Oricine poate prezenta riscul unui lesin sau lipotimii, dar adultii in virsta sunt cei mai vulnerabili,

mai ales datorita bolilor cronice asociate. Alte grupuri care sunt in mod special la risc sunt copiii mici si persoanele a caror profesie implica lucrul la inaltimi. Lipotimiile sunt o sursa comuna dar supraevaluata a traumatismelor si uneori a decesului. Aproximativ 30% dintre adultii peste 65 de ani, casnici vor acuza o lipotimie cel putin o data pe an. Acest numar creste la 50% pentru adultii peste 80 de ani. Majoritatea lipotimiilor nu determina leziuni severe, totusi, 20% dintre adulti vor necesita consult medical pentru o lipotimie iar 5% vor suferi un traumatism sever, cum este o fractura. Cea mai frecventa cauza de lesin este sincopa vasovagala (denumita si sincopa neurocardiogenica), descriind o stare de rau mediata de nervul vag. Exista un numar de diferite sindroame lipotimice toate grupate sub denumirea de sincopa vasovagala. Elementul comun al acestora este mecanismul central care duce la pierderea cunostiintei. Diferenta dintre ele sunt factorii care declanseaza mecanismul. In multe cazuri, diagnosticul se poate pune doar prin istoric, mai ales daca este disponibil si un martor al evenimentului. Totusi, exista un grup de pacienti care necesita investigatii mai amanuntite pentru a determina cauza simptomelor, deoarece acestea sunt atipice iar comorbiditatile sugereaza o alta cauza probabila a lipotimiei. Examenul clinic si cardiovascular, alaturi de investigatiile neurologice sunt in general de ajutor in excluderea altor cauze ale sincopei, diagnosticul final bazindu-se pe rezultatele testului mesei inclinate. Terapiile multiple promovate pentru sindromul vasovagal sunt un indicator important al complexitatii bolii si a absentei unei optiuni terapeutice unice, bine evaluate.

Tipuri de lipotimii (forme de lesin):

Lipotimia (pierderea incompleta a cunostintei) si sincopa (pierderea completa a cunostintei), indiferent de etiologia lor sunt cauzate de o reducere temporara a fluxului de singe spre creier. Exista diferite tipuri de lipotimii, deoarece fluxul de singe spre creier poate fi intrerupt din diferite motive.

Lipotimia si sistemul nervos:

Cel mai comun tip de lesin este cauzat de o malfunctie temporara a sistemului nervos autonom. Acesta este compus din creier, nervi si maduva spinarii, reglind un numar de functii automatice ale corpului, incluzind bataile cordului si presiunea singelui. Lesinul poate apare cind un stimul extern sau o circumstanta declanseaza o anomalie temporara a acestui sistem nervos. Acest tip de lesin sau lipotimie fiind denumita sincopa vasovagala. Malfunctia determina scaderea brusca a presiunii singelui si reducerea batailor cardiace conducind la o intrerupere temporara a aportului de singe si oxigen la creier.

Lesinul si sinusul carotidian:

Sinusul carotidian este o grupare de senzori din artera carotida care ajuta la reglarea fluxului de singe prin principala artera a gitului, denumita carotida, spre creier. Unele persoane pot dezvolta un sinus carotidian hipersensibil, care reactioneaza la orice stimulare fizica prin scaderea brusca a presiunii sangvine si lesin. Aceasta conditie este cunoscuta drept sindromul sinusului carotidian. Exemple de stimulari fizice care pot afecta sinusul carotidian cuprind: intoarcerea spre lateral a capului purtarea unui guler mulat raderea parului de pe partea gitului pe care se proiecteaza sinusul. Acest sindrom este foarte rar la persoanele sub 40 de ani, fiind intilnit la barbatii in virsta.

Lesinul si presiunea sangvina scazuta:

Lesinul poate apare cind presiunea singelui scade brusc cind o persoana se ridica, fiind denumita hipotensiune ortostatica. Este mai frecventa la persoanele in virsta si reprezinta motivul lesinului la o persoana din 10 cu virsta peste 60 de ani. Cind un individ se ridica brusc, gravitatia atrage singele in mod natural spre picioare, reducind presiunea singelui. De obicei, sistemul nervos compenseaza facind inima sa bata mai repede si diminuind diametrul vaselor. Totusi in cazul hipotensiunii ortostatice, ceva intrerupe acest proces de stabilizare. Deshidratarea conduce la scaderea volumului de singe circulant si ingreuneaza stabilizarea presiunii

singelui de catre sistemul nervos. Deshidratarea poate fi cauzata de o singerare severa, varsaturi sau diaree, expunerea la temperaturi ridicate. Diabetul netratat determina urinare frecventa care poate conduce la deshidratare. Excesul de zahar din singe poate leza nervii care ajuta la reglarea presiunii sangvine. Unele medicamente determina hipotensiune ortostatica (diureticele, betablocantii si unele antidepresive). Unele conditii patologice care afecteaza sistemul nervos, cum este boala Parkinson, pot declansa hipotensiunea ortostatica la unele persoane.

Lesinul si inima:
Lesinul poate apare cind aportul de singe la creier este intrerupt datorita unei probleme a cordului. Aceasta lipotimie este denumita sincopa cardiaca. Posibilele cauze cuprind: ritmul cardiac anormal (aritmiile), stenoza valvelor cardiace si infarctul miocardic. Acest lesin devine mai frecvent la persoanele in virsta.

Lesinul de cauza neurologica:

Convulsiile sunt o cauza de inconstienta dar sunt diferite de lipotimie. In acest caz aportul de singe la creier nu scade. Inconstienta rezulta din eliberarea de implusuri electrice anormale in creier si determina miscari specifice ale corpului si bratelor prelungite, urmate de confuzie si dezorientare la trezire. Atacul cerebral poate determina lipotimie asociata cu cefalee. Atacul cerebral ischemic tranzitor poate determina lesin, precedat de vedere dedublata, pierderea echilibrului, dislalie sau vertij. Alte cauze rare cuprind migrenele.

Sincopa psihogenica:
Desi rar, unii indivizi se prefac ca lesina . Sincopa psihogenica este mai frecventa la persoanele tinere, iar in unele cazuri este asociata cu stresul de lunga durata sau trauma psihica.

Semne si simptome
Lipotimia este o pierdere incompleta a cunostiintei cu pierderea tonusului postural si revenire spontana. Este cel mai comun simptom pentru care pacientii doresc consult medical. Un prodrom (simptome de insotire care o preced cu putin timp inainte) de durata variabila este normal, cu usoara cefalee sau senzatie de greutate a capului, slabiciune a picioarelor, senzatie de sete de aer sau hiperventilatie, detasare fata de mediul ambiental, palpitatii, vedere incetosata sau tulburari ale vederii, greata, diaforeza (transpiratii profuze) si in final sincopa sau lipotimia. Revenirea este de obicei prompta in cazul adoptarii unei pozitii de supinatie, totusi unii pacienti continua sa acuze greata, ameteli si diaforeza pentru o perioada variabila dupa un astfel de episod. La pacientii in virsta poate lipsi prodromul, prezentindu-se cu leziuni severe post-traumatice.

Cauze si factori de risc

Mecanismul patofiziologic al lipotimiei: Indiferent de factorul declansator, mecanismul lipotimic este similar in diferitele sindroame vasovagale. In cadrul acestora se activeaza nucleul tractului solitar al creierului direct sau indirect prin intermediul stimulului declansator, rezultind cresterea tonusului nervos parasimpativ (vagal) simultan cu scaderea tonusului simpatic. Acest fenomen duce la promovarea unor raspunsuri hemodinamice variate. Unul dintre acestea este raspunsul cardioinhibitor, caracterizat de scaderea frecventei batailor cardiace (efect cronotrop negativ) si o scadere a contractilitatii (efect inotrop negativ) conducind la o diminuare a debitului cardiac indeajuns de semnificativa pentru a determina pierderea constientei. Se considera acest raspuns a fi rezultatul direct al activarii tonusului parasimpatic. Pe de alta parte exista raspunsul vasodepresor, cauzat de o scadere a presiunii singelui (TA de 80/20 mm Hg), fara o modificare marcata a frecventei cardiace. Acest fenomen apare datorita vasodilatatiei, probabil ca rezultat al pierderii tonusului simpatic. Majoritatea indivizilor cu lipotimie au un raspuns mixt intre cele doua mecanisme prezentate mai sus. Cauzele lipotimiei pot fi grupate in patru categorii majore: vasomotorie, neurologica, metabolica si cardiaca. Dintre acestea doar sincopa cardiaca are de obicei un prognostic negativ.

Care sunt factorii declansatori ai episoadelor lipotimice? -ortostatismulbrusc - ortostatismul prelungit, mai ales intr-o pozitie in care picioarele nu se misca pentru o lunga perioada infometarea, deshidratarea, varsaturile sau starile de greata - hipertermia, conditie in care temperatura corpului depaseste valoarea normala corsetele, hainele mulate sau centurile prea strinse deglutitia sau tusea mictiunea sau defecatia - risul intens, diferite medicamente care afecteaza tensiunea arteriala, de exemplu amfetaminele - temperatura ambientala ridicata sau efortul fizic intens care creste temperatura corpului - apa rece cu o temperatura de 10 grade Celsius sau gheata care vine in contact cu fata - aplicarea de presiune asupra anumitor zone ale corpului: git, sinusuri, ochi, fenomen cunoscut drept stimularea reflexului vagal stimularea sexuala, gidilitul sau adrenalina deprivarea de somn stresul si orice emotie pozitiva sau negativa brusca. Situatii neplacute privitul privitul donarea de la vaccinarea - investigatiile medicale sau dureroase care pot implica urmatoarele unei persoane care experimenteaza sau experimentarea unor proceduri singe sau urmarirea directa a acestui vederea de sau urmarirea acestui oculare sau dentare. conditii: durere medicale procedeu singe procedeu

Diagnostic
Deoarece lipotimia poate fi cauzata de o conditie severa medicala, toate episoadele lipotimice trebuie evaluate de catre un medic cit mai repede posibil. Daca pacientul au un istoric de lipotimii repetate iar un diagnostic specific explica episoadele de pierdere a cunostintei, evaluarea medicala este importanta de asemenea. Medicul va decide etiologia acestui nou episod lipotimic. Desi majoritatea persoanelor cu istoric de lipotimii vasovagale, sau ortostatice nu necesita internare, multi medici prefera examinarea unei persoane care a avut o scurta pierdere de cunostinta. Cauza lipotimiei este determinata doar in 60% dintre cazuri. Cele mai multe diagnostice sunt puse dupa un istoric medical detaliat si o examinare fizica, alaturi de o electrocardiograma. In functie de rezultatele celor de mai sus, medicul poate indica si alte explorari medicale necesare. Daca se suspecteaza o cauza cardiaca sunt disponibile citeva teste pentru identificarea bolii coronariene, a problemelor valvulare cardiace, a insuficientei cardiace sau a aritmiilor. Alaturi de electrocardiograma se va recomanda si o echocardiograma. In cazul unei lipotimii noncardiace evaluarea depinde de cauza suspectata. O scanare CT este rar utila dar poate fi recomandata. Testul mesei inclinate este de ajutor pentru a diagnostica o sincopa vasovagala. Acesta presupune masurarea tensiunii arteriale in ortostatism si apoi in clinostatism, iar o diferenta mai mare de 30 mm Hg intre cele doua valori luate la acelasi brat fiind sugestiva pentru hipotensiunea ortostatica.

Tratament
Tratamentul lipotimiei se bazeaza pe evitarea factorilor declansatori si adoptarea unor masuri care sa intrerupa sau sa previna mecanismul patofiziologic al reflexului vagal. Este importanta excluderea acestor factori trigger cunoscuti a determina lipotimie individului respectiv. Totusi, o noua descoperire in psihologie arata ca pacientii prezinta reducerea semnificativa a starilor lipotimice prin participarea la terapia de expunere in cadrul unor exercitii speciale alaturi de psiholog, daca declansatorul este mental sau emotional, de exemplu la vederea singelui. Totusi, daca acest declansator este un medicament specific, evitarea este unicul tratament. Deoarece lipotimia determina o scadere a presiunii singelui, relaxarea intregului corp ca mod de

evitare nu este recomandata. Pacientul se poate misca sau isi poate incrucisa picioarele si contracta muschii pentru a mentine o presiune a singelui la valori normale, inainte de o injectie. Inainte de evenimentele cunoscute a declansa lipotimia, pacientul poate creste consumul de sare sau fluide pentru a creste volumul singelui. Sportul si bauturile energetice pot fi in mod particular de ajutor. Oprirea administrarii medicamentelor cunoscute a scadea presiunea singelui poate fi utila, dar oprirea medicatiei antihipertensive poate fi si periculoasa la unii pacienti. Administrarea de antihipertensive poate agrava lipotimia, hipertensiunea putind reprezenta modul corpului de a compensa scaderea presiunii singelui. Pacientii trebuie sfatuiti cum sa raspunda in cazul viitoarelor episoade lipotimice, mai ales daca experimenteaza semne prodromale de avertizare: trebuie sa se intinda si sa-si ridice picioarele sau cel putin sa-si coboare capul fata de linia corpului si a cordului pentru a creste fluxul sangvin la creier. Daca individul si-a pierdut constienta, acesta trebuie intins pe pat cu capul intr-o parte pentru a nu-si bloca caile respiratorii cu saliva sau baza limbii. Hainele strinse pe corp trebuie inlaturate. Daca se cunoaste factorul declansator, acesta trebuie exclus pe cit posibil (de exemplu cauza durerii). Purtarea unor ciorapi de compresie poate ajuta. Exista unele exercitii de antrenament ortostatic ca s-au dovedit a ameliora simptomele persoanelor cu lipotimie vasovagala recurenta. O tehnica denumita tensiunea aplicata, care implica invatarea incordarii musculaturii spatelui, bratelor si a picioarelor este eficienta pentru lipotimie. Unele medicamente pot fi utile. Betablocantii (agonistii beta-adrenergici) au fost cindva medicatia cel mai frecvent folosita, totusi acestia s-au dovedit a fi ineficienti intr-o varietate de studii. In plus, pot determina sincopa prin scaderea presiunii singelui si a frecventei cardiace. Alte medicamente care pot fi eficiente cuprind; stimulantele nervoase centrale, fludrocortizonul, midodrina, SSRI cum este paroxetine sau sertalina, disopiramida, iar in mediu spitalicesc, cind se anticipeaza o sincopa, adrenalina sau atropina. Pentru persoanele cu forma cardioinhibitorie a sincopei, implantarea unui peacemaker permanent poate fi benefica sau chiar curativa.

Prognostic
Perioadele scurte de inconstienta nu sunt daunatoare. Pericolul principal al lipotimiei vasovagale este riscul traumatismelor suferite in timpul caderii si a pierderii cunostintei. Terapia medicamentoasa ar putea preveni viitoarele lipotimii, totusi pentru unii indivizi medicatia este ineficienta, continuind sa prezinte lesinuri.