UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„IULIU HAŢIEGANU” CLUJ-NAPOCA

DISCIPLINA SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
CURS POSTUNIVERSITAR DE OBȚINERE A ATESTATULUI
”MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE”

MODEL DE EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE PRIVIND EFECTELE

NOCIVE ALE CONSUMULUI DE TUTUN ÎN RÂNDUL FEMEILOR
ÎNSĂRCINATE DIN JUDEȚUL BISTRIȚA NĂSĂUD

Coordonator:

Prof. Dr. Cristina Borzan

Cursant:

Dr. Kosztelnik Claudia

2019

1
 CUPRINS

Partea Generală
Capitolul I. Date generale despre fumat ………………………………………..3
I.1. Istoric………………………………………………………………………3
I. 2. Statistici…………………………………………………………………...4
I. 3. Compoziție fum de țigară ………………………………………………...5
II. Tipuri de fumat……………………………………………………….............7
III. Etiologie……………………………………………………………………..7
IV. Efectele fumatului …………………………………………………………..8
IV 1.Asupra sănătății în general……………………………………………...9
IV 2 . În sarcină și alăptare………………………………………………….10
Capitolulu II. Sănătatea populației și educația pentru sănătate………………...12
II.1. Măsurarea şi analiza unor aspecte ale sănătăţii comunităţii........................12
II.2. Sănătate Publică. Scopuri, obiective, domenii.............................................13

II.3. Factorii care influenţează starea de sănătate................................................14

II.4. Educație pentru sănătate…………………………………………………..16
Capitolul III Modelul 5A de abordare a femeii însărcinate care fumează……..22
Partea specială
Motivația lucrării……………………………………………………………….27
Material și metoda de lucru…………………………………………………….28
Rezultate și discuții……………………………………………………………..29
Concluzii………………………………………………………………………..44
Anexe…………………………………………………………………………...46
Bibliografie……………………………………………………………………..56

2
 Capitolul I. Date generale despre fumat

I.1. Istoric
Aforismul( 1) “Ai ,n-ai țigări, fumezi”( de Șerban Munteanu) demonstrează perfect
dependența de tutun.

Fumatul este o problemă a sănătății omului modern, dar care , după unele izvoare istorice
are început înainte de anul 600 e.n.,folosit în practicile religioase ale triburilor Mayase, după
altele în anii 5000 î.Hr în diferite culturi din întreaga lume.

Istoria tutunului debutează cu descoperirea Americii în 1492 de către Cristofor Columb,

acestuia fiindu-i atribuite primele însemnari cu privire la obiceiul de a fuma.

Tutunul ( Nicotiana Tabacum) face parte din familia solanaceelor si este originar din mexic,
unde era folosit în ritualuri magico-reigioase.

În 1585 ( 1558) , Jean Nicot ( ambasadorul Franței în Portugalia ) , introduce tutunul la

Curtea Regala din Paris , cu explicația că este bun ca tratament ( răni, astm, cancer, migrene,
etc) .

În 1735, botanistul suedez Linne studiază tutunul și îl clasifică sub numele de Nicotiana
Tabacum , denumire dată în numele lui Jean Nicot.

În 1843 se începe fabricarea țigărilor pe scară largă în Europa, iar în America apare prima
mașina de fabricat țigari de abia în 1881.

Țările Române vin în contact cu tutunul prin hoardele tătăre ai căror preoți credeau că
fumatul alungă spiritele rele.Primele fabrici rudimentare au aparut in 1812 în Moldova și în
1821 în Muntenia .

3
 I. 2. Statistici

La nivel mondial exista 1,1 miliarde de fumători.

Conform unui studiu global din 2010 al OMS, aproximativ 600.000 de oameni mor anual
din cauza fumatului pasiv, o treime din ei fiind copii.

Conform unor date statistice din 2017 colectate cu ocazia “Zilei Naționale Fără Tutun”
( 31 mai ), la nivel global există 1,1 miliarde de fumători, iar țara cu cea mai mare producție
de tutun este China, cu peste 3.000.000 tone.

În România, se fumează zilnic peste 5 milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ

85%dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, potrivit Societăţii Române de
Pneumologie. 70 de decese sunt cauzate zilnic de fumat. Totodată, același for subliniază că
42.000 de oameni suferă complicații provocate de țigări.

Media europeană a consumului de tutun în rândul populației cu vârsta de peste 15 ani are
o prevalență de 26%, iar în România de 28%. De asemenea , procentul femeilor fumătoare din
România este de 19% față de 38% în rândul bărbaților.

Studiul global privind tutunul la adulţi (GATS), publicat în 2019 de Ministerul Sănătăţii şi
realizat prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii şi al Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC, SUA) arăta că în ţara
noastră, la nivelul lui 2018, 30,7% dintre adulţii cu vârsta de minimum 15 ani (40,4% bărbaţi
şi 21,7% femei), adică 5,63 de milioane adulţi, au consumat curent (zilnic sau ocazional)
tutun sub orice formă (produse din tutun care se fumează, produse fără fum şi produse cu
tutun încălzit.

În România, în 2017, numărul deceselor prin BPOC se ridica la 6 231 (28,1 decese/100
000 locuitori), mai mare decât în 2016, când au fost înregistrate 5 916 decese (26,6
decese/100 000 locuitori).

Potrivit unei analize facută pe cifre furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, în

România un adult fumează în medie 1.619 țigări pe an, țara noastră ocupând locul 27 într-un
clasament de 182 de țări.

De asemenea, în România 1 din 5 femei insărcinate fumează.

4
I.3. Compoziție fum de țigară: Fumul de țigară conține peste 4000 de substanțe cu diferite
efecte negative asupra organismului uman ( efecte toxice , mutagene , cancerigene ) din care
nicotina este drogul active.

Figura nr.1 Compoziție țigară

5
 Nicotina este un alcaloid natural prezent în frunzele de tutun în cantitate cuprinsă între 0,5 şi
8%. În medie, la o ţigară, cantitatea de nicotină este de aproximati 10 mg. Atunci când
tututnul este ars, nicotina trece în fum. Un procent de 30% din cantitatea de nicotină dintr-o
ţigaretă se absoarbe în cavitatea bucală, deci fumul de ţigară este absorbit chiar şi de fumătorii
care nu inhalează fumul. În cazul în care fumul se inhalează, cantitatea de nicotină absorbită
este de 90%. Ca o caracteristică a fumatului la femei, este fumarea lentă a ţigării, ceea ce
creşte proporţia de nicotină absorbită.

Nicotina produce:

 constricția vaselor de sânge în circulația arterială uterină și placentară

 rigiditatea pereților arteriali
 crește presiunea sângelui

Desi nicotina creează dependență, ea nu este principala cauză a bolilor asociate fumatului.

Gudronul este reziduul particulelor din fumul de țigără. El este o substanţă lipicioasă de
culoare maro, care se formează și se condensează în momentul în care este aprinsă ţigara, este
la fel de cancerigen ca și gudroanele produse prin poluare industrială, gaze de eşapament etc.
Conform statisticilor, gudroanele se află la baza tumorilor canceroase observate la fumători.
Aceste gudroane se depun pe filtru după ce au fost extrase apa și nicotina.

