Abord Vascular Central Si Periferic

CATETERIZAREA
VENEI OMBILICALE
IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

STABILIZAREA NOU-NĂSCUTULUI PENTRU TRANSPORT 2013
TEHNICI DE ALIMENTAŢIE LA NOU-NĂSCUT
Introducere
• Abordul vascular ombilical poate fi util în primele ore şi
zile de viaţă pentru administrarea de urgenţă a
medicaţiei şi prelevarea de sânge pentru investigaţii.
• Pe durata transportului nou-născutul poate necesita

administrarea de medicaţie şi echilibrare
hidroelectrolitică şi metabolică iar calea venei ombilicale
poate fi folosită cu succes în acest scop

Conduită (1)
Se recomandă ca medicul şi asistenta să utilizeze cateterul
venos ombilical pentru:
• administrarea rapidă de lichide şi medicamente în
reanimarea neonatală
• recoltare de sânge
• monitorizarea presiunii venoase centrale
• exsangvinotransfuzie totală sau parţială
• acces venos central de durată pentru alimentaţia
parenterală
• cateterism cardiac în scop diagnostic.

Conduită (2)
• NU se plasează cateter venos ombilical în următoarele
situaţii:
– omfalocel, gastroschizis
– omfalită
– peritonită
– vase ombilicale compromise
– enterocolită ulcero-necrotică.
• Se recomandă ca medicul şi asistenta să utilizeze pentru
cateterizarea venei ombilicale tehnica descrisă în anexa 1.

Conduită (3)
• Pentru cateterizarea venei ombilicale trebuie să:
– Se utilizeze tehnică sterilă
– se pregătească prin spălare chirurgicală a mâinilor.
• Pe durata cateterizării venei ombilicale se :
– asigură confort termic
– asigură suport respirator
– monitorizează clinic şi paraclinic nou-născutul: frecvenţa cardiacă,
frecvenţa respiratorie, saturaţia periferică a oxigenului şi
temperatura.
• La nou-născut şi prematur se recomandă să se
dezinfecteze tegumentele cu soluţii non-iodate (de
exemplu clorhexidină).

Conduită (4)
• Medicul trebuie să extragă cateterul venos ombilical
imediat ce nu mai este necesar pentru a preveni
complicaţiile.
• Dacă se preconizează utilizarea cateterului venos
ombilical pentru administrarea alimentaţiei parenterale
sau exsangvinotransfuzie se recomandă verificarea
radiologică a poziţiei cateterului (ideal - la nivelul
vertebrelor toracice T9-T10, deasupra diafragmului
drept).

Conduită (5)
• Medicul şi asistenta trebuie să consemneze în foaia de
observaţie şi fişa de monitorizare a nou-născutului data şi
ora efectuării cateterizării venoase ombilicale, cantitatea
de sânge pierdută, modul de desfăşurare a manevrei,
grosimea cateterului, distanţa pe care a fost introdus şi
orice modificare de localizarea a cateterului efectuată
după examenul radiologic.
• Medicul şi asistenta trebuie să ţină cont şi să monitorizeze
nou-născutul pentru complicaţiile cateterizării venei
ombilicale (anexa 2).

Anexa 1. Tehnica cateterizării
venei ombilicale (1)
Material şi echipament necesare
• cateter ombilical de 3,5 Fr şi 5,0 Fr sau cu lumen dublu de
4 Fr (PVC sau poliuretan)
• bisturiu, foarfecă, forceps irian curb
• pensă canelată, pense hemostatice
• ac bont de cusut, portac, aţă de mătase pentru sutură 3-0
• comprese sterile de tifon, faşă sterilă, triplă cale, bandă
adezivă hipoalergenică
• seringi de 1, 5, 10 ml, ace sterile de 21 G
• fiole cu ser fiziologic, apă distilată, flacon cu soluţie de
heparină 10 U/ml
• câmpuri, mănuşi, mască, bonetă, halat sterile
• dezinfectante pentru tegumentele nou-născutului.

