1.

Tipuri de anestezie
Anestezia este metoda medicala prin care se suprima sensibilitatea dureroasa
a unei parti sau chiar a intregului corp, pe o anumita perioada de timp necesara
efectuarii unei interventii chirurgicale.
.Exista 2 mari tipuri de anestezie: anestezia generala si anestezia locala In Romania
anestezia este realizata de medicul specialist in Anestezie-Terapie Intensiva.

Anestezie generala:
a. anestezia generala este realizata pe cale inhalatorie cu anestezice
volatile (halotan, enfluran etc ) care se administreaza pe sonda de
intubatie orotraheala (I.O.T.).
b. anestezia generala combinata se efectueaza pe cale inhalatorie si pe cale
intravenoasa.
Anestezicile gazoase sunt toxice pentru ficat, hematopoieza, fertilitate si
pentru cei care efectueaza anestezia .

Anestezia locala se efectueaza:

- prin contact direct, pe mucoase, tegument prin badijonare, refrigerare, spray,
gel;
-prin injective I.D., SC
- infiltratie se face strat cu strat.
Anestezia este efectuata de medicul specialist ajutat de asistenta de la sala de
operatie.

Alte tipuri de anestezie:

-Anestezie spinala cuprinde :

- rahianestezia este o anestezie de conducere care impiedica

transmiterea fluxului dureros prin interceptia fibrelor nervoase la
orice nivel intre maduva spinarii si receptorii nervosi din piele i
mucoasa ; se realizeaza prin punctie/injectie intrarahidiana a
anestezicului in spatiul subarahnoidian in LCR;
- anestezia peridurala se realizeaza prin blocarea nervilor spinali
administrandu-se un anestezic local in spatiul peridural.

-Anestezie regionala se clasifica in :

- tronculara inseamna blocarea trecatoare a unui nerv periferic prin injectarea

unui anestezic local in vecinatatea lui.
- plexala - inseamna blocarea la nivelul bratului a plexului brahial.

2.Anestezie generala
Anestezie generala:
a. anestezia generala este realizata pe cale inhalatorie cu anestezice
volatile (halotan, enfluran etc ) care se administreaza pe sonda de
intubatie orotraheala (I.O.T.).
b. anestezia generala combinata se efectueaza pe cale inhalatorie si pe cale
intravenoasa.
Anestezicile gazoase sunt toxice pentru ficat, hematopoieza, fertilitate si
pentru cei care efectueaza anestezia .

Efectele anesteziei generale:

pierderea cunostintei;
 analgezie prin lipsa durerii;
Hipnoza- bolnavul doarme ;
relaxarea musculara asigura efectuarea operatiei in conditii optime;
efect antisoc oprirea factorilor traumatici.
Caile de administrare ale anesteziei generale :
- intubatia se realizeaza prin administrarea gazului pe sonda endotraheala (I.O.T.),
fixarea sondei se face numai la adulti prin umflarea balonasului, la copii se
foloseste sonda fara balonas;
- anestezia prin inhalatie pe masca se efectueaza prin folosirea de catre anestezist a
unei masti duble care permite absorbtia imediata a gazului la locul unde acesta iese
in exterior;
- prin injectii I. V
Ingrijiri in timpul anesteziei generale:
- monitorizarea functiilor vitale: puls, TA, miscari respiratorii,
temperatura corporala; coloratia tegumentelor si mucoaselor;
- supravegherea pupilelor si secretiei lacrimale; pleoapele se inchid.
- Supravegherea pierderilor de sange aspirat si masurarea acestor pierderi.
- Protejarea ochilor - miscarile globului ocular si reflexul cornean sunt absente
in timpul anesteziei, de aceea se inchid pleoapele pentru a preveni uscarea mucoasei,
se va evita orice fel de compresiune asupra globilor oculari, deoarece leziunile
produse pot da tulburari de vedere.
- Corectarea tuturor modificarilor constatate ;
- hipotermia se combate prin incalzirea pacientului cu saltele electrice.
- Aparatura de monitorizare va fi permanent controlata si supravegheata.

