in sistemul anestezic format din: aparat, alveolele pulmonare si
sangele bolnavului. Subs anestezice folatile: eter, protoxid de azot, ciclopropan,
halotan -> ajung la alveolele pulmonare unde patrund in sangele bolnavului,
acestea se intalnesc cu subs anestezice injectate IV in perfuzie (fentanyl, mialgin) si
cu miorelaxantele de durata (D-tuboturalina, flaxedilul). Concomitent se adm oxigen
prin sonda de intubatie. Fentanilul este o subs deosebit de activa, de 1000 ori mai
puternica decat mialginul. Controlul anesteziei generale pe toata durata se face prin
controlul oxigenarii pac de catre anestezist si cadrele medii. Mentinerea coloratiei
normale a fetei si a sangelui din plaga, controlul TA, urmarirea vol respirator care
trebuie sa fie 10-15ml/kg corp cu o frecventa de 12-14 ventilatii/min, se asigura prin
instalatiile de monitorizare. In general pt mentinerea volemiei normale se adm
perfuzie endovenoasa cu G 5% si SF intr-un ritm de 700ml/h. In cazul unor pierderi
imp de sange in timpul operatiei se adm chiar un flacon de sange in cant apreciata
in functie de aceste pierderi.

Neuroleptanalgezia -> Este o metoda de anestezie care se realizeaza prin

combinarea unui neuroleptic (Haloperidol) cu unt analgezic puternic (Fentanyl) adm
IV.

Neuroleptanestezia -> Se realizeaza prin combinarea neurolept analgeziei cu o

anestezie generala superficiala cu protoxid de azot si miorelaxante.

3.Trezirea
Trezirea din anestezie trebuie sa se faca o data cu terminarea actului operator. Pt
aceasta se actioneaza prin 2 mijloace:

1 Oprirea adm de subs anestezice si eliminarea acestora din sangele pac,

eliminarea este rapida in cazul protoxidului, halotanului si ciclopropanului, dar
mult mai lenta pt eter
2 Este neutralizarea subs restante cu ajutorul unor antidoturi ex. pt
decuralizare se adm miostin si atropina; pt neutralizarea analgeticului
(fentanyl) se adm nalorfina