Monoxidul de carbon este pincipalul gaz rezultat din arderea tutunului, ca urmare a oxidării
incomplete a carbonului din tutun. Cantitatea de CO din fumul unei ţigarete atinge circa 100
cmc. El interferează cu transportul oxigenului în sânge , crește nivelul de colesterol din vase,
ceea ce duce la depunerea acestuia pe pereții vaselor și formarea plăcilor de ateroscleroză.S-a
dovedit ca monoxidul de carbon este principala cauză a bolilor cardiovasculare la fumători.
Monoxidul de carbon , ca şi nicotina, ajunge în organismul fetal prin circulaţia placentară,
încărcarea organismului fetal cu CO având loc în funcţie de concentraţia CO din sângele
matern şi de timpul expunerii. La o concentraţie de 2-3% CO în sângele fetal, apar deja efecte
hipoxemiante.Hemoglobina fetală are o afinitate mult mai ridicată pentru CO decât
hemoglobina maternă, antrenând o diminuare a oxigenării fătului.

Dintre substanțele cancerigene putem aminti:

 hidrocarburi policiclice aromatice,

 nitrozamine,
 76 metale grele ( nichel, plumb, cadmiu, crom ),
 substanțe radioactive ( poloniu 210, potasiu 40 , radiu 226, radiu 228)

Substanțe care au efect pe plămâni:

 acid cianhidric- afectează cilii și plamânii

 oxizi de azot- emfizem pulmonar
 formaldehida

6
II. Tipuri de fumat

1.Fumatul activ( DEX): obiceiul de a aspira , a introduce în căile respiratorii fumul de tutun
din țigară, pipă, trabuc sau alte articole de tutun.

2. Fumatul pasiv:=fum de tutun din mediul ambient ( FTMA)= inspirarea fumului de țigară
de către nefumători, într-un mediu în care se fumează;este o combinatie dintre fumul produs
la capătul aprins al țigării și fumul expirat de fumători.

3. Fumatul la “mâna a treia”:inhalarea fumului care rămâne impregnat în haine, păr, piese
de mobilier (acel fum care se impregnează sau lipește de diverse suprafețe din casă, precum
tapițeria canapelei, saltea, perne, perdele, draperii, covoare, podele și mobilier din lemn,
jucăriile și păturile celor mici și chiar pereți, și pe care noi îl inspirăm. Acest tip de fum
persistă mult timp în casă, chiar dacă fumătorul a părăsit incinta și chiar dacă nu se mai
fumează în interior de ceva vreme.). Studiile despre fumatul la mâna a treia au început din
anii 70, dar abia după 2000 s-a înţeles cât de periculos este fumatul în spaţii închise, cei mai
afectaţi fiind copiii,

III. Etiologie

III.1 Ca determinanţi ai tabagismului sunt consideraţi:

♦ factorii demografici;

♦ statutul socio-economic;

♦ mediul social (familie, părinţi);

♦ personalitatea, factorii psiho-sociali (imaginea de sine şi anxietate);

♦ factori biologici.

III.2 Factorii ce declanşează tabagismul sunt:

♦ mediul social;

♦ sexul feminin;

♦ crescut de un singur părinte;

♦ păreri, slaba informare asupra riscului;

♦ consumul de alcool;

♦ prieteni intimi ce fumează;

♦ marcă de ţigarete preferată;

♦ un părinte fumător;

♦ convingeri pozitive faţă de tutun;

7
♦ atitudinea permisivă a părinţilor;

♦ frecventarea discotecilor;

♦ cantitatea banilor de buzunar.

♦ personalitatea, factorii psiho-sociali (imaginea de sine şi anxietate);

Tabel nr. 1Cauze externe ce pot favoriza fumatul în timpul sarcinii

Factori Cauze Mod de manifestare

Factori biologici
( dependența de nicotină )
Factori sociali
( dependența socială )
Consumul de droguri, alcool
Boli asociate
Efectele psihoactive ale
nictotinei
Sevrajul nicotic
Vârsta mică
Condiționări
comportamentale
Mediu familial
Mediu profesional
Statut socioeconomic scăzut
Asocieri comportamentale
Condiționări biologice
Boli mentale, depresie,
schizofrenia, boală bipolară,
tulburări de personalitate
Plăcere, recompensă ,relaxare
Evitarea senzațiilor negative
Mai ales tinere < 25 ani
Tabieturi, ticuri, obiceiuri
Partenerul , prietenii, colegii
fumătorii încurajează
fumatul, fie el și doar
involuntar
Lipsa opțiunilor, a informării,
a resurselor financiare
Consum paralel
Simptome de sevraj comune
Simptome specifice bolii

IV. Efectele fumatului

In 1604 , regele Jaques I scria despre fumat ca este un obicei “ respingator la vedere,
detestabil pentru nas, periculos pentru creier, de temut pentru plamani”

Efectul combinat al compuşilor toxici din fumul de tutun asupra organismului femeii gra-
vide duce la creşterea incidenţei avorturilor spontane, prematuritate şi, frecvent, la naşterea de
copii dismaturi.

În principal, efectele fumatului asupra organismului uman sunt date de fumatul activ,dar
Autoritațile de Sănătate publică, inclusiv Organizatia Mondiala a Sanatatii ( OMS), au ajuns
la concluzia că și fumatul pasiv cauzează boli( cancer pulmonar si boli cardiovasculare) la
adultii nefumători, iar la copii infecții respiratorii, otite, etc.

Fumatul la mâna a treia este un concept mai puțin cunoscut, dar din multe privințe, mai
nociv decât fumatul pasiv. El presupene că reziduurile chimice ale contaminarii cu fum de
tutun se lipesc de haine, pereți, mobile, covoare, perne, perdele, asternuturi, jucarii , etc după
ce țigara este stinsă și se acumulează în timp.Reziduurile de nicotine sunt absorbite de pielea
și hainele fumătorului, chiar dacă a fumat afară. Toxinele de tutun pot persista pe suprafețe
timp de mai multe săptămâni sau chiar luni după ce fumul de nicotină a fost absorbit.

8
 IV 1. Efectele fumatului asupra sănătății în general

Efecte pe termen scurt

La câteva minute după primul fum are loc o creștere a frecvenței cardiace ( tahicardie ),
iritarea țesutlui laringian și transport de oxigen deficitar prin intrarea monoxidului de carbon
în sânge.

De asemenea , se produce o scădere a temperaturii corpului, iritarea ochilor de către fumul

de țigară , iar substanțele cancerigene intră în plămâni.

Efecte pe termen lung și mediu

La nivel pulmonar , fumatul produce 80 % din bronhopneumopatiile cronice obstructive,

85 % din cancerele pulmonare, efectele acestea putând dura până la 20 de ani de la renunțare.

La nivel cardio-vascular , fumatul produce 30% dintre decesele prin boli cardiovasculare ,
locul 1 fiind deținut de infarctul miocardic acut. Efectele pe aparatul cardio-vascular pot dura
pana la 15 ani de la renunțare.

Tumoral , fumatul poate afecta tot corpul uman , producând cancere la nivelul buzelor,
limbii, gurii, laringelui, esofagului, traheei, plamânilor. De asemenea , poate produce cancer
gastric, renal, col uterin, pancreas, vezica urinară. S-a demonstrat existența unei relații
puternice între fumat și leucemie.

De asemenea, fumatul poate avea ca efect probleme hormonale: reducerea mobilitații

spermatozoizilor , reducerea fertilității , instalarea menopauzei cu 5 ani mai devreme , risc
crescut de osteoporoza la femei după instalarea menopauzei.