Pregătiri prealabile cateterizării:
• se poziţionează nou-născutul în decubit dorsal pe masa
radiantă sau în incubator
• se verifică conexiunile cu pulsoximetrul, monitorul cardio-
respirator, temperatura incubatorului/mesei radiante şi
suportul respirator (dacă acesta este necesar)
• se calculează distanţa pe care trebuie introdus cateterul
ombilical utilizând una din metodele prezentate în anexa 3
• spălarea chirurgicală a mâinilor medicului
• îmbrăcarea medicului cu echipament steril (halat, mănuşi)

Plasarea cateterului
• dezinfecţia tegumentelor abdominale din jurul bontului
ombilical pe o rază de 5 cm dinspre interior spre exterior
• se pregăteşte pe un câmp steril cateterul adaptat la o triplă
cale şi o seringă de 10 ml plină cu ser fiziologic (care să nu
conţină nici o bulă de aer)
• se închide tripla cale spre cateter pentru a preveni intrarea
aerului
• se acoperă cu câmp steril abdomenul nou-născutului astfel
încât doar bontul ombilical să rămână expus
• cu o faşă sterilă se aplică o ligatură strânsă cu nod la baza
bontului ombilical suficient de strâns pentru a împiedica
pierdere de sânge şi suficient de larg pentru a permite
trecerea cu uşurinţă a cateterului prin vena ombilicală
• se taie bontul ombilical cu o lamă de bisturiu la 1-2 cm de piele
• se identifică vena ombilicală: largă, cu pereţi subţiri
• se controlează sângerarea cu comprese sterile
• se introduce lent vârful sondei butonate/forcepsului în lumenul
venei pentru extragerea eventualelor cheagurilor de sânge din vas
• se apucă cateterul la 1 cm de vârf şi se introduce lent, pas cu pas,
în lumenul venei pe distanţa calculată
• se aspiră uşor cu seringa pentru a controla poziţia cateterului
• dacă după aspiraţie sângele nu vine uşor, cateterul poate avea un
tromb în vârf; se extrage încet cateterul aspirând continuu, se
îndepărtează cheagul şi se inseră alt cateter
• în situaţii de urgenţă (reanimare neonatală) cateterul poate fi plasat
la 2-5 cm de la inserţie, acolo unde există flux de sânge, se
administrează tratamentul de urgenţă apoi se extrage cateterul
• dacă cateterul întâmpină o rezistenţă înainte de distanţa
măsurată cel mai adesea acesta a ajuns în sistemul port sau într-
o ramură a venei hepatice; se retrage cateterul 2-3 cm printr-o
rotaţie blândă şi se reinseră direcţionând spre umărul stâng,
încercând plasarea în ductul venos
• cateterul plasat în poziţie greşită poate fi doar extras, niciodată nu
va fi avansat
• se ligaturează bontul ombilical prinzând în buclă şi cateterul
pentru a minimaliza deplasarea acestuia
• se conectează cateterul prin triplă cale la tubul perfuzor
• se dezinfectează şi se montează un pod de bandă adezivă
• se verifică radiologic poziţia cateterului dacă se preconizează
utilizarea sa pe termen mai lung sau este plasat pentru
exsangvinotransfuzie
Precauţii
• vârful cateterului venos ombilical se va ţine departe de:
emergenţa venelor hepatice, vena portă, foramen ovale (vârful
cateterului venos ombilical trebuie să fie plasat în ductul venos
sau vena cavă inferioară)
• cateterul cu lumen dublu se foloseşte doar pentru cateterizarea
venei ombilicale
• se extrage cateterul venos ombilical imediat după ce a fost
prinsă o altă cale venoasă
• odată inserat, cateterul nu se introduce mai mult în venă; dacă
poziţia este incorectă se inseră un alt cateter
• pe durata inserării şi utilizării nu se lasă niciodată cateterul
deschis (risc de embolie)
• după recoltarea de probe de sânge cateterul se spală cu 0,5-1 ml
de ser fiziologic
Anexa 2. Complicaţiile
cateterizării venei ombilicale
• Infecţie
• Embolism
• Tromboza venei porte, trombi intracardiaci, tromboza venei renale
• Cardiace: tamponada cardiacă, tulburări de ritm cardiac,
endocardită trombotică
• Pulmonare: edem pulmonar, hemoragie pulmonară, infarct
pulmonar, hidrotorace, infarcte pulmonare hemoragice
• Hepatice: necroză, calcificări, ascită, fistule venoase biliare,
abcese, necroză hepatică
• Digestive: enterocolită ulcero-necrotică, perforarea colonului,
necroză secundară infuziei de soluţii hipertone sau substanţe
vasoactive, hipertensiune portală

Anexa 3. Modul de calcul pentru
plasarea cateterului venos ombilical
2 X greutatea în kg + 5 + lungimea bontului ombilical
Greutate (kg) Lungimea cateterului ombilical (cm)
1 7
1,5 8
2 9
2,5 10
3 11
3,5 12

CATETERIZAREA
VENEI
OMBILICALE
Listă de verificare

CATETERIZAREA
ARTEREI OMBILICALE

Introducere
• Cateterizarea arterei ombilicale permite monitorizarea
gazelor sangvine arteriale, monitorizarea statusului
acido-bazic şi prelevarea de probe sangvine pentru alte
investigaţii.

Conduită (1)
• Se recomandă ca medical şi asistenta să utilizeze
cateterul arterial ombilical pentru:
– prelevarea de probe de sânge
– exsangvinotransfuzie
– infuzia fluidelor de întreţinere.
• NU se plaseaza cateter arterial ombilical în următoarele
situaţii:
– omfalocel
– omfalită
– malformaţii congenitale de cord
– peritonită
– enterocolită ulcero-necrotică
– compromiterea vascularizaţiei la nivel renal, fesier şi la nivelul
membrelor inferioare.

Conduită (2)
• Pentru cateterizarea arterei ombilicale medicul trebuie să:
– utilizeze tehnică sterilă
– se pregătească prin spălare chirurgicală a mâinilor.
• Pe durata cateterizării arterei ombilicale medicul şi asistenta
trebuie să:
– asigure confort termic
– asigure suport respirator dacă acesta este necesar
– monitorizeze clinic şi paraclinic nou-născutul: frecvenţa cardiacă,
respiratorie, saturaţia periferică a oxigenului şi temperatura.

Conduită (3)
• La nou-născut şi prematur se recomandă ca medicul şi
asistenta să dezinfecteze tegumentele cu soluţii non-
iodate (de exemplu clorhexidină).
• Medicul poate indica sedarea nou-născutului pentru
efectuarea în siguranţă a cateterizării arterei ombilicale.
• Medicul trebuie să indice verificarea radiologică a
plasării cateterului arterial ombilical.
• Medicul trebuie să extragă cateterul arterial ombilical
imediat ce nu mai este necesar pentru a preveni
complicaţiile.

Conduită (4)
• Medicul şi asistenta trebuie să consemneze în foaia de
observaţie şi fişa de monitorizare a nou-născutului data
şi ora efectării cateterizării arteriale ombilicale, cantitatea
de sânge pierdută, modul de desfăşurare a manevrei,
grosimea cateterului, distanţa pe care a fost introdus şi
orice modificare de localizare a cateterului efectuată
după examenul radiologic.
• Medicul şi asistenta trebuie să ţină cont şi să
monitorizeze nou-născutul pentru complicaţiile
cateterizării arterei ombilicale (anexa 2).

arterei ombilicale (1)
Material şi echipament necesare
• cateter ombilical de 3,5 Fr (pentru prematurii cu GN≤1500g) şi
5,0 Fr (pentru GN>1500g)
• bisturiu, foarfecă, forceps irian curb
• sondă canelată, pense hemostatice
• ac bont de cusut hipodermic de 20G, portac, aţă de mătase
pentru sutură 3-0
• seringi de 1, 5, 10 ml, ace sterile de 21 G, triplă cale
• comprese sterile de tifon, faşă sterilă, bandă adezivă
hipoalergenică
• fiole cu ser fiziologic, apă distilată, flacon cu soluţie de heparină
10 U/ml
• câmpuri, mănuşi, mască, bonetă, halat sterile
• soluţii dezinfectante pentru tegumentele nou-născutului.
Pregătiri prealabile cateterizării:
• se poziţionează nou-născutul în decubit dorsal pe masa
radiantă sau în incubator
• se verifică conexiunile cu pulsoximetrul, monitorul cardio-
respirator, temperatura incubatorului/mesei radiante şi
suportul respirator (dacă acesta este necesar)
• se calculează distanţa pe care trebuie introdus cateterul
utilizând una din metodele prezentate în anexa 3.
• spălarea chirurgicală a mâinilor medicului
• îmbrăcarea medicului cu echipament steril (halat, mănuşi,
mască)

• dezinfecţia tegumentelor abdominale din jurul bontului ombilical pe
o rază de 5 cm dinspre interior spre exterior
• se pregăteşte pe un câmp steril cateterul adaptat la o triplă cale se
umple cu ser fiziologic dintr-o o seringă de 10 ml (să nu conţină nici
o bulă de aer)
• se închide tripla cale spre cateter
• se acoperă cu câmp steril abdomenul nou-născutului câmp steril cu
deschizătură centrală
• se susţine bontul ombilical în poziţie verticală cu o pensă
• la baza bontului ombilical se efectuează o ligatură cu o faşă sterilă
cu nod suficient de strâns pentru a împiedica pierdere de sânge şi
suficient de larg pentru a permite trecerea cu uşurinţă a cateterului
prin artera ombilicală

• se taie bontul ombilical cu o foarfecă/lamă de bisturiu la 1-2 cm de
piele
• se identifică cele 2 artere ombilicale: cu diametru mai mic, alb-
sidefii, cu pereţii groşi, protruzând în afara suprafeţei de secţiune
• se controlează sângerarea prin strângerea ligaturii de la baza
bontului ombilical şi tamponare sterilă cu comprese a suprafeţei de
secţiune
• se apucă bontul ombilical cu pensa dinţată aproape de artera
aleasă pentru cateterizare
• se aplică 2 pense hemostatice pe gelatina Wharton în 2 puncte
opuse, la distanţă de artera care este cateterizată, se aplică
uşoară presiune spre exterior de pense pentru a stabiliza bontul
• se introduce un vârf curbat al forcepsului în lumenul arterial şi se
sondează uşor până la o adâncime de 0,5 cm
• se scoate forcepsul, se închide şi cu ambele vârfuri se sondează
artera la o adâncime de 1 cm
• se menţine forcepsul în această poziţie 15-30 secunde pentru
dilatarea arterei
• se depărtează uşor braţele forcepsului
• se apucă cateterul la 1 cm de vârf şi se introduce între cele 2
ramuri ale forcepsului curbat aproximativ 2 cm
• se înlătură forcepsul şi se continuă avansarea cateterului pe
distanţa precalculată
• se aspiră sânge de pe cateter cu ajutorul unei seringi de 1-2 ml
• după inserţia cateterului, se strânge ligatura de la baza bontului
ombilical
• se fixează cateterul prin sutură/ligatură şi un pod de bandă adezivă
transparentă
• se verifică radiologic poziţia cateterului.
Precauţii:
• nu este recomandată utilizarea sondelor de alimentaţie
pentru cateterizarea vaselor ombilicale
• dilatatarea lumenului arterei ombilicale trebuie efectuată cu
grijă folosind forcepsul irian
• nu trebuie forţată introducerea cateterului arterial
• se verifică existenţa bulelor de aer în cateter înainte de
administrarea soluţiei de întreţinere a cateterului
• dacă vârful cateterului prezintă rezistenţă la 3-5 cm de la
suprafața pielii se slăbeşte ligatura bazei bontului şi se
redilată artera

Precauţii:
• dacă în timpul cateterizării este percepută o senzaţie de
“pocnitură” (probabil cateterul a creat o cale falsă) se scoate
cateterul şi se cateterizează cealaltă arteră
• dacă vârful cateterului întâmpină rezistenţă la 6-8 cm se
aplică o presiune blândă dar fermă timp de 30-60 secunde,
se instilează 0,1-0,2 ml lidocaină 2% pe cateter, se aşteaptă
60 secunde şi se continuă cateterizarea
• dacă inserţia cateterului este uşoară dar fără flux sangvin
probabil cateterul este pe o cale falsă; se scoate cateterul şi
se observă nou-născutul pentru eventualele complicaţii

Recoltarea probelor de sânge de pe cateterul arterial ombilical:
• se utilizează tehnică sterilă de recoltare (spălarea mâinilor, mănuşi sterile)
• se acoperă nou-născutul cu câmp steril
• se spală conexiunea – tripla cale, folosind comprese sterile cu soluţie
dezinfectantă
• se închide tripla cale spre cateter, se conectează o seringă de 2 ml plină
cu ser fiziologic la tripla cale, se spală cateterul cu circa 1 ml ser fiziologic
şi se reînchide cateterul
• se ataşează seringa de recoltare, se deschide tripla cale, se recoltează
sângele apoi se închide din nou calea triplă
• se reataşează seringa care conţine sângele extras iniţial şi ser de
spălătură şi se reintroduc prin tripla cale în cateter
• se dezinfectează conexiunea, se îndepărtează seringa folosită şi se
repune perfuzia de întreţinere
• manevrele efectuate trebuie consemnate în foaia de observaţie, la fel şi
cantitatea de lichid introdusă şi cantitatea de sânge extrasă
Îngrijirea cateterului
• se va evita refluxul sângelui pe cateter (risc de formare de cheaguri)
• pentru “spălarea”cateterului după recoltarea de probe se instilează 0,5
ml ser fiziologic; nu se recomandă creşterea ritmului infuziei
• pentru a preveni formarea de cheaguri cateterul trebuie menţinut
permeabil, fără sânge prin:
• se spală cateterul cu soluţie de ser fiziologic heparinat (0,5 U/ml) cu 5
secunde înainte de orice recoltare de sânge
• perfuzie continuă de soluţie heparinată prin cateter pentru a
preîntâmpina fluxul retrograd
• se va ţine cont de semnele care indică formarea cheagurilor, de
exemplu la recoltarea de probe de sânge
• în cazul formării cheagurilor nu se va încerca aspirarea cheagului, se
scoate cateterul şi se inseră altul doar dacă este necesar.

Îndepărtarea cateterului (indicaţiile sunt prezentate în
anexa 4)
• se aplică un câmpul steril cu deschizătura centrală pe abdomenul
nou-născutului
• se desface ligatura de fixare
• se dezinfectează regiunea
• se aplică o faşă sterilă în jurul bontului ombilical şi se strânge
uşor pentru evitarea sângerării excesive
• se extrage lent şi egal cateterul, strângând între timp ligatura
• după extragerea cateterului se presează bontul ombilical cu
comprese sterile timp de 3 minute

Îndepărtarea cateterului (indicaţiile sunt prezentate în
anexa 4)
• dacă cateterul a fost folosit mai mult de 48 de ore, artera îşi
pierde capacitatea de spasm şi îndepărtarea cateterului necesită
timp mai lung; se scoate cateterul câte puţin, lăsând ultimii 5 cm
în vas, apoi se întrerupe perfuzia şi se vor scoate ultimii
centimetri de cateter comprimând între degete capătul ombilicului
pentru a preveni sângerarea
• în cazul în care cateterul a fost introdus pentru o perioada mai
mare de 24 ore se recoltează vârful pentru culturi
• dacă cateterul a fost fixat prin sutură, la extragerea cateterului, se
taie sutura la piele şi nu în apropierea cateterului (evitând astfel
secţionarea cateterului).

Anexa 2. Complicaţiile
cateterizării arteriale
Cauza Complicaţii
Malpoziţia cateterului - perforarea vaselor
- hipoglicemie refractară
- perforarea peritoneului
- lezarea nervului sciatic
Accidente vasculare - tromboză
- embolie
- infarct
- hipertensiune
- vasospasm
- paraplegie
- insuficienţă cardiacă dreaptă congestivă (tromboza aortică)
- încolăcirea cateterului în lumenul arterial
Echipament/tehnică - secţionarea cateterului
necorespunzătoare - fisura cateterului
Altele - hemoragie
- infecţie
- EUN sau perforarea intestinală
- accident vascular
- embolie din gelatina Wharton
- hipernatremie adevărată sau falsă
Anexa 3. Calcularea distanţei de inserţie
a cateterului arterial ombilical (1)
• Diametrul arterelor ombilicale la origine este de 2-3 mm
(scade spre ombilic, lumenul se îngustează, iar pereţii se
îngroaşă). Lungimea arterei ombilicale este de
aproximativ 7 cm la nou-născutul la termen. Cateterul
introdus în artera omblicală trece ulterior în artera iliacă
internă şi de aici în aortă.
• Distanţa de inserţie a cateterului poate fi estimată după
grafice sau calculată în funcţie de distanţa umăr –
ombilic la care se adaugă 1-2 cm (lungimea bontului
ombilical).

Anexa 3. Calcularea distanţei de inserţie
a cateterului arterial ombilical (2)
ALEGEREA POZIŢIEI CATETERULUI
Joasă Înaltă
L3-L4 - sub arterele mezenterice şi T6-T9 - vârful cateterului

renale şi deasupra arterelor iliace deasupra originii trunchiului
celiac

Anexa 4. Indicaţii pentru înlăturarea
cateterului arterial ombilical
• nou-născutul nu mai necesită monitorizare frecventă a
gazelor sangvine arteriale
• hipertensiune arterială
• hematurie a cărei cauză nu poate fi identificată
• sepsis a cărui posibilă sursă este cateterul
• trombocitopenie sau coagulopatie de consum
• peritonită
• enterocolită ulcero-necrotică
• omfalită
• compromitere vasculară legată de cateterizare.

CATETERIZAREA
ARTEREI
OMBILICALE
Listă de verificare

CATETERIZAREA
UNEI VENE PERIFERICE
LA NOU-NĂSCUT
Gabriela Zaharie, Melinda Matyas

Cluj Napoca

Indicaţii
• Administrarea parenterală, continuă sau intermitentă, a
medicaţiei, fluidelor și alimentației parenterale.

Considerații speciale pentru nou-
născut (1)
• Se recomandă să se încerce iniţial cateterizarea
venoasă a venelor distale ori de câte ori este
posibil.
• Pentru cateterizarea venelor periferice la nou-
născut se recomandă să se utilizeze braunule
(canule) cu dimensiuni adaptate calibrului venos
(22-26G).
• Pentru cateterizarea venelor periferice se
utilizeaza metodele de analgezie recomandate
la nou-născut.

născut (2)
• La nou-născut se pot utiliza
pentru cateterizarea venelor
periferice următoarele vene
(prezentate în ordinea în care
acestea se preferă a fi
abordate):
– venele arcului dorsal al mâinii
– antebraț: vena mediană
antebrahială sau cefalică
accesorie

născut (2)
– venele scalpului:
• venele temporale
•
superficiale
• venele auriculare
posterioare
– venele arcului dorsal al
piciorului
– venele fosei antecubitale:
vena cefalică şi bazilică
– vena safenă mare şi mică la
nivelul gleznei.

născut (3)
• Pentru cateterizarea venoasă periferică la nou-născut se
recomandă să se utilizeze următoarele criterii pentru
alegerea venei:
– venă cu traiect drept
– venă care se umple şi se goleşte
– venă accesibilă pentru inserţia cateterului şi securizare.
• Se recomandă să se evite inserţia liniilor venoase
periferice pe vene care ar putea fi folosite pentru inserția
percutanată a cateterelor venoase centrale.

Conduită (1)
• Pentru cateterizarea venelor periferice ale nou-născutului
medicul şi asistenta trebuie să respecte precauţiile
universale recomandate în cazul manevrării sângelui şi a
produselor biologice (anexa 1).
• Pentru cateterizarea venelor periferice ale nou-născutului
trebuie să:
– se pregătească prin spălarea şi dezinfecţia igienică a mâinilor
– Se utilizeze mănuşi sterile
– Se utilizeze materiale dezinfectante pentru dezinfecţia
tegumentelor pacientului.
• Pentru vizualizarea mai bună a venelor de puncţionat se
poate utilizeza garou sau compresie cu mâna.

Conduită (2)
• Pentru cateterizarea venelor periferice ale nou-
născutului trebuie să se:
- respecte tehnica descrisă în anexa 2
- ţină cont de posibilele complicaţii ale acestei proceduri
la nou-născut (anexa 3).
• Trebuie să ţină cont şi să se monitorizeze nou-născutul
pentru complicaţii ale cateterizării venoase periferice.

Contraindicații
• NU se montează linii venoase periferice în următoarele
situaţii:
– extremități slab perfuzate, cu edeme semnificative,
arsuri, fracturi
– zone cu infecții tegumentare, flebite
– extremitate paretică sau paralizată.

Conduită (3)
• Se recomandă ca medicul să consemneze în foaia de
observaţie a nou-născutului indicaţia de cateterizare
venoasă periferică.
• Se recomandă ca şi asistenta să:
– consemneze în fişa de monitorizare clinică a nou-
născutului ora şi locul inserţiei cateterului venos periferic şi
eventualele incidente
– înregistreze procedura în sistemul informatic
– deconteze materialele utilizate la cateterizare.

Anexa 1. Precauţii universale la
manipularea sângelui şi a lichidelor
biologice
• spălarea mâinilor
• manipularea cu grijă a obiectelor tăioase sau înţepătoare
• aruncarea obiectelor tăioase şi înţepătoare imediat după
utilizare în recipientele speciale destinate acestui scop

Anexa 2. Tehnica cateterizării venoase
periferice la nou-născut (1)
• Materiale necesare:
– soluţii sau comprese dezinfectante pentru dezinfecţia
tegumentului
– catetere de tip braunulă (canule) 22-26G, adaptate calibrului
venei
– piesă conectoare sau triplă cale (în funcţie de numărul liniilor
venoase care vor fi adaptate la cateter)
– seringă de 2 ml plină cu ser fiziologic
– mănuşi sterile
– bandă adezivă, de preferat hipoalergenică şi transparentă
– transiluminator, garou (opţional).
• Pregătirea materialelor: se pun la îndemână materialele
necesare pentru cateterizare.
• Pregătirea nou-născutului pentru cateterizare:
– identificarea nou-născutului
– în general, pe durata cateterizării, nou-născuţii trebuie imobilizaţi de
încă o persoană
– când se abordează venele scalpului nu se utilizeză zonele din afara
inserţiei părului
– dacă extremităţile sunt reci se aplică câmpuri încălzite şi se
aşteaptă până când vasele se dilată
– unii copii necesită sedare
– în cazul nou-născutului care necesită oxigenoterapie şi confort
termic cateterizarea se efectuează în incubator şi fără întreruperea
oxigenoterapiei
– în timpul cateterizării nou-născutul trebuie monitorizat
– se evită cateterizarea venoasă imediat după alimentaţie (risc de
aspirare a conţinutului gastric)
– la nou-născut se recomandă minimalizarea pierderilor de sânge în
timpul cateterizării venoase.
• Alegerea locului pentru puncţionare:
– se va localiza vasul pentru abord, la nevoie cu ajutorul
transiluminatorului
– vena de puncţionat se alege în următoarea ordine:
– venele arcului dorsal al mâinii
– antebraț: vena mediană antebrahială sau cefalică accesorie
– venele scalpului:
• venele temporale superficiale
• venele auriculare posterioare
– venele arcului dorsal al piciorului
– venele fosei antecubitale: vena cefalică şi bazilică
– vena safenă mare şi mică la nivelul gleznei.
• criterii de alegere a venei:
– venă cu traiect drept
– venă care se umple şi se goleşte
– venă care este accesibilă
– se preferă evitarea puncţionării venelor folosite pentru inserţia
percutană a cateterelor venoase centrale.
• situaţii speciale:
– vena normală este uşor de palpat, compactă, suplă şi elastică, în timp
ce arterele sunt palpabile şi pulsatile
– dacă venele nu sunt vizibile şi/sau palpabile, este recomandabil,
pentru a le dilata:
• să se menţină extremitatea înclinată în jos
• să se maseze braţul dinspre pumn către plica cotului
• să se tapoteze diferitele locuri pentru puncţie cu două degete
• să se încălzească extremitatea.
– dacă o venă nu este suplă şi/sau elestică şi/sau prezintă un aspect
anormal, este recomandată găsirea unui alt loc pentru cateterizare.
• Staza:
– poate facilita evidenţierea venelor
– se efectuează la aproximativ 3-5 cm deasupra locului de puncţionare
– garoul se aplică proximal de vena aleasă pentru cateterizare
– staza trebuie să nu întrerupă circulaţia arterială a braţului, numai
returul venos (pulsul trebuie să rămână perceptibil)
– dacă între extremitatea braţului şi stază apare cianoza, se reduce
presiunea exercitată
– o stază venoasă prelungită (>3 minute) antrenează modificări ale
parametrilor biologici şi trebuie evitată.
• Analgezia: se efectuează, în funcţie de metoda aleasă,
înainte de cateterizare.

Carbajal et al, BMJ, 1999

• Dezinfecţia locului de puncţie:
– după alegerea locului puncţiei se dezinfectează circular
dinspre interior spre exterior, repetat de 3 ori
– nu se palpează niciodată vena după dezinfectare
– se aşteaptă uscarea antisepticului înainte de puncţionare
(minim 30 de secunde), nu se şterge antisepticul
– se repetă procedura de dezinfecţie ori de cîte ori este
necesară efectuarea puncţiei pentru cateterizare (în caz de
eşec)
– excesul de soluţii dezinfectante iodate trebuie îndepărtat de pe
tegumente cu apă distilată.

Tehnica propriu-zisă a cateterizării venelor periferice la nou-
născut
• fixarea venei: se întinde tegumentul din zona aleasă pentru puncţie
fără a atinge locul ales pentru puncţionare pentru a facilita
penetrarea acului şi a imobiliza vena
• se va penetra tegumentul cu acul înclinat în unghi de 25-45º:
– abordul venei se face cu bizoul acului orientat în sus pentru a obţine
un flux sangvin optim
– se introduce acul prin tegument câțiva milimetri distal de punctul de
intrare în vas
– la pătrunderea în venă peretele opune o rezistenţă perceptibilă
– dacă acul a pătruns în venă sângele trece din venă prin ac şi se vede
la nivelul amboului cateterului
– se va elibera garoul (dacă a fost folosit)
– se înaintează ușor în venă în timp ce se scoate acul de ghidaj
(mandrenul)
Tehnica propriu-zisă a cateterizării venelor periferice la
nou-născut
• când vena puncţionată este foarte mică sau nou-născutul are
circulație periferică proastă sângele poate să nu apară imediat pe
ac; se așteaptă puţin sau, dacă sunt dubii, se injectează puțin ser
fiziologic cu seringa
• când apare sângele se avansează cu canula cât mai profund în
venă (este de dorit inserţia cateterului pe toată lungimea sa);
injectarea unei cantitați mici de ser fiziologic înaintea avansării
canulei poate favoriza canularea
• se atașează seringa și se testează permeabilitatea prin injectarea
unei cantități mici de ser fiziologic, se detașează seringa și se
atașează dopul cateterului
• se fixează branula cu bandă adezivă hipoalergenică transparentă
(de dorit)
Tehnica propriu-zisă a cateterizării venelor periferice la
nou-născut
• se fixează branula cu bandă adezivă hipoalergenică transparentă
(de dorit)
• se detașează dopul cateterului și se atașează tubulatura de
perfuzie (umplută în prealabil cu soluția de perfuzat) și, opţional,
se fixeazăşi tubulatura la piele
• dacă pentru fixarea venei este necesară atela, se așează
extremitatea în poziție anatomică înainte de fixare.

Precauții:
• se evită zonele adiacente infecțiilor sau leziunilor tegumentare
• se evită vasele din zona articulațiilor deoarece imobilizarea este
mai dificilă
• se urmărește diferențierea corectă a arterelor de vene
• vasele membrelor - arterele colabează, venele devin turgescente
• vasele scalpului - arterele se umplu dinspre inferior spre superior,
venele se umplu dinspre partea superioară
• se observă culoarea sângelui obținut: sângele arterial este roșu
aprins, cel venos roșu închis
• se urmărește dacă apare albirea pielii adiacente vasului în timpul
injectării soluțiilor (dacă este arteră are loc un spasm arterial)

Precauții:
• se fixează banda adezivă la locul abordului venos astfel încât să
permită inspecția adecvată a zonei sau se aplică o bandă adezivă
transparentă la locul pătrunderii cateterului în tegument
• la nou-născuți se ia în considerare folosirea unor bandaje
protectoare pentru a preveni leziunile tegumentare la scoaterea
leucoplastului în cazul în care nu este disponibilă bandă adezivă
hipoalergenică
• se vor limita încercările de cateterizare la serii de 2 sau 3/medic
sau asistentă
• se observă faciesul, coloraţia tegumentelor, comportamentul nou-
născutului pe durata cateterizării
• se verifică locul puncţiei venoase eşuate pentru a verifica
formarea unui hematom

Precauții:
• se monitorizează apariţia semnelor de flebită sau infiltrație:
• se oprește perfuzia imediat la orice semn de inflamație locală sau
disfuncție a cateterului
• cateterele lungi de plastic nu sunt recomandate la nou-născuți
deoarece rigiditatea lor relativă crește riscul lezării endoteliului
vascular și de tromboză venoasă.

Colectarea şi îndepărtarea materialelor folosite pentru
cateterizare:
• acele folosite se aruncă în recipientul de colectare a reziduurilor
tăietoare/înţepătoare
• seringile, compresele, mănuşile, precum şi orice materiale care
au venit în contact cu sângele pacientului se aruncă în
recipientele de colectare a reziduurilor infecţioase (contaminate).

Anexa 3. Complicații ale cateterizării
venoase periferice (1)
• Hematomul - cea mai frecventă complicație
• Venospasmul - apare rar
• Iritație mecanică și chimică a venei, generatoare de flebită -
cea mai obișnuită complicație semnificativă, se poate asocia
cu risc crescut de infecție a cateterului
• Hemoragii dacă există defecte de coagulare sau se
puncționează o venă profundă
• Tromboze/embolii în cazul puncționării unei vene mari
• Embolizarea unui tromb odată cu injectarea forțată
• Embolie gazoasă
• Injectarea accidentală în arteră cu producerea de spasm
arterial şi, posibil, necroză tisulară
• Dilacerarea unei artere adiacente venei puncționate
Anexa 3. Complicații ale cateterizării
venoase periferice (2)
• Infiltrarea țesutului subcutanat cu soluția de perfuzat;
monitorizarea atentă și evitarea soluțiilor hiperosmolare scad
incidența acestei complicații
• Infecția:
– risc crescut de infecție au cateterele menținute în vas > 72
de ore și manipulate frecvent
– un cateter fixat incorect își păstrează un grad de mobilitate,
ceea ce predispune la infectarea lui din exterior spre
interior precum și traumatizarea endovenei
• Ischemie/gangrenă a extremitaților
• Aspirarea cateterului în sistemul vascular.
CATETERIZAREA
UNEI VENE
PERIFERICE
LA NOU-NĂSCUT
Listă de
verificare


Abord Vascular Central Si Periferic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Abord Vascular Central Si Periferic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CATETERIZAREA

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

• Pe durata transportului nou-născutul poate necesita

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

Greutate (kg) Lungimea cateterului ombilical (cm)

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

ALEGEREA POZIŢIEI CATETERULUI

L3-L4 - sub arterele mezenterice şi T6-T9 - vârful cateterului

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

Gabriela Zaharie, Melinda Matyas

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

IMPLEMENTAREA GHIDURILOR DE NEONATOLOGIE

S-ar putea să vă placă și