Nu se detubeaza bolnavul care etse inca inconstient, care suporta sonda. Inainte de
detubare se aspira recretiile din faringe si se adm timp de 3 min oxigen pt a se
elimina restul ed anestezic folatil care mai persista in caile respiratorii ale pac.
Tehnici de anestezie generala sunt de 3 feluri:
1. respiratorii sau inhalatorii-in care se adm gaze sau subst volatile prin
intermediul cailor respiratorii.(eter si oxigen)
2. intravenoase-in care anestezicul se adm prin perfuzii IV(baitinal sau
pentotal)prin care se pot executa interventii de scurta durata(incizia unui
furuncul sau chiuretaje uterine)
3. mixte-sunt cele mai bune in care se fol concomitent ambele cai in care se
face si intubatia orotraheala care relaxeaza musculatura.
Tehnicile de adm ale anesteziei resp sunt diferite ,in functie de posibilitatile de
aparatura.
Metode de anestezie mixta:
Anestezia in circuit deschis-se poate face picurand pe o compresa asezata pe
nasul si gura bol.subst volatile(eter sau kelen)-este o met de stricta
necesitate,rara,in cazul in care nu exista alte posib.Pt a evita arsurile fetei se ung
tegum cu ungvente protectoare
Anestezia cu circuit semi deschis-se realizeaza prin intermediul mastii
OMBREDANN in care se adm un amestec de gaze anestezice cu oxigen cu ajtorul
unui balon sau aparatului de anestezie.Bol expira in atmosfera salii de operatie.
Anestezie cu circuit semi inchis-in care bol.expira partial in calce
sodata existenta intr-un recipient asezat pe circuitul aparatului.O parte din aerul
expirat iese in atmosfera salii de operatie.Calcea sodata este o subst cu aspect de
granule care absoarbe CO2 care numai iese din aparat in atmosfera salii de
operatie.
Anestezia cu circuit inchis-necesita o aparatura speciala care permite ca intreaga
cant expirata sa se faca in calce sodata.
Anestezia cu intubatie orotraheala
Anestezia corecta -cuprinde 4 etape in care actioneaza anestezistul
si cadrele medii de anestezie:
1. examinarea preanestezica,
2. alegerea anesteziei,
3. pregatirea preanestezica
4. premedicatia
1. Examinarea preanestezica are urm obiective:
-luarea de contact cu bolnavul si pregatirea sa psihica
-i se explica bolnavului in ce consta anestezia si ca i se asigura securitatea sa
-se stabileste starea sanatatii si se evalueaza eventualele tare patologice in vederea
corectarii lor:starile de deshidratare,insuf resp,anemia,diabetul incomplet
compensat
-se descopera eventualele afectiuni care pot da un risc crescut anestezic si
operator:afectiuni cardiace,resp,renale,hematologice
-se prescriu medicam pt odihna optima a bol in zilele premergatoare
operatiei(ciclobarbital,extraveral bromoval)-pt calmare
2. Alegerea anesteziei
-va tine cont de 3 conditii:securitatea bolnv.,confortul chirurgului ,dotarea sau
competenta echipei de anestezie
Securitatea bolnv-va fi asigurata prin alegerea met si subst anestezice care sunt
cele mai potrivite pt bol respectiv:eterul este contraindicat la diabet si
bronsectazie,ciclopropanul este contraindicat in astmul bronsic,anestezia generala
contraindicata in anemie grava sub 8 g% hemoglobina,deasemeni in emfizem
pulmonar,anestezia locala sau spinala contraindicata la
cancer,metastaze,hipotensiune arteriala sub 8 cm Hg,septicemie si la cei tratati cu
citostatice ,atropina este containdicata la bolnv febrili,glaucom,si se poate adm in
loc Romergan.
Confortul chirurgului-treebuie asigurat prin met anestezica tinand cont de organul
operat,durata operatiei,pozitia bolnv pe masa in functie de care se poate asigura
controlul respirator si circulator precum si de agresivitatea nesteziei respective.
Confortul bolnv-trebuie asigurat printr-o anestezie care sa tina cont de :frica
bolnv,stresul preoperator,durerea provocata de operatie si de tractiunile eventuale
pe tesuturi,sangerarea posibila intraoperatorie.
Dotarea si competenta-anestezistul este dependent de posibilitatile
tehnice si de experienta sa si a echipei de cadre medii cu care lucreaza.
Anestezia generala-este cea mai bine suportata de bolnv,rahianestezia prezinta
avantaje fata de anestezia generala pt ca fol doze mai mici de anestezic,da o
relaxare musculara buna,produce pierderi minime de sg prin plaga,confera
securitate crescuta pt bolnv,are risc redus de sechele postanestezice.
Anestezia locala-este o met dintre cele mai simple ,lipsita de riscuri si sechele dar
nu permite efectuarea unor operatii de mare amploare.
3. Pregatirea pre-anestezica
-se face in ziua sau in zilele precedente operatiei si consta in:
-pregatirea psihica in vederea cresterii increderii bolnv in chirurg si anestezist
-cadrele medii au un rol deosebit in aceasta privinta
-pregatire de rutina a bolnv coincide cu pregatirea preoperatorie
-cu o sapt inainte se interzice fumatul si se recomanda gimnastica operatorie mai
ales la bolnv pregatiti pt anestezie generala
-se va evita postul prelungit fiind suficient 6-8 ore pt alim si lichide inainte de
operatie
-golirea colonului nu este necesara decat la bolnavii care se opereaza pe abdomen
-se va evita abuzul de clisme care irita colonul bolnavilor in mod inutil,daca acestia
au un scaun normal si nu sunt constipati
-golirea stomacului si spalaturile gastrice sunt necesare la bolnavii cu staza gastrica
si stenoza pilorica
-igiena gurii este absolut necesara :spalarea dintilor si scoaterea eventualelor
proteze
-se vor sterge preparatele cosmetice :rujul,fardul,oja
-igiena corporala prin spalare cu apa si sapun,baie generala
-adm de medicam care sa sigure un somn bun si linistit in seara premergatoare
operatiei
4. Premedicatia
-reprez medicatia adm cu 30 minute inainte de inceperea anesteziei si cuprinde:
1. sedarea si linistirea bolnv
2. scaderea iritabilitatii reflexe vegetative(distonocalm sau atropina)
3. diminuarea secretiilor salivare si resp(atropina sau efedrina)
4. evitarea varsaturii post-anestezice sau preanestezice(atropina)
5. potentarea anesteziei in vederea reducerii cant de anestezic si obtinerii
anesteziei optime(mialgin,dialuden,atropina)

Parcurgerea corecta a acestor etape asigura anestezia cu cele mai bune rezultate si
evita in totalitate complicatiile anestezice sau post anestezice eventuale precum si
efectuarea in conditii optime a interventiei chirurgicale.

Anestezia generala:
Asigura conditiile optime de anestezie: analgezie, hipnoza, relaxare musculara,
controlul functiilor vitale si mentinerea homeostaziei.(mentinerea normala a
parametrilor vitali ) ea necesita aparatura si instalatii complexe . In practica
anestezia generala se desfasoara in 3 etape.

1. Inductia sau instalarea anesteziei

2. Mentinerea anesteziei generale pe tot timpul operatiei
3. Trezirea bolnavului dupa terminarea operatiei.

Cele mai multe accidente pot sa apara in etapele 1 si 3

Inductia:

Reprezinta faza in care incepe sa se instaleze anestezia.

Ea este prezenta la toate tipurile de anestezie, de exemplu la anestezia peridurala

dureaza pana la 18 minute. In anestezia generala instituirea anesteziei se realizeaza
prin inhalatie pe masca a unui anestezi volatil sau prin injectare intravenoasa a
anestezicului, optim se folosesc ambele cai de administrare concomitent.. Exemplu

Metode de procedura in anestezia generala in mod curent.