3.Rahianestezia
Rahianestezia este o anestezie de conducere care impiedica transmiterea fluxului
dureros prin interceptia fibrelor nervoase la orice nivel intre maduva spinarii si
receptorii nervosi din piele i mucoasa ; se realizeaza prin punctie/injectie
intrarahidiana a anestezicului in spatiul subarahnoidian in LCR;
Pregatirea bolnavului pentru rahianestezie ,
Testarea bolnavului se face prin I.D. pe fata anterioara a antebratului:
- testarea sensibilitatii bolnavului la substantele anestezice este efectuata de medic
pentru a depista cazurile de alergie in preziua interventiei. Manifestari alergice pot
aparea sunt sub forma de prurit local sau eruptie papulara, sub forma de criza de
astm sau chiar soc anafilactic.
Ingrijiri in timpul rahianesteziei
Se urmaresc:
- functiile vitale puls; T.A. miscarile respiratorii, diureza;
- coloratia tegumentelor; temperatura (deoarece in timpul interventiei, temperatura
poate scadea);
- somnolenta,
- greata,
- vertijul,
- paresteziile la nivelul fetei,
- tulburari de vorbire, de vedere, nistagmusul,
- tulburari de mictiune.

Ingrijiri dupa rahianestezie:

- Repaus la pat fara perna 24h,
- nu se va misca 2 - 4 ore capul - risc de cefalee;
- supravegherea pulsului, TA, diureza,
- se va face sondaj vezical evacuator;
- se combate durerea;
- alimentatie hidrica( apa).

4.Anestezia locala este metoda prin care se anesteziaz numai regiunea pe

care urmeaz a se efectua operaia, este foarte bine tolerat i prezint risc mic
anestezic .
Se realizeaz prin :

badijonare - anestezia mucoaselor in O.R.L., oftalmologie - se utilizeaz

cocain 5-10% ;

instilaii - cu ajutorul unui pulverizator pe mucoase cu cocain ;

prin infiltraie - cea mai folosit .

Se folosete novocain (procain) 0,5-1 gr % cu testare intradermic nainte

de injectare . Xilina are aciune mai puternic .
Accidentele anesteziei locale
Au ca manifestri clinice :

respiraii frecvente i superficiale ;

tulburri care pot sfri cu stop respirator ;

scderea tensiuni arteriale ;

agitaie ;

somnolen ;

convulsii .

n caz de accident se va administra oxigen, tonicardiace, diazepam, soluii

de perfuzie, se va face respiraie artificial, masaj cardiac .
Hidratarea i mineralizarea organismului, transfuzia - reechilibrarea
hidroelectrolitic, soluii i materiale folosite pentru perfuzie .

 Tehnica perfuziei : supravegherea bolnavului, prevenirea accidentelor i
combaterea lor .