IV 2 . Efectele fumatului în sarcină și alăptare

Efectele fumatului în timpul sarcinii au fost studiate de diferiți specialiști din toată lumea , dar
au fost observate și de unii părinți. Un exemplu în acest sens avem și de la domnul Victor
Macarevici , care în lucrarea “ Fumuri- culegere de epigrame ”( 2002 ) aduce in fața
cititorului epigrama cu titlul “ Fumatul în timpul sarcinii”

“ Cu fiul său e disperat

Tăticu după ce deduse

Că se-apucase de fumat

Când încă nici nu se născuse ”

9
IV 2 A. Efecte în timpul sarcinii

Intrauterin , produsul de conceptie primește din sângele matern toate substanțele necesare
supraviețuirii sale.

Când o femeie însarcinată este expusă la fumul de țigară ( activ sau pasiv),la făt ajunge mai
mult de 15 % din concentrația de nicotină a mamei ( 3 ) iar monoxidul de carbon , rezultat
prin arderea substanțelor din țigară, înlocuiește o parte din oxigen ducând la un transport
deficitar al acestuia spre țesuturile produsului de concepție și , de asemenea, la oxigenare
inadecvată a fătului.

Tutunul diminuează biodisponibilitatea vitaminei B12, vitaminei C, acidului folic și

zincului, care reprezintă elemente esențiale pentru dezvoltare normală a fătului.

Dupa Organizația Mondială a Sănătății( OMS) , efectele fumatului în sarcină sunt :

 afectarea fertilității- durata de timp crescută pentru conceperea unui copil, fumatul
fiind responsabil de diminuarea rezervei ovariene de ovocite, efect antiestrogenic și
favorizează secretia de androgeni suprarenalieni.(ro medic fumatul si sarcina )
rata de succes scăzută de fecundare in vitro
 sarcină extrauterină – există o relație doză – efect , riscul crescând de la 1,5 ( < 10
țigări / zi) la 3 ( >20 țigări / zi ) ,la 2,3 ( 11-20 țigări/zi) si chiar la 5 ( >30 țigări / zi ),
nicotina având o acțiune toxică directă asupra mobilității tubare. Dacă fumatul este
înterrupt cu cel puțin o lună înainte de concepție, riscul de sarcină extrauterină devine
egal cu cel al populației generale.
 avort spontan – risc dependent de doză ( 20 % la >20 țigări / zi până la 35% la >35
țigări / zi )( risc de 1,5 până la 3 ori mai mare )

- risc crescut la fumătoarele pasive ( cel puțin 1 oră / zi )

 sângerări în timpul sarcinii în trimestrul al treilea– proporțional cu doza

 placenta praevia – risc de 2-3 ori mai mare la fumătoare
 naștere prematură – dependent de doză ( 20 % la consum < 20 țigări / zi , 50 % la un
consum de > 20 țigări / zi ).Dacă se renunță la fumat înainte de concepție, riscul
crescut de naștere prematură datorat fumatului dispare.
 ruptura prematură de membrane ( înainte de săptămâna 34 de sarcină )
 moarte fetală intrauterine - aproximativ 11 % din cazurile de moarte fetală
intrauterine
- datorită complicațiilor placentare( hematom retroplacentar , placenta praevia) și
retard de creștere intrauterină
 restricție de creștere intrauterină ( IURG ) - relația dintre numărul de țigări / zi și
deficitul ponderal la naștere nu este liniarș , chiar și un consum mic afectând creșterea
fătului.

10
 -creșterea fetală este afectată de fumat atăt căt privește greutatea mică
la naștere, cât și lungimea , perimetrul cranian și perimetrul toracic , la naștere rezultând “ un
copil mic”

 malformații- risc mai crescut (de 1- 2 ori) pentru unele malformații congenitale ( la
un consum de peste 20 țigări / zi ) :

- fanta labiopalatină ( buza de iepure )

- cardiopatie congenitală - un studiu realizat de Adolfo Correo ( directorul

medical al Centrului Național pentru Malformații Congenitale și dizabilități în Dezvoltare din
SUA ) a demonstrat că “ există o asociere între acțiunea de a fuma a mamei în primul
trimestru de sarcină și malformațiile congenitale ale inimilor copiilor”

- hipoplazie nerv optic

- malformații ale membrelor

IV 2 B. După naștere , pot fi observate:

 probleme respiratorii – prezente de la naștere

 incidențe mari în primele luni de viață ale pneumoniilor și bronșiolitelor , infecții ale
urechilor și sinusurilor
 dezvoltare de astm bronsic ( risc de 2 ori mai crescut )
 internări frecvente în primul an de viața - aproximativ 40% mai frecvent
 sindromul de moarte subită a sugarului – risc crescut de 3 ori
 sindrom de sevraj nicotinic la nou născut – la peste 10 țigări /zi consummate de mamă
 retard mental și probleme de comportament
 risc de autism mai crescut cu 40 % la mamele care fumează pe perioada sarcinii
 fumatul ( activ și pasiv ) – răspunzător de hiperactivitatea cu deficit de atenție
risc crescut de hipertensiune arterială sistolică la vărsta de 6 ani
corelație cresută a dependenței nicotinice la copiii mamelor fumătoare, expunerea uterină la
tabagism fiind asociată și cu obiceiul de a fuma din adolescență.

În alăptare : efectele nocive ale fumului de țigară se transmit prin laptele matern

 crize de apnee mai frecvente

 creșterea numărului infecțiilor respiratorii
 tulburări de creștere
 risc de moarte subită a sugarului
 colici mai frecvente
 scăderea nivelului de prolactină cu 30 – 50 %
- producție scăzută de lapte

- calitate scazută

- intarcare timpurie ( sub 6 luni )

11
Impact asupra sănătății ulterioare a copilului

 Diabet zaharat tip 2

 Obezitate
 Hipertensiune
 Scăderea HDL Colesterolului
 Creșterea numărului de spitalizări
 Astm bronșic,
 Infecții la nivelul căilor respiratorii inferioare,
 Scăderea funcției pulmonare
 Tulburări de comportament,
 Deficit de atenție și hiperactivitate
 Performanță școlara redusă
 Creșterea semnificativă a tulburărilor psihiatrice

Capitol II. Sănătatea populației și educația pentru sănătate

II.1. Măsurarea şi analiza unor aspecte ale sănătăţii comunităţii

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) defineşte sănătatea individuală ca fiind “starea de

bine completă din punct de vedere fizic, mintal şi social şi nu numai absenţa bolii sau a
infirmităţii”.

Obiectul sănătăţii publice îl reprezintă grupurile umane şi nu persoana (individul). De

asemenea, vizează rolul factorilor sociali care influenţează sănătatea, având, în acelaşi timp, şi
o orientare preventivă.

Sănătatea publică reprezintă ansamblul cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor populaţiei

orientat spre menţinere şi îmbunătăţirea sănătăţii şi are ca obiect grupurile umane, coroborând
activităţile pe care şi le asumă societatea pentru a asigura condiţiile în care oamenii pot să fie
sănătoşi, incluzând eforturi organizate comunitare pentru a preveni, identifica şi contracara
ameninţările sănătăţii populaţiei.

Practica sănătăţii publice cuprinde acele procese sau practici organizaţionale care sunt
necesare şi suficiente pentru asigurarea realizării eficiente a funcţiilor de bază ale sănătăţii
publice.