Se administreaza intravenos TIOPENTAL (pentotal) care are efectul de a adormi

profund bolnavul, concomitent se administreaza pe masca protoxid de azot cu
amestec cu oxigen si apoi se administreaza IV un miorelaxant de scurta durata
(succinil-colina) In acest moment se poate introduce o sonda in trahee (intubatie
orotraheala) este necesara pentru urmatoarele considerente. Asigura calea
respiratorie libera in orice moment ptr administrarea anestezicului si oxigenului,
precum si evacuarea bioxidului de carbon.

Asigura posibilitatea controlului ventilatiei pulmonare si respiratia automata preluata

de aparatul de anestezie.

Separa complet calea respiratorie de calea digestiva, permitand aspirarea

eventualelor varsaturi si evitarea aspiratiei acestora in caile respiratorii.

Reduce spatiul mort respirator de la nas pana la trahee si deci reduce efortul
respirator al aparatului.

Permite relaxarea profunda a musculaturii necesara chirurgului operator

Permite resuscitarea respiratiei in cazul unui accident grav care este stopul cardiac..

Indeparteaza echipa de anestezie de echipa chirurgicala in operatiile care se fac pe

gat sau la nivelul fetei.

Sondele TRAHEALE.

Sunt prevazute de obicei cu un balonas care se poate umfla si care ii asigura

etanseitatea si separarea completa a caii respiratorii de cea digestiva.

Exista sonde prevazute cu lumen dublu si pinten care permite intubatia separata a
unui plaman pentru a permite operarea linistita a plamanului celuilalt.Pentru a
efectua intubatia este nevoie de un laringoscop care permite vizualizarea laringelui
si descoperirea caii respiratorii la nivelul epiglotei. De aceea este necesar un
pulverizator sau o seringa anestezica speciala prin care se anesteziaza mucoasa
traheei si a laringelui inainte de intubatie.Sursele necesare respiratiei artificiale sunt
diferite, balonul ruben, aparat de anestezie si Ulmomat....

Contraindicatiile intubatiei orotraheale.

- Laringitele acute

- Traheitele acute

- Leziunile aortice (anevrismul de arc aortic)

- Afectiunile acute ale plamanului.

1. Inductia
2.Mentinerea anesteziei reprezinta perioada dintre inductie si
trezirea din anestezie adica . Adica perioada necesara chirurgului
pentru a efectua in conditii bune operatia propusa.

Pentru aceasta este nevoie sa se asigure echilibru optim in sistemul anestezic

format din, Aparat: alveolele pulmonare si sangele bolnavului.

Substantele anestezice volatile. (eter, protoxid de azot, ciclopropan, halotan) ajung

la alveolele pulmonare de unde patrund in sangele bolnavului, acestea se intalnesc
cu substantele anestezice injectate intravenos sau in perfuzie, (fentanil, Mialgin, si
cu Miorelaxantele de durata ( D tubocuralina, flaxedilul) concomitent se
administreaza oxigen prin sonda de intubatie. Fentamylul este o substanta deosebit
de activa de o 1000 de ori mai puternica decat mialginul.

Conturul anesteziei generale pe toata durata se face prin controlul oxigenarii

bolnavului de catre anestezist si cadrele medii.

Urmaresc mentinerea coloratiei normale a fetei si a sangelui din plaga, controlul T.A.
Urmarirea volumului respirator care trebuie sa fie de 10-15 ml pe kg corp cu o
frecventade 12 -14 ventilatii pe minut. Acestea se asigura prin instalatiile de
monitorizare.
In general pentru mentinerea volemiei normale se administreaza perfuzie
endovenoasa cu glucoza 5% si ser fiziologic, intr-un ritm de 700 ml pe ora.

In cazul unor pierderi importante de sange in timpul operatiei se admnistreaza

sange in cantitate apreciata in functie de aceste pierderi.

Doua metode de astezie

NEUROLEPT ANALGEZIA. Este o metoda de anestezie care se realizeaza prin

combinarea unui neuroleptic (haloperidol ) cu un analgetic puternic (fentanilul)
administrat intravenos.

NEURO LEPT ANESTEZIA. Se realizeaza prin combinarea neurolept analgeziei cu o

anestezie generale superficiala cu protoxid de azot si cu miorelaxante.

4. Trezirea din anestezie

Trebuie sa se faca odata cu terminarea actului operator, pentru aceasta se

actioneaza prin 2 mijloace.

1. Oprirea administrarii de substante anestezice si eliminarea acestora din

sangele bolnavului. Si s-a constatat ca eliminarea este rapida in cazul
protoxidului de azot halotanului sii ciclopropanului dar mult mai lenta pentru
eter.
2. Neutralizarea substantei restante cu ajutorul unor antidoturi ( pentru
decurarizare se administreaza miostin si atropina, pentru neutralizarea
analgezicului (fentamil) se administraza Nalorfina.

Nu se detubeaza bolnavul care este inca inconstient, care suporta sonda, Inainte
de detubare se aspira secretiile din faringe si se administreaza timp de 3 minute,
oxigen pentru a se elimina restul de anestezic volatil care mai persista in CR ale
bolnavului.