5.Masurarea si notarea respiratiei

Def: Respiratia reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediul
inconjurator necesar proceselor de oxidare din organism si de a elimina dioxidul de
carbon in urma arderilor celulare.
Scop:evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evoluiei , al
apariiei unor complicaii i al prognosticului
Elemente de apreciat:tipul respiraiei,amplitudinea micrilor respiratorii,ritmul,
frecvena
Materiale necesare:
-ceas cu secundar
-creion de culoare verde / pix cu past verde
-foaie de temperatura sau carnet individual
Interveniile asistentei :
-aeaz pacientul n decubit dorsal , fr a explica tehnica ce urmeaz a fi efectuat
-plasarea minii, cu faa palmar pe suprafaa toracelui
-numrarea inspiraiilor timp de un minut
-consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur (fiecare
linie orizontal a foii reprezint o respiraie)
-unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pentru obinerea curbei
-in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obinut, ct i
caracteristicile respiraiei:
Ex. Rs = 20 resp/min
Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunztoare, ritm regulat
Valori :
-la n.n :30-50 resp/minut
-la 2 ani : 25-35 resp/minut
-la 12 ani : 15-25 resp/minut
-la adult : 14-16-18 resp/minut
-la varstnic : 15-25 resp/minut
6. Masurarea si notarea pulsului
Pulsul reprezint expansiunea ritmic a arterelor ce ia nastere in conflictul
dintre sangele existent in sistemul arterial si cel trimis de inima in timpul
sistolei.
Scop: evaluarea funciei cardiovasculare.
Se apreciaz: ritmul,amplitudine,frecvena ,celeritatea
Loc de msurare: oricare arter accesibil palprii i care poate fi comprimat pe
un plan osos: artera temporal,artera carotid,artera humeral,artera radial,artera
tibial,artera poplitee
Materiale necesare:
-pix culoare roie
-ceas cu secundar
-foaie de temperatura (carnet individual)
Interventiile asistentei medicale:
-pregtirea psihic
-se asigur repaus fizic i psihic 10-15 minute
-reperarea arterei
-fixarea degetelor index, medius i inelar pe traiectul arterei
-se exercit o uoar presiune cu vrful degetelor asupra peretelui arterial pn la
perceperea zvcniturilor pline ale pulsului
-se numr pulsaiile timp de 1 minut
Consemnarea valorii obinute :
-se face printr-un punct pe foaia de temperatur, innd cont c fiecare linie
orizontal reprezint 4 pulsaii.i se unete valoarea prezent cu cea anterioar cu o
linie, pentru obinerea curbei. n unele documente se noteaz cifric.
Frecvena
n.n. 130-140 p/m
copil mic 100-120 p/m
la 10 ani 90-100 p/m
adult 60-80 p/m
vrstnic >80-90 p/m
7. Masurarea si notarea temperaturii (scop, locuri de masurare, materiale
necesare, interventiile asistentei, valori normale la adult)
Temperatura-rezultatul proceselor de oxidare din organism , generatoare de
caldura prin dezintegrare a alimentelor energice.
Scop:-evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza
Locuri de masurare:
- caviti seminchise: axila,plica inghinal,cavitatea bucal;
- caviti nchise: rect,vagin.
Materiale necesare :
-termometru,tampoane de vata si comprese sterile,recipient cu soluie dezinfectant
(cloramin 1-5 %),tvia renal,alcool medicinal,ceas
-foaie de observaie,pix de culoare albastra
Interventiile asistentei
-pregatirea materialelor langa pacient
-pregatirea psihica a pacientului
-spalarea pe maini
-scoate termometrul din solutia dezinfectanta,il clateste cu apa si il sterge cu o
compresa.
a. pentru masurarea in axial (sub brat)
- se asaza pacientul in decubit dorsal (pe spate) sau in pozitie sezand
- se ridica bratul pacientului
- se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului
- se aseaza termometrul pacientului prin apropierea bratului de corp
- la pacientii agitati si la copii bratul va fi tinut de asistenta si termometrul se tine
timp de 10 minute
b. pentru masurarea in cavitatea bucala
- se introduice termometrul in cavitatea bucala, sub limba sau pe latura externa a
arcadei dentare
- pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas
- se mentine termometrul timp de 5 min
- masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la: copii, pacienti
agitati, la cei cu afectiuni in cavitatea bucala;
- pacientul nu va consuma lichide reci sau calde si nici nu va fuma cu cel putin 10
min inainte de determinarea temperaturii
c. pentru masurarea rectala
- se lubrefiaza termometrul
- se aseaza pacientul in decubit lateral, cu membrele inferioare in semiflexie,
asigurandu-i intimitatea
- se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintare
- termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii
- se mentine termometrul 3 min
- copiii mici sunt asezati in decubit dorsal, cu picioarele ridicate sau in decubit
ventral
- temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0,4-0,5
grade
- masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei cu
afectiuni rectale

Valori normale
n.n. i copil mic 36,1-37,8 C
adult 36-37 C n axil
vrstnic 35-36 C
temp. < 36 C : hipotermie
37-38 C subfebrilitate
38-39 C febra moderata
39-40 C febr ridicata
Peste 40 C hiperpirexie
8. Masurarea si notarea tensiunii arteriale
Definitie : Valoarea presiunii hidrostatice exercitate de snge asupra peretelui
arterial.
Scop
-determinarea presiunii sistolice i diastolice la internare pentru a compara starea
curent cu valorile normale
-evaluarea strii pacientului n ce privete volumul de snge, randamentul inimii i
sistemul vascular
-aprecierea rspunsului pacientului la tratamentul cu fluide sau/i medicamente
Materiale necesare :
- stetoscop biauricular
- tensiometru cu maneta
Metode de determinare
- prin metoda auscultatorie
- prin metoda palpatorie
Interventiile asistentei medicale:
- pregatirea psihica :
- pregatirea fizica: se aseaza pacientul in pozitie confortabila de decubit dorsal ori
semisanzand sau ortostatism
- repaus timp de 5 minute
- se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului, braul fiind n extensie
- se fixeaz membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea
inferioar a manetei
- se introduc olivele stetoscopului n urechi
- se pompeaz aer n maneta pneumatic cu ajutorul perei de cauciuc pn la
dispariia zgomotelor pulsatile
- se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei pn cnd
se aude primul zgomot(acesta reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime). Se
reine valoarea indicat continundu-se decomprimarea pn cnd zgomotele
dispar(tensiunea arterial minim)
Reprezentarea grafica in foaia de temperatura a tensiunii arteriale
- socotii pentru fiecare linie orizontal din foaia de temperatur, 10mmHg sau 1
cmHg.
- reprezentai grafic valorile nregistrate printr-un dreptunghi de culoare albastr,
aezat pe verticala timpului (D sau S); latura de sus adreptunghiului reprezint T.S.
(tensiunea sistolic) iar latura de jos adreptunghiului reprezint T.D. (tensiunea
diastolic).
Valori normale la adult :-120/140mmHg cu 75/90 mmHg

9. Masurarea si notarea diurezei (executie, diureza normala la adult)

Diureza reprezint cantitatea de urin eliminat din organism timp de 24 ore.
Scop:
- obinerea datelor privind starea morfofuncional a aparatului renal i
asupra altor mbolnviri
- cunoaterea volumului diurezei
- efectuarea unor determinri caliatative (analize biochimice) din cantitatea
total de urin emis
- urmrirea bilanului circulaiei lichidului n organism = bilanul lichidul
(intrri ieire).
Materiale necesare
- se pregtesc recipiente : vase cilindrice gradate, cu gt larg, splate i cltite
cu ap distilat (pentru a nu modifica compoziia urinei) i acoperite; se poate
utiliza orice borcan de 2-4 litri pe care-l vom grada noi cu creion dermograf sau pe
benzi de leucoplast
- se informeaz pacientul asupra necesitii colectrii corecte a urinei i asupra
procedeului
- colectarea ncepe dimineaa, la o anumit or, i se termin n ziua urmtoare, la
aceeai or
Pentru o determinare corect:
- pacientul urineaz dimineaa la o or fix si se colecteaz toate urinele emise
n decurs de 24 de ore pn a doua zi la aceiasi ora.
- prima urina colectata se arunca si ultima se pastreaza
Pentru colectarea corecta :
- golirea vezicii trebuie s se fac nainte de defecare
- pentru a mpiedica procesele de fermentaie, se vor aduga, la urina colectat,
cristale de timol
- recipientul de urin este etichetat cu numele pacientului, numr salon, numr pat,
se ine la rcoare i ferit de lumin, pentru a preveni descompunerea urinei
- dup golirea recipientului, acesta se va spla i dezinfecta conform cerinelor
- pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) se recolteaz urina din 24 de ore
- pentru examene chimice - se recolteaz 100ml de urin
Reprezentarea grafica in foaia de temperatura a diurezei
- se noteaz prin haurarea ptrelelor corespunztoare cantitii de urin i zilei
respective
- spaiul dintre dou linii orizontale al foii de temperatur corespunde la 100 ml
urin
Diureza normala la adult : 1200-1400 ml/24 ore

10. Montarea perfuziei

Definiie: reprezint introducerea pe cale parenteral pictur cu
pictur a unor substane medicamentoase pentru reechilibrarea
hidroelectrolitic i volemic a organismului.
Scop :
- hidratarea i mineralizarea organismului;
- administrarea medicamentelor la care se urmrete efectul
prelungit;
- depurativ, dilund i favoriznd excreia din organism a
produilor toxici;
- completarea proteinelor sau a unor componente;
- alimentarea pe cale parenteral

Pregatirea materialelor
- tava medicala
- trusa pentru perfuzat
-solutii prescrisa
- garou
- tavita renala;
- stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor;
- 1 - 2 seringi
- o perna musama;
- o pensa hemostatica;
- comprese sterile;
- antiseptic pentru tegument
- romplast;
- foarfece;

Pregatirea echipamentului:
-se verifica data de expirare a solutiilor de administrat, volumul si
tipul solutiilor
-se verifica aspectul lor( sa nu fie tulburi, precipitate etc)
-se agata solutia in stativ
-se inlatura capacul sau dopul protector si se dezinfecteaza cu un
pad alcoolizat portiunea unde va fi introdus perfuzorul
- se introduce cu seringa sterila un alt medicament in solutia
perfuzabila daca acest lucru este indicat si se va eticheta flaconul
specificand medicatia introdusa
- se desface perfuzorul si se introduce in solutie avand grija sa nu
atingem capatul sau de nimic pentru a-l pastra steril
- se clampeaza perfuzorul si apoi se preseaza camera de umplere
pana se umple jumatate
- se declampeaza perfuzorul si se goleste de aer lasand lichidul sa
curga in tavita pana cand nu mai este nici o bula de aer
- daca solutia este in flacon de sticla va trebui sa se deschida
filtrul de aer pentru ca ea sa curga. Daca este in punga de plastic
nu este nevoie
- se detaseaza capacul protector al celuilalt capat al perfuzorului
si se ataseaza perfuzorul la ac/branula
- se eticheteaza flaconul de solutie cu data si ora administrarii

Pregatirea psihica si fizica a bolnavului

-I se explica bolnavului necesitatea tehnicii.
-Se aseaza bolnavul pe pat, in decubit dorsal, cat mai comod, cu
antebratul in extensie si pronatie.

Executie :
- splare pe mini, mbrcare mnui sterile
- se pregtete soluia de perfuzat: se desface perfuzorul i se
ncheie prestubul, se monteaz la soluia de perfuzat i se las
lichidul s circule prin tub pentru ndeprtarea aerului.
- se alege vena, se aplic garoul, se dezinfecteaz locul de la
centru n afar.
- se introduce acul sau branula n ven, se scoate garoul, se
ataeaz tuburile, se deschide prestubul i se fixeaz rata de flux
la 60 picturi/min (de obicei)
- administrarea unei perfuzii se termin cnd n pung sau n
flacon au mai rmas 10 mlsoluie.
- se menine locul de perfuzie (branula) acoperindu-se cu
comprese sterile.
Se schimb pansamentul la 24 ore i se inspecteaz zona pentru
a depista o eventual inflamaie.
- la sfritul perfuziei se exercit o presiune asupra venei cu 1
tampon i se retrage acul ndirecia axului venei.
- se aeaz pacientul comod.

Accidente:
- hiperhidratarea se combate prin reducerea ritmului sau prin ntreruperea perfuziei
- embolia gazoaz prin ptrunderea aerului n ven
- revrsarea lichidului n esuturi perivenoase care pot da natere la flebite sau
necroza tesuturilor
- coagularea sngelui pe ac sau canul.

11. Urmarirea bilantului ingesta- excreta

Bilanul hidric reprezint raportul dintre ingesta i excreta;acesta
poate fi
echilibrat beneficiar sau deficitar.
Pentru a urmari bilantul hidric in organism, este necesar sa se noteze atat intrarile
cat si iesirile.
Intrarile sunt constituite prin apa din alimente si bauturi (apa, supe, ceai), pe de
o parte, si prin apa provenita din metabolismul cellular, pe de alta parte.
Iesirile sunt constituite prin urina, scaun si pierderi insensibile (cale pulmonara si
cutanata) sau pot fi pierderi anormale, patologice: in caz de febra, varsaturi, diaree,
aspiratii, fistule, drenaje etc., care vor fi, de asemenea masurate,evaluate cat mai
exact si notate pentru bilantul hidric.
 Efectuarea tehnicii:
-Se va nota :
-cantitatea de lichide ieite sau pierdute,reprezentate prin:
-volumul diurezei
-volumul aspiraiilor gastroduodenale i al vrsturilor
-alte pierderi:drenaje,fistule,diaree,transpiraii,etc.
-cantitatea de lichide intrate prin:
-perfuzii cu seruri glucozate (se noteaz cantitatea i
concentraia),cu seruri clorurate(cantitatea i concentraia),cu hidrolizate
de protein

12. Administrarea oxigenului pe masca

Nu prezint complicaiile sondei nazale, dar poate aluneca uor de pe faa
pacientului.
Exist diferite dimensiuni, respectiv pentru aduli i copii. Este indicat folosirea
mtii simple faciale cnd se recomand administrarea unei concentraii mai
crescute de oxigen. Asigur o concentraie de aproximativ 60% oxigen la un volum
de 7-8 L/min.
Prezint pe ambele pri laterale mici guri care vor permite eliminarea aerului
expirat de pacient, precum i diluarea oxigenului cu aerul camerei. Fiecare masc
prezint conectorul pentru tubul de legtur la oxigen.
Folosirea mtii este mai puin confortabil comparativ cu sonda nazal i poate
provoca claustrofobie n special la copii.

Tehnica: - se verific scurgerea oxigenului din surs

- se pune masca n mna bolnavului pentru a-i uura controlul mtii i i se susine
mna. Debitul de 10-12 l/minut.
- se aeaz masca pe piramida nazal i apoi pe gur
 - cnd bolnavul s-a obinuit cu masca, se aeaz cureaua de fixare n jurul capului

13. Administrarea oxigenului pe sonda endonazala

Masca: pentru oxigen (cu inhalarea aerului expirat) se fixeaz
acoperind gura i nasul.
Executie :

-asezarea pacientului in pozitie corespunzatoare (daca este posibil: pozitie

semisezand, care favorizeaza expansiunea pulmonara)
-asamblarea echipamentului
-dezobstruarea cailor respiratorii
-masurarea lungimii sondei, pe obraz, de la nara la tragus
-umectarea sondei cu apa sterile pentru facilitarea insertiei si prevenirea lezarii
mucoasei
-introducerea sondei in nara si fixarea acesteia pe obraz, cu benzi de leucoplast

-daca se utilizeaza masca de oxigen, aceasta se va aseza acoperind nasul si gura

pacientuiui si se va fixa cu o curea in jurul capului
-fixarea debitului de administrare a oxigenului, in funclie de prescriptia medicului
-aprecierea raspunsului terapeutic al administrarii oxigenului (observarea culorii
tegumenteior, masurarea respiraiiei si pulsului)
-supravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de aparitie
a unor complicatii
-supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului (presiune, debit etc)
-mobilizarea periodica a sondei
-scoaterea sondei o data pe zi si introducerea ei in cealalta nara

14.Recoltarea sangelui pentru examene hematologice :Vsh,teste de coagulare

Pregatire pentru VSH :

Materiale :
-sterile : seringa de 2 ml uscata, solutie de citrat de NA 3, 8%, ace pentru punctia
venoasa
-nesterile : stativ si pipete Westergreen, pernuta, musama, eprubete, tavita renala,
garou, vata
- solutii dezinfectante: alcool 70 grade
Pregatirea pacientului
Psihica : i se explica cu 24 de ore inainte , necesitatea efectuarii tehnicii
Fizica : se anunta sa nu mannace, sa pastreze reapuz fizic
Executie :
- asistenta se spala pe maini cu apa si sapun
- imbraca manusi de cauciuc sterile
- aspira in seringa 0,4 ml citrat de NA 3, 8 %
-punctioneaza vena fara garou si aspira sangele pana la 2 ml
- retrage acul si aplica tampon de alcool
- sterge amestecul sange citrat in eprubeta si omogenizeaza lent
- aseaza eprubeta in stativ
- ingrijeste pacientul
Pregatirea produsului pentru laborator :
- se completeaza buletinul
- se eticheteaza produsul
- se aspira cu pipeta Westergreen pana la gradatia 200 si se aseaza in stativ pe
dopul de cauciuc, in poztie strict verticala( cand examenul se face la patul
bolnavului )

15.Recoltarea urinei pentru examenul sumar

Scop : explorator
-informeaza asupra starii functionale a rinichilor cat si a intregului organism
Pregatirea materialelor:
-urinar sau plosca
-musama , aleza
-materiale pentru toaleta organelor externe
-eprubete sterile sau alte recipient in functie de examenul cerut
-lampa de spirt si chibrituri

Pregatirea pacientului d.pd.v psihic

- se anunta si se instruieste privind folosirea baznetului
- sa stie sa utilizeze numai recipientul gol si curat
- sa urineze fara defecatie
- sa verse imediat urina in vasul colector
- sa nu urineze in timpul toaletei
Pregatirea pacinetului fizic :
- se protejeaza patul cu musama si aleza
- se aseaza plosca sub pacient
- se face toaleta organelor genitale externe
-se indeparteaza bazinetul si se inlocuieste cu unul curat
Executie :
Recoltarea urinei pentru examneul sumar :
Din urina obtinuta se trimite un esantion de 100-150 ml.

16.Injectia i.m tehnica

-constituie introducerea unor solutii izotonice,uleioase sau a unei substante
coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa
Pregtirea materialelor :
- seringi sterile, cu o capacitate n funcie de cantitatea de soluie medicamentoas
ce trebuie introdusa
- se pregtete un ac cu diametrul mai mare pentru aspirarea soluiilor i altul
pentru injectare cu diametrul: 7/10, 8/10, 9/10mm, lungimea 40-70mm, bizoul lung
- tampoane sterile din vat i tifon, soluii dezinfectante (alcool)
Locul injectiei :
- muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi
- regiunea supero-externa a fesei
- fata externa a coapsei in 1/3 mijlocie
- fata externa a bratului, in muschiul deltoid.

Executie :
- se spala mainile, se pun manusile
- se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai facut
recent injectii intramusculare
- la adulti deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati mici, locul de
administrare uzual fiind fata supero-externa a fesei, iar la copil fata antero-laterala
a coapsei
- se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare
- se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit
- se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat prin miscari circulare
- se lasa pielea sa se usuce
- se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii stangi
- se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul ca
urmeaza sa simta o intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze muschiul
- se inteapa perpendicular pielea, patrunzand (4-7 cm) cu rapiditate si siguranta cu
acul montat la seringa
- se sustine seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca nu vine sange.
- daca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica
- daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent pentru a permite
muschiului sa se destinda si sa absoarga gradat medicatia
- dupa injectare se retrage acul printr-o singura miscare, brusca, sub acelasi unghi
sub care a fost introdus
- se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a
ajuta distribuirea medicamentului (masajul nu se va efectua atunci cand este
contraindicat, cum ar fi la administrarea de fier)
- se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a
observa eventualele sangerari sau reactii locale
- daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de
echimoze
- se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora
administrarii
- se vor arunca materialele folosite in recipientele specifice de colectare
Incidente si accidente :
- durere vie , prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale : retragerea
acului,efectuarea injectiei in alta zona
- paralizia prin lezarea nervului sciatic : se evita prin respectarea zonelor de electie
a injectiei
- hematom prin lezarea unui vas
- ruperea acului : extragerea manuala sau chirurgicala
- supuratie aseptica
- supuratie septica prin nerespectarea asepsiei : se previne prin folosirea unor ace
suficient de lungi pentru a patrunde in masa musculara,respectarea asepsiei
- embolie prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase : se previne
prin verificarea pozitiei acului

17.Injectia i.v- tehnica

-consta in introducerea solutiilor cristaline, izotonice sau hipertonice in circulatia
venoasa

Loc de electie :
- plica cotului
- antebrat
- fata dorsala a mainilor
- vena maleolara interna
- venele epicraniene la sugari si copii

Solutii ce pot fi administrate:

- solutii izotone
- solutii hipertone.

Pregatirea materialelor :
- manusi de unica folosinta,tavita medicala,musama,aleza,prosop,fiole,flacoane cu
substante de administrat,seringi si ace sterile,comprese sau tampoane cu
alcool,garou
Executie :
- asistenta se spala pe maini si isi ia manusile
- se aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu bratul in extensie, pe o mica perna
protejata de musama, aleza sau prosop
- se aspira solutia din flacon/fiola
- se elimina bulele de aer si se schimba acul
- se leaga garoul si se dezinfecteaza locul ales
- se punctioneaza vena
- se desface garoul si se introduce lent substanta medicamentoasa, tinand seringa in
mana stanga, iar cu policele mainii drepte se apasa pe piston
- se verifica, periodic, daca acul este in vena
- se extrage rapid acul cand injectia s-a terminat, la locul punctiei se aplica
tamponul imbibat in alcool, compresiv
- se comprima locul injectiei cu tampon cu alcool
- se mentine compresiunea la locul punctiei cateva minute
- se supravegheaza in continuare starea generala.
Incidente si accidente :
- injectarea solutiei in tesutul perivenos, manifestata prin tumefiere a tesuturilor,
durere
- flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante
- valuri de caldura, senzatia de uscaciune in faringe
- hematom prin strapungerea venei
- ameteli, lipotomie, colaps
- embolie gazoasa,uleioasa prin injectarea unei cantitati mari de aer brusc in
sistemul vascular sau prin gresirea caii de administrare a solutiilor uleioase se
produce decesul bolnavului
- evitarea greselilor : eliminarea aerului din seringa
- evitarea introducerii solutiilor uleioase intravenos
- punctionarea si injectarea unei artere - produce necroza totala a
extremitatilor,durere exacerbata,albirea mainii,degete cianotice : se intrerupe de
urgenta injectarea

18.Injectia s.c- tehnica

Prin injectie subcutanata se poate introduce in organism substante
medicamentoase izotonice,lichide,nedureroase prin intermediul unui ac care
patrunde in tesut celular subcutanat .

Locul injectiei :
- regiuni bogate in tesut celular, lax, extensibil
- fata externa a bratului
- fata supero-externa a coapsei
- fata supra- si subspinoasa a omoplatului
- regiunea subclaviculara
- flancurile peretelui abdominal.
Solutii ce pot fi administrate :
- izotone nedureroase
- cristaline (insulina,histamine,cofeina)
Materiale necesare :
- sapun, prosop,aleza,musama,tavita renala,tampoane de vata imbibate cu
alcool,manusi de unica folosinta,seringi si ace sterile adecvate,medicamentul de
injectat.
Pregatirea pacientului :
- psihica - se informeaza pacientul si se explica necesitatea tehnicii,se obtine
consimtanantul pacientului
- fizica - se aseaza pacientul in functie de starea sa , pe un scaun in pozitia sezand
cu unul dintre membre sprijinit.
Efectuarea tehnicii:
- asistenta se spala pe maini cu apa si sapun
- se dezinfecteaza si imbraca manusile de unica folosinta
- incarca seringa cu solutia medicamentoasa prescrisa
- elimina bulele de aer din seringa
- schimba acul de aspirat cu cel pentru efectuarea injectiei
- dezinfecteaza locul de electie cu alcool
- se prinde seringa pregatita in mana dreapta , ca pe un creion
- se cuteaza piele cu policele si indexul maini nedominante (cealalta mana )
- se patrunde cu forta prin tegument , de-a lungul axului longitudinal al cutei , in
profunzimea stratului subcutanat ,adancime de 2-4 cm
- se verifica pozitia acului prin aspirare
- se injecteaza lent solutia medicamentoasa , prin apasarea pistonului cu indexul
mainii drepte
- se retrage acul , si se tamponeaza locul de electie cu un tampon imbibat in alcool
- se aplica o compresa sterila si se maseaza usor zona pentru a favoriza circulatia
locala, in vederea accelerarii resorbtiei
- asistenta se spala pe maini cu apa si sapun
Incidente si accidente:
- durere violenta prin lezarea unei terminatii nervoase sau prin distensia brusca a
tesuturilor.Acul va fi retras catre suprafata
- ruperea acului : se extrage manual sau chirurgical
- hematom : prin perforarea unui vas sau la administrarea heparinei. Se previne
prin verificarea pozitiei acului inainte de injectie.

19.Injectia i.d- tehnica

Injectia intradermica - introducerea unei cantitati de substanta medicamentoasa
in derm.
Scop:
*Explorator : pentru intradermo reactia la tuberculina (IDRT) sau PPP (tuberculina
purificata) si diversi alergeni.
*Terapeutic:
- anestezie locala
- desensibilizarea organismului in cadrul alergiilor .
Locuri de electie :
- zone lipsite de foliculi pilosi
- fata anterioara a antebratului
- fata externa a bratului
- fata externa a coapsei
- orice regiune in scop de anestezie .
Solutii ce pot fi administrate :
- izotone, usor resorbabile cu densitate mica , resorbtia medicamentului fiind foarte
lenta .
Materiale necesare :
- sapun,prosop,manusi,comprese,tompoane de vata,alcool medicinal,tavita renala
- seringa de capacitate 0.5-1 ml sterile , gradate
- ac steril fin 5-10 mm lungime cu bizoul scurt
- substante medicamentoase prescrise
- trusa de urgenta : adrenalina, efedrina, cardiotonice, HHC(hemisuccinat de
hidrocortizon), calciu , romergan .
Pregatirea pacientului
* psihica :
- se informeaza cu privire la scopul si locul injectiei
- cu privire la eventualele reactii care pot aparea si le poate resimti
- se educa pacientul sa nu se spele la locul injectiei, sa nu atinga zona respectiva si
sa nu produca leziuni de grataj
- se obtine consimtamantul pacientului pentru efectuarea injectiei.
* fizica :
- se cerceteaza zonele de electie (regiunea anterioara a antebratului, fata externa a
coapsei si bratului )
- se alege locul de electie pentru injectie,evitand zonele pigmentate,decolorate sau
infectate
- se aseaza pacientul intr-o pozitie confortabila,in functie de locul de electie si
starea sa : decubit dorsal,pozitie semisezand,sezand.
Efectuarea tehnicii:
- asistenta se spala pe maini cu apa si sapun si imbraca manusile
- se aspira solutia in seringa respectand regulile de asepsie
- se elimina aerul din seringa
- se alege locul de electie si se dezinfecteaza , se asteapta evaporarea alcoolului
- se intinde si imobilizeaza pielea cu policele si indexul maini stangi
- se prinde seringa cu mana dreapta , avand acul cu bizoul in sus
- se introduce acul in straturile cele mai superficiale ale pielii, cca 4 mm, astfel
incat bizoul sa fie vizibil prin piele
- se injecteaza lent solutia 0.1 ml prin apasarea pistonului fara sa se aspire
- la locul de injectare se va observa formarea unei papule, cu aspectul cojii de
portocala avand diametru 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm
- dupa. administrare , se retrage brusc acul , fara sa se maseze locul
- nu se tamponeaza locul injectiei
- se indeparteaza manusile de unica folosinta .
Ingrijiri ulterioare a pacientului :
- este recomandat sa nu se spele pe antebrat
- sa nu comprime locul injectiei
- se citeste reactia in cazul intradermareactiilor la intervalul de timp stabilit
Incidente:
- revarsarea solutiei la suprafata pielii ,avand drept cauza patrunderea partiala a
bizoului acului
- lipsa aspectului caracteristic (papula cu aspect de portocala ),cauza fiind
patrunderea solutiei subderm
- lipotimie,stare de soc cauzata de substanta injectata
- necrozarea tegumentelor din jurul injectiei

20. Supravegherea bolnavului ventilat artificial

La pacientul ventilat artificial se va urmari : atat functia ventilatorului, cat si
functia respiratorie a pacientului:
Controlul aparatului

Monitorizarea de baza a functiei respiratorii

 Gazele respiratorii

Monitorizarea mecanicii pulmonare si a schimbului de gaze

Monitorizarea respiratorie va urmari:

Masurarea volumelor si capacitatilor pulmonare

Masurarea CO2 endexpirator

Monitorizarea mecanicii pulmonare si a schimbului de gaze

Monitorizarea gazelor sanguine

Masurarea continutului de oxigen al sangelui

pulsoximetria