12
S-au identificat 10 practici în Sănătatea Publică:

 evaluarea nevoilor de sănătate ale comunităţii;

 investigarea frecvenţei de apariţie a riscurilor şi hazardurilor pentru sănătate în
comunitate;
 analizarea nevoilor identificate de sănătate pentru depistarea determinanţilor şi altor
factori ce contribuie la acestea;
 construirea şi susţinerea unui suport pentru sănătatea publică;
 prioritizarea nevoilor identificate de sănătate;
 dezvoltarea unor politici şi planuri coerente pentru soluţionarea nevoilor prioritare de
sănătate;
 utilizarea eficientă a resurselor;
 urmărirea nevoilor prioritare în comunitate;
 evaluarea rezultatelor programelor şi serviciilor;
 informarea şi educarea publicului.

II.2. Sănătate Publică. Scopuri, obiective, domenii.

Scopurile sănătăţii publice sunt: reducerea disconfortului, a bolii, a incapacităţii

( invaliditate, handicap) şi a deceselor premature.

Aceste scopuri presupun o serie de căi de realizare ce implică efortul organizat al societăţii.
Eforturile sunt susţinute prin legi, programe de prevenire şi combatere, instituţii şi servicii
sanitare, sociale, educative, de participare a populaţiei.

Obiectivele sănătăţii publice sunt:

 promovarea sănătăţii prin măsuri sanogenetice.

 ocrotirea sănătăţii prin menţinerea sănătăţii si prevenirea bolilor.
 controlul morbidităţii prin combaterea bolilor şi a consecinţelor lor.
 redobândirea sănătăţii cu contribuţia substanţială a medicilor, serviciilor comunitare şi
sociale.

13
 Dacă sănătatea individuală este definită, conform Constituţiei Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii, ca fiind „starea de bine completă din punct de vedere fizic, mintal şi social, şi nu
numai absenţa bolii sau a infirmităţii”, studiul stării de sănătate înseamnă cunoaşterea
tendinţelor fenomenelor şi a factorilor determinanţi şi nu numai descrierea situaţiei prezente
sau pe o perioadă scurtă; acesta cuprinde: studiul fenomenelor demografice, a fenomenelor de
morbiditate, studiul handicapurilor, studiul dezvoltării somato-psihice.

Starea de sănătate este o noţiune complexă, sintetică, care se referă la nivelul sănătăţii întregii
colectivităţi, exprimat printr-o serie de indicatori:

1. demografici: natalitate, fertilitate, mortalitate, excedent natural;

2. medicali şi antropometrici: morbiditate, dezvoltare fizică şi psihică;

3. indicatori de igienă: nivel cantitativ, calitativ al factorilor mediului extern (apă, aer, sol,
alimente, radiaţii);

4. indicatori economico-sociali: standardul de viaţă, venit mediu, buget familial;

5. indicatori ai activităţii serviciilor de sănătate.

II.3. Factorii care influenţează starea de sănătate

Factorii care influenţează starea de sănătate pot fi clasificaţi, după diferiţi autori, în foarte
multe variante. Abordarea modelului epidemiologic al factorilor care determină starea de
sănătate, după Dever, considerăm că reprezintă o modalitate de înţelegere rapidă şi utilă
medicului, ce permite o analiză pertinentă a determinanţilor sănătăţii sau bolii.

14
Figura nr. 2.Modelul epidemiologic al factorilor care determină starea de sănătate
(după Dever )

Starea de sănătate este protejată de diferitele măsuri de promovare a sănătăţii, de prevenţie, de

serviciile de medicină preventivă şi sănătate publică.

Influenţele posibile ale mediului de viaţă asupra sănătăţii comunitare impun controlul
asupra factorilor generatori de accidente, asupra mediului rezidenţial şi ocupaţional, dar şi
asupra calităţii apei, aerului, solului, poluării, vectorilor. În realitate, sănătatea nu cunoaşte
graniţe, în sensul că orice probleme locale sau naţionale de sănătate sunt, sau pot deveni,
probleme internaţionale de sănătate, şi invers.

Promovarea, păstrarea sau refacerea sănătăţii se pot realiza prin mai multe metode
aplicate individual sau combinat.

 Mediu ambiant sănătos: factori fizici, chimici, biologici, sociali

 Creşterea imunităţii: imunoprofilaxia
 Modificarea comportamentului: bolile “modului de viaţă” (cardiopatii ischemice,
cancere prin fumat, accidente – primele trei locuri în cauze premature şi evitabile de
deces)
 Stare de nutriţie adecvată: malnutriţie, boli de nutriţie (diabet, obezitate, cardiopatie
ischemică, cancer)
 Nou-născuţi sănătoşi: în condiţiile scăderii natalităţii rezultă importanţa rolului
planning-ului familial, consultaţiei prenatale a gravidei
 Asistenţă prudentă a stării de sănătate

15
 Prevenirea îmbolnăvirilor - presupune o strategie ce include măsurile luate în perioada
de sănătate a individului sau populaţiei, plus măsuri recomandate în momentul expunerii la
factori cauzali şi măsuri după apariţia bolii.

II.4. Educație pentru sănătate

Educația pentru sănătate are ca scop creșterea nivelului de cunoștințe medicale ale
populației în domeniul sanogenezei, protecției mediului și prevenirii bolilor; de asemenea,
formarea și dezvoltarea unor deprinderi corecte care să promoveze sănătatea.

După Ch. Gernez-Rieux și M. Gervois, educația pentru sănătate îndeplinește 3 roluri, în

funcție de scopul urmărit:

●preventiv- temele de educație conțin elemente de instrucție a populației pentru prevenirea

îmbolnșvirilor

●constructiv- de realizare a adeziuniiopiniei publice în favoarea sănătății

●curativ- pentru educarea și convingerea pacienților de a urma prescripțiile medicale

Educația pentru sănătate se poate considera ca fiind una din bazele sănătății, cu rol în
influențarea modului de viață modern spre conținut favorabil sănătății, în realizarea de
generații care să aibă un comportament sanogen.

Educația pentru sănătate presupune acceptabilitate, respect reciproc, informare, mijloace

pentru deprinderea diferitelor obiceiuri sanogene, cooperarea receptorilor.

Educația pentru sănătate implică , obligatoriu,cunoașterea și aplicarea continuă a tehnicilor

de comunicare.

În cadrul comunicării există doi poli ( educatorul – cel ce transmite informația- și

ascultătorul- cel ce primește informația). În activitățile de comunicare , cei doi poli trebuie să
aibă flexibilitatea de a schimba permanent rolurile, adică și educatorul trebuie să știe să
asculte. El trebuie să accepte sentimentele altor persoane, să știe cum să stimuleze discuția
pentru a avea loc un dialog cu individul sau convorbirea cu grupul mic de indivizi, ținând cont
în permanență de comunicarea non-verbală, care, uneori , poate fi mai eficientă decât cea
verbală.

Pot apărea bariere în comunicare care țin de :

♦ deosebirea socio-culturală dintre educator și ascultător

♦ receptivitatea scăzută a audienței

♦ atitudine negativă față de medic sau educator

♦ înțelegere limitată sau transmiterea de mesaje contradictorii

16
 Pentru a depășii aceste bariere, educatorul trebuie să vorbească clar și rar, într-un
limbajadecvat auditorului , cu explicații. De asemenea , trebuie să transmită informațiile într-o
succesiune logică, numărul lor să nu fie prea mare și să revină supra notiunilor importante,
când are dubii în legătură cu înțelegerea lor către auditor.

În practica medicală, foarte frecvent educația pentr sănătate se realizează în grupuri mici, în
care comunicarea este mai adecvată nevoilor de fomare.

În cadrul transmiterii informației în grupul de lucru , sunt utilizate o serie de tehnici :

♦ tehnica brainstorming- urmărește să mobilizeze participanții pentru identificarea unor

nevoi și găsirea unor soluții

♦ tehnica brainwriting – fiecare persoană iși exprimă în scris ideile în ceea ce privește
nevoile educative într-o problemă definită, după care acestea se triază și se aduc la cunoștința
grupului

♦ tehnica grupului nominal –fiecare mebru al grupului își exprimă păreile legate de o
problemă , iar educatorul grupează ideile comune

Tipuri de educație pentru sănătate

1. Educație pentru sănătate formală – este rezultatul unui proces planificat de
transmitere de experiențe, cunoștințe, ce vizează toată populația, necesită efort de
predare-învațare și educatori
2. Educația pentru sănătate nonformală – vizează componentele din conduita
individului care se formeaza prin experiență sau imitație , nu necesită efort de –
predare- învățare, este realizată de familie și comunitate
3. Educație pentru sănătate comportamentală- cuprinde educația pentru sănătate
conform normelor sociale și educația pentru dezvoltarea sănătății publice. Principalele
obiective educaționale vizează dezvoltarea cunoștințelor, aptitudinilor, atitudinilor și a
convingerilor ce vizeză sănătatea.

Scopurile educației pentru sănătate sunt

Creștera nivelului de cunoștințe medicale a populației în domeniul prevenției bolilor, al
sanogenezei, al protecției mediului
Formarea și dezvoltarea unor deprinderi corecte care să promoveze sănătatea
Antrenarea maselor pentru participarea activă la consolidarea sănătății prin creareaunei poziții
active față de sănătatea individuală și față de problemele sănătății publice.

Principiile educației pentru sănătate sunt

a ) al priorității – cu cât începuturile educației pentru sănătate sunt mai timpurii, cu atît
rezultatele în starea de sănătate a populației sunt mai bune

b ) al specificității și autorității- se consideră că educația făcută de personae specializate are

impact mai mare asupra comportamentului sanogenetic

17
c ) al integrării educației pentru sănătate în obiecivele politicii social-sanitare a statului

După L.Vulcu, principiile în sănătate sunt următoarele

⸱▪cultural-științific

▪al optimizării

▪ de influențare

▪b ) al educației continue

▪ de grup

▪de informative și instrucție teoretică și de aplicabilitate practică

▪de investiție

Cerințele educației pentru sănătate sunt

♦largă accesabilitate

♦orintare spre profilaxie

♦participare activă a populației la apărarea propriei sănătăți

♦caracter optimist

♦să fie convingatoare

♦exprimare accesibilă

♦caracter științific

♦tematică adecvată auditoriului

Abordări în educația pentru sănătate

●abordare medicală- medical urmărește la pacient formarea unor atitudini, comportamente,
conforme cu principiile sale pentru sănătate
●abordare educaționala- se transmit cunoștințe asupra unor comportamente favorabile sau
defavorabile sănătății, iar cel ce le priemește este liber să aleagă și să facă ce dorește
●abordare orientate spre individ ( personalizare )- educatorul explică persoanelor care doresc
să afle informații și să ia o anumită decizie
●abordarea ce necesită o schimbare socială- medical transmite cunoștințe, individual înțelege,
dar societatea nu-ifavorizează schimbarea sau alegera comportamentului

18
Direcțiile de orientare ale educației pentru sănătate
●dezvoltarea educației pentru sănătatea familiei
●antrenarea populației în activități privind asanarea mediului fizic extern și evitarea poluării
●extinderea și modernizarea educației pentru sănătate în scopul evitării îmbolnăvirilor
profesionale
●încurajarea acțiunilor de prevenire și combatere a bolilor transmisibile , cu accent pe bolile
sociale ( tuberculoza, boli venerice, HIV/SIDA)
●susținerea acțiunilor de prevenire și combatere a bolilor cornice
●intensificarea educației pentru sănătate în problemele de prevenire a accidentelor și
●instruirea populației în ceea ce prievește acordarea primului ajutor
●propagarea cunoștințelor pentru îngrijirea elementară a bolnavilor
●popularizarea sistemului de asiguarae de servicii medicale pentru populație
●dezvoltarea interesului pentru practicarea sportului
●dezvolatrea raspunderii pentru sănătatea proprie , familiaă și colectivă

Metode de educație pentru sănătate

Metode de cercetare – au ca scop aflarea nivelului de educație pentru sănătate, înainte și

după o campanie de informare, ca modalitate de control al eficienței acțiunii

Aceste metode de cercetare pot fi

a) Cantitative – analiza datelor statistice existente

-anchete prin chestionar
b) Calitative - metode rapide ( R.A.P.)
- observația( directă sau participativă)
- interviul ( semistructurat, anamneza, în grup)
- conversația ( individuală, focus gup)

II. Metode de acțiune – sensibilizarea populației și penetrarea informației

a) Sensibilizarea – se adresează unor mase largi de populație într-un interval scurt de timp

-are ca scop creșterea receptivității populației asupra unor probleme de

sănătate

- substartul acțiunii este informativ, fără să se asume responsabilitatea

modului în care oamenii se hotărăsc să foloseacă infprmațiile primate

19
b) Penetraea informației –continuă sensibilizarea pe un interval de timp mai lung și se
adresează unei populații țintă

- are în vedere informarea, educarea și consilierea populației sau

individului în vederea schimbării stilului de viață

III Formare de educatori – cursurile de formare de educatori se adresează atăt cadrelor

medico-sanitare cât și altor personae care vor să desfășoare voluntar o activitate de educație
pentru sănătate cadre didactice, sociologi, psihologi, etc.

IV. Mijloace de educație pentru sănătate – se referă la modalitățile de transmitere a

mesajului de la communicator la receptor.

Ele pot fi clasificate astfel

1. După calea de transmitere

A. -mijloace auditive – convorbirea educativ – sanitară

- lecția

- conferința

- radioemisiunea

Convorbirea constă dintr-o scurtă expunere a educatorului urmată de întrebări și răspunsuri

asupra temei propuse.

Convorbirea poate fi

●individuală – la initiative educatorlui sau persoanei interesate

- are ca loc de desfășurare cabinetul medical, cabinet cu activitate specifică de

consiliere sau la domiciliu

●în cadrul grupului- educatorul dialoghează cu participanții sau aceștia dialoghează între ei

Lecția constă în transmiterea după un plan bine stabilit a unor cunoștințe igienico-sanitare

Se folosește de preferință în unități de invățământ ( dar poate fi folosită și pentru alte grupuri )

Se desfășoară după următoarea structură

♦recapitularea cunoștințelor din lecția precedent ( 5- 10 minute)

♦expunerea noilor cunoștințe ( 30-40 minute )

♦recapitularea și fixarea cunoștințelor( 5-10 minute)

20
Conferința – tipuri

- conferințe educative-sanitare propriu- zise

- cicluri de conferințe

- simpozion educativ – sanitar

- seară cultural - sanitară

B. - mijloace vizuale –

Cu rol dominant- textul: lozincz, zrticolulu, brosura, manualul, pliantul,fluturasul

Cu rol dominant – imaginea – afisul, pliantul, plansa, diapozitivul, expozitia

C. - mijloace audio-vizuale – filmul

- emisiunea televizată
- teatrul
2. În funcție de adresabilitate:

a) mijloace individuale- sfatul medical

b) mijloace de grup- convorbirea de grup, lecția, instructajul

c) mijloace de largă informare: conferința , emisiunea televizată sau radiofonică, filmul,

tipăriturile

3. După modul de transmitere:

a) mijloace directe – în care mesajul educativ sanitar este transmis ca o informație

nemedicală ( convorbire conferință )

b) mijloace indirecte care utilizează o cale de transmitere ce presupune o formă artistică

21
 Capitolul III. Modelul 5A de abordare a femeii însărcinate care fumează
Datorită efectelor negative semnificative ale consumului de tutun asupra femeii însărcinate
cât şi asupra fătului şi viitorului nou-născut, asistenţa medicală a femeilor însărcinate în
vederea renunţării la fumat ar trebui să fie o prioritate pentru profesioniştii din sănătate care
îngrijesc femeia gravidă, în mod special pentru medicii de familie.

Abordarea femeii gravide în vederea renunţării la fumat nu variază foarte mult faţă de
abordarea oricărui fumător, American College of Obstetricians and Gynecologists propunând
o adaptare a modelului 5A/ 5S dezvoltatde US Department for Health and Human Services

1.ASK/ Screening/ Orice femeie însărcinată trebuie întrebată de la prima consultaţie, dacă
fumează sau a fumat.

2.ADVISE/ Sfătuieşte: toate femeile însărcinate care fumează trebuie sfătuite să renunţe
la fumat, acordându-se mai mult timp decât în mod uzual.

Sfatul minimal pentru femeia însărcinatătrebuie să cuprindă:

Elemente despre riscurile pe care le are fumatul activ şi pasiv pentru făt şi evoluţia sarcinii;

Recomandarea de oprire COMPLETĂ a fumatului, nu de reducere, deoarece

:Reducerea numărului de ţigări fumate modifică comportamentul de a fuma (se inhalează de

mai multe ori, mai adânc sau mai mult timp dintr-o ţigară) pentru a se asigura aceeaşi cantitate
de nicotină, ceea ce face să crească nivelul de gudron inhalat, în timp ce nicotinemia rămâne
constantă. Deci nu se obţine niciun avantaj biologic.

Nu există un nivel „sigur” al nicotinemiei: orice nivel al concentraţiei de nicotină în sânge şi
orice expunere la fum de tutun creşte riscul de efecte negative;

Beneficiile cele mai mari se obţin în urma eliminării complete a fumatului, nu a reducerii.
Trimiterea la un specialist sau programarea la o consultaţie separată, pentru o abordare mai
aprofundată.

3.ASSESS/ Stadializează dorinţa de a renunţa la fumat şi dependenţa de nicotină

4.ASSIST/ Sprijin Toate femeile însărcinate trebuie să primească sprijin pentru a renunţa
la fumat, indiferent dacă doresc sau nu să abandoneze tutunul.
Intervenţiilepsiho-sociale sunt eficace, fiind dovedit că ele cresc cu 80% rata de succes a
renunţării la fumat pe parcursul sarcinii faţă de abordarea uzuală.

Principalele elemente ale acestor intervenţii care şi-au dovedit utilitatea sunt:

22
Prezentarea de către medic a efectelor negative ale fumatului (2-3 minute);
Consilierea de către moaşă/ asistentă referitor la „trucuri” pentru renunţarea la fumat,
bariere;
Materiale de informare tipărite sau casete video;
Intervenţie de motivare (90 minute);

Identificarea suportului social (partener, prieten, altă rudă, etc);

Se poate avea în vedere creşterea suportului familiei pentru ca gravida să nu mai fumeze mai
ales prin:

Evitarea fumatului în casa şi maşina femeii gravide;

Îndepărtarea ţigărilor, scrumierelor, brichetelor din casă;

Evitarea locurilor şi ocaziilor în care se fumează mai mult;

Măsuri de îndepărtare a mirosului de tutun al fumătorilor din anturajul femeii gravide

(spălarea mâinilor şi dinţilor, schimbarea hainelor, etc);

Evitarea criticării gravidei pentru faptul că fumează

Abordarea cu calm şi răbdare a momentelor în care se manifestă sevrajul de nicotină

(nervozitate, iritabilitate, etc);

Distragerea atenţiei gravidei de la nevoia acută de a fuma sau din ocaziile în care asociază
fumatul;

Evidenţierea succeselor şi a progreselor, fără a da importanţă „scăpărilor” de o ţigară;

Realizarea de planuri de sărbătorire a succesului.

Uneori, partenerul nefumător face presiuni asupra femeii gravide să renunţe, ceea ce poate
conduce la conflicte şi chiar la o creştere a fumatului femeii, caz în care se recomandă
sfătuirea separată a celor doi soţi.

5.ARRANGE follow-up/ Supraveghează Pacientele care fumează sau au renunţat la

fumat pe parcursul sarcinii trebuie monitorizate pe tot parcursul sarcinii şi alăptării pentru a le
oferi sprijinul adaptat:

Dacă încă fumează, se reia consilierea şi se evaluează oportunitatea administrării de

tratament de substituţie nicotinică;

Dacă nu mai fumează, pacienta este felicitată şi încurajată să nu reia fumatul nici
postpartum.

23
 Conform Ghidului ENSP pentru tratamentul dependentei de tutun din 2019, există niște
recomandări cheie pentru profesioniștii din sănătate : ( citat din ghid)

• Nu există un nivel de siguranță al fumatului în sarcină iar femeile ar trebui să fie sfătuite
ferm să oprească complet fumatul (Nivel de Dovadă A).

• Gravidele ar trebui să renunțe la fumat cât de repede posibil încă din primul trimestru de
sarcină și să rămână nefumătoare și după naștere (Nivel de Dovadă A).

• Profesioniștii din sănătate ar trebui să informeze părinții care așteaptă un copil asupra
efectelor pentru sănătate ale fumatului de mâna a doua și de mâna a treia asupra mamei, a
fătului precum și a nou născutului (Nivel de Dovadă D).

• Profesioniștii din sănătate ar trebui să sfătuiască gravidele să mențină un mediu 100% fără
fumat prin interzicerea fumatului în casele și mașinile lor și prin evitarea locurilor unde ar
putea fi expuse la fumat second hand (Nivel de Dovadă A).

• Toți profesioniștii care îngrijesc gravide inclusiv medicii de familie moașele, obstetricieni,
ginecologi și asistenți medicali ar trebui să fie familiarizați cu cele mai noi dovezi în domeniu
și să fie capabili de a interveni în sprijinul femeilor gravide care doresc să renunțe la fumat
(Nivel de Dovadă A).

• Cei “5 A” (Intreabă, Sfătuiește, Asistă, Evaluează, Planifică) pot constitui un model clinic în
sprijinul renunțării la fumat la femeile gravide (Nivel de Dovadă B).

• Statusul fumatului și expunerea la fumat pasiv ar trebui să fie evaluate ca parte componentă
a examenului clinic de rutină (Nivel de Dovadă A).

• Profesioniștii din sănătate ar trebui să furnizeze sfaturi pentru renunțare tuturor gravidelor
fumătoare și să le asiste în tentativele de renunțare inclusiv prin follow-up pe toată perioada
sarcinii și imediat postspartum (Nivel de Dovadă A).

• Femeile inacapabile de a renunța la fumat ar trebui să beneficieze de o consiliere intensivă și

de suport pentru renunțare cât mai precoce în sarcină (Nivel de Dovadă A).

• Intervențiile de consiliere sunt eficiente pentru creșterea ratelor de renunțare la fumat și

reduc riscul de greutate mică la naștere contribuind totodată la creșterea greutății medii la
naștere și la scăderea numărului de spitalizări neonatale în terapie intensivă (Nivel de Dovadă
A).

• Se recomandă trimiterea la un specialist în renunțare la fumat a tuturor gravidelor care

întâmpină dificultăți în atingerea abstinenței. Acestea vor fi urmărite de specialiștii respectivi
care se vor asigura că ele urmează tratamentul corect (Nivel de Dovadă A).

• Utilizarea terapiei de substituție nicotinică (TSN) este de preferat prin contrapunere cu

continuarea fumatului în sarcină. În orice caz dovezile cu privire la eficacitatea TSN la
gravide sunt amestecate. Astfel, TSN poate fi considerată o terapie de linia a doua pentru

24
femeile însărcinate care nu pot renunța la fumat doar cu ajutorul consilierii (Nivel de Dovadă
B).

• Datorită lipsei unor cercetări suficiente, bupropionul și vareniclina nu se recomandă pentru

renunțare la fumat la gravide (Nivel de Dovadă – n/a).

• Părinții ar trebui încurajați să rămână nefumători în perioada postspartum. Mediul de viață al

unei gravide și a nou născutului trebuie să excludă expunerea la tutun (Nivel de Dovadă D).

• Îngrijirea postspartum trebuie să ia in considerare prevenirea recidivei fumatului pentru

ambii parinți atât înainte de externarea din spital cât și pe parcursul vizitelor postnatale la
domiciliu (Nivel de Dovadă A).

• Părinții care continuă să fumeze la momentul admisiei nou născuților în serviciile neonatale
de terapie intensivă (SNTI) ar trebui să fie îndrumați către servicile locale de renunțare la
fumat (Nivel de Dovadă C).

Terapia farmacologică nu e recomandată în sarcină, în principal datorită riscurilor date de

absorbția continuă a nicotinei în sângele fetal. Totuși, unii substiuienți ai nicotinei sunt
permiși în anumite situații.

Conform Ghidului de renunțare la fumat și asistență de specialitate a fumătorului elaborat de

Societatea Română de Pneumologie din 2016 , expunerea mamei la nicotina din plasturi sau
gumă a arătat puţine efecte hemodinamice asupra mamei şi fătului, mult mai mici decît dacă
ar fuma.

Un medicament este sigur dacă beneficiile depăşesc riscurile. Nicotina are efecte adverse
asupra fătului, iar utilizarea substituienţilor de nicotină expune gravidele unui risc încă
insuficient evaluat.

Ca o sinteză a celor prezentate, și observând o necesitate de informare a femeilor

însărcinate despre efectele fumatului în sarcină, am elaborat un Model de educație pentru
sănătate privind efectele nocive ale consumului de tutun în rândul femeilor însărcinate.

25
PARTEA SPECIALĂ

26
 Motivația lucrării
Fumatul este unul din cele mai vechi obiceiuri de pe glob si a devenit în prezent o
problemă majoră de sănătate publică în întreaga lume.Acesta este unul din factorii principali
de risc major,care conduce la consecinţe extrem de grave pentru sănătatea omului.

Prin dovezi ştiinţifice a fost stabilit că atît consumul de tutun (fumatul), cît şi expunerea la
fumul de tutun (fumatul pasiv) si la reziduurile din fumul de tigara ( fumat la mana a treia )
provoacă îmbolnăvirea, invaliditatea şi moartea şi că există un interval de timp între
expunerea la fumat şi alte utilizări ale produselor din tutun şi declanşarea bolilor provocate de
tutun.

Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii,fumatul este o cauză globală principală

a mortalităţii populaţiei prevenibile, ceea ce reprezintă una dintre principalele provocări
pentru sănătatea publică.

În ciuda avertismentelor din partea cercetatorilor, a campaniilor de informare și a

recomandarilor cadrelor medicale, fumatul în sarcină rămâne o problemă de sănătate publică.
Se crede ca aproximativ 20-30 % din femei fumează în timpul sarcinii, punând astfel în
pericol sănătatea proprie și dezvoltarea corespunzătoare a fătului.

Populația încă nu este pe deplin sensibilizată în privința pericolelor tutunului, consecințelor

asupra sănătății și a măsurilor de protejare.Se impune constientizarea populatiei cu privire la
riscurile fumatului asupra sanatatii organismului, si in special a grupelor de populatie la risc.

27
 Material și metodă de lucru

În vederea realizării acestui studiu referitor la riscurile fumatului în sarcină și alăptare,

a fost elaborat un chestionar anonim care conţine un număr de 15 întrebări cu răspunsuri
preformulate, care a fost aplicat lăuzelor de pe secţia de ginecologie a unei unități sanitare cu
paturi din sistemul public, în perioada lunii mai 2019. (anexa 1)
Întrebările au cuprins date generale care au permis caracterizarea lotului de studiu şi
date referitoare la gradul de informare despre efectele fumatului și necesitate instruirii
femeilor, în special cele însărcinate, în vederea renunțarii la fumat.
Au fost luate în studiu un număr de 107 de lăuze care au născut în secția luată în studiu
în perioada aplicării chestionarului. Repondentelor li s-a explicat scopul studiului
-îmbunătăţirea calităţii serviciilor acordate în timpul sarcinii și a lăuziei din partea cadrelor
medicale cu care vin în contact .
Pacientele la care au fost aplicate chestionarele şi-au dat consimţământul pentru
participare la studiu, respectându-se în totalitate etica cercetării ştiinţifice. Nu s-au înregistrat
situaţii de refuz al completării chestionarelor.

Datele obţinute ( anexa 3 ) au fost prelucrate statistico-matematic şi au rezultat un

număr de 15 tabele sintetice şi 15 reprezentări grafice.
Lucrarea de față cuprinde și un model de program de educație pentru sănătate în
vederea renunțării la fumat a femeilor aflate la vârsta reproductivă, realizat cu scopul de a
crește gradul de informare a polpulației feminine privind aceste aspect.( anexa 2)

28
 Rezultate și discuții
Din totalul de 107 de subiecți intervievați o pondere de 46,72% provin din mediul
urban, iar peste jumătate din ei – 53,28% - sunt din mediul rural.( tabel și grafic numărul 1 )

Tabel nr. 1. Distribuția lotului în funcție de mediu de proveniență

Mediu Număr Procent

Urban 50 46,72%
Rural 57 53,28%
Total 107 100,00%

Urban; 46.72%;
Rural ; 53.28%; 47%
53%
Urban
Rural

Grafic nr. 1. Ponderea lotului în funcție de mediul de proveniență

Distribuția lotului în funcție de starea civilă relevă faptul că aproape trei sferturi din
femeile incluse lotul de cercetare – 72,90% - sunt căsătorite, o pondere de 16,82% declară că
29
trăiesc în concubinaj, 1,87% sunt singure, iar 8,41% nu răspund la această întrebare. (tabel 2,
grafic 2)

Tabel nr 2. Distribuția lotului în funcție de starea civilă

Stare civila Numar Procent

Casatorita 78 72,90%
Concubinaj 18 16,82%
Singura 2 1,87%
Nu declară 9 8,41%
Total 107 100,00%

Grafic nr. 2. Ponderea lotului în funcție de starea civilă

Din totalul lotului o pondere de 2,80% o dețin femeile cu studii primare, 16,82%
declară că au finalizat școli gimnaziale, peste o treime din ele – 37,38% - au studii medii,

30
4,67% studii postliceale și 3,74% școli profesionale. Peste un sfert din femei – 28,04% - dețin
studii superioare, iar ponderea non-răspunsurilor este de 6,54%. (tabel 3, grafic 3)

Tabel nr.3. Distribuția lotului în funcție de nivelul de studii

Studii Număr Procent

Primare 3 2,80%
Gimnaziale 18 16,82%
Liceale 40 37,38%
Postliceale 5 4,67%
Școală profesională 4 3,74%
Superioare 30 28,04%
Nedeclarate 7 6,54%
Total 107 100,00%

Grafic nr.3. Ponderea lotului în funcție de nivelul de studii

Distribuția lotului în funcție de grupa de vârstă arată următoarele aspecte: o pondere de

9,35% o dețin femeile cu vârste sub 20 de ani, peste jumătate din ele – 52,34% - au vârstele

31
cuprinse între 20-29 ani, peste o treime – 36,45% - se încadrează în grupa de vârstă 30-39 ani,
iar o pondere de 1,87% fac parte din grupa de vârstă 40-49 ani. (tabel 4, grafic 4)

Tabel nr. 4. Distribuția lotului în funcție de grupa de vârstă

Vârsta ( ani ) Număr Procent

<20 ani 10 9,35%
20-29 ani 56 52,34%
30-39 ani 39 36,45%
40-49 ani 2 1,87%
Total 107 100,00%

40-49 ani; 1.86%;

2% <20 ani; 9.35%; 9%

30-39 ani; 36.45%;

36%
20-29 ani; 52.34%; <20 ani
52%
20-29 ani
30-39 ani
40-49 ani

Grafic nr. 4. Ponderea lotului în funcție de grupa de vârstă

Din totalul de 107 de subiecți intervievați o pondere de 90,65% au avut nașteri la

termen, iar 9,35% au avut nașteri premature.

32
 Tabel nr. 5 Distribuția lotului în funcție de vârsta de gestație

Vârsta de gestație Număr Procent

( săptămâni)
>37 săptămâni 97 90,65%
<37 săptămâni 10 9,35%
Total 107 100,00%

Grafic nr. 5 Ponderea lotului în funcție de vârsta de gestație

Din totalul lotului o pondere de 28,97% au declarat că fumează, iar mai mult de
jumătate- 71,03% - au declarat că nu fumează.

33
 Tabel nr. 6. Distribuția lotului în funcție de declararea consumului de tutun

Lot Număr Procent

Fumează 31 28,97%
Nu fumează 76 71,03%
Total 107 100,00%

Fumează;
28.97%; 29%
Nu fumează;
71.03%; 71%
Fumează
Nu fumează

Grafic nr. 6. Ponderea lotului în funcție declararea consumului de tutun

Din totalul mamelor fumătoare prezente în studiu, cea mai mare pondere au avut-o cele care
fumează de mai puțin de 5 ani ( 35,49% ), urmate de cele care nu declară timpul de când
fumează ( 29,03%), apoi cele care fumează între 5-10 ani ( 22,59 %), între 10-15 ani -6,45
%- , cel mai mic procent fiind înregistrat de cele care fumează de peste 15 ani ( 3,22 % ).

34
 Tabel nr.7 Distribuția lotului în funcție de timpul de când fumează

De când?(ani ) Număr Procent

<5 11 35,49%
5-10 7 22,59%
10-15 2 6,45%
>15 1 3,22%
Nedeclarat 10 29,03%
Total 31 100%

40.00%
35.49%
35.00%

30.00% 29.03%

25.00% 22.59%
20.00%

15.00%

10.00%
6.45%
5.00% 3.22%

0.00%
<5 5 si 10 10 si15 >15 Nedeclarat

Grafic nr. 7 Ponderea lotului în funcție de timpul de când fumează

Din totalul de 31 de fumătoare active, mai mult de jumătate( 51,61%) au declarat că

fumează ½ pachet de țigări pe zi, mai mult de un sfert ( 29,04%) fumează cel mult 2 țigări pe
zi, iar restul ( 19,35%) au declarat că fumează 1 pachet de țigări pe zi, pe când mai mult de 1
pachet nu a declarat niciuna.

35
Tabel nr .8. Distribuția lotului de fumătoare în funcție de declarația privind cantitatea de țigări
consummate într-o zi

Cât fumați/zi Număr Procent

1-2 buc/zi 9 29,04%
½ pachet/zi 16 51,61%
1 pachet/zi 6 19,35%
>1pachet/zi 0 0,00%
Total 31 100,00%

Grafic nr .8. Ponderea lotului de fumătoare în funcție de declarația privind cantitatea de țigări
consummate într-o zi

Dintre cele care au declarat că fumează activ, în sarcina actuală , un procent de 38,71% nu
au mai fumat, 32,26% au fumat la fel și 29,03% au declarat că au fumat mai puțin

36
 Tabel nr.9. Distribuția lotului de fumătoare în funcție de declararea consumului de tutun în
sarcina actuală

Fumat în sarcina actuală Număr Procent

Nu 12 38,71%
La fel 10 32,26%
Mai puțin 9 29,03%
Total 31 100,00%

Mai putin;
29.03%; 29%
Nu ; 38.71%; 39% Nu
La fel
Mai putin

La fel; 32.26%;
32%

Grafic nr.9. Ponderea lotului de fumătoare în funcție de declararea consumului de tutun în

sarcina actuală

Din totalul de 51 de mame considerate fumătoare, mai mult de jumătate ( 62% ) sunt
fumătoare activ, 22% fumătoare la mîna a treia și 16% fumătoare pasiv.

37
Tabel nr.10 Distribuție lot fumatoare în funcție de tipul fumatului

Tipul fumatului Numar Procent

Activ 31 62,00%
Pasiv 8 16,00%
La mâna a treia 11 22,00%
Total 51 100%

22%

Activ
Pasiv
16% La mâna a treia
62%

Grafic nr.10. Ponderea lotului de fumătoare în funcție de tipul fumatului

Din totalul de 107 nou născuți, un procent de 93,46% au avut greutate normală la naștere,
și 6,34% au avut greutate sub 2500 g.

38
 Tabel nr. 11. Distribuția nou născuților în funcție de greutate la nastere

Greutate normală la naștere 100 93,46%

Greutate mică la naștere ( <2500g) 7 6,54%
Total lot 107 100,00%

Tabel nr. 11. Ponderea nou născuților în funcție de greutate la naștere

Dintre cele care au avut copii cu greutate la naștere sub 2500g, un procent de 42,86%
erau fumătoare activ, 28,87% fumătoare pasiv , și restul de 28,57% au declarat că nu fumează.
Dintre fumătoarele la „mâna a treia”, nici una nu a născut un copil cu greutate mică la naștere.

39
 Tabel nr. 12 Distribuția nașterilor cu feți cu greutate mică la naștere în funcție de tipul de
fumătoare

Greutate mica la
Lot nastere ( <2500g)
Fumătoare activ 3 42,86%
Fumătoare pasiv 2 28,57%
Fumătoare la mana a 3-a 0 0,00%
Nefumătoare 2 28,57%
Total cazuri cu greutate mică 7 100,00%

Grafic nr. 12 Ponderea nașterilor cu feți cu greutate mică la naștere în funcție de tipul de
fumătoare

Din totalul de 107 de nașteri , putem spune că majoritatea ( 90,65 % ) au fost nașteri la
termen și doar un procent foarte mic ( 9,35% ) au fot nașteri premature ( sub 37 săptămâni)

Tabel nr. 13 Distribuția nașterilor în funcție de tipul lor

Nașteri la termen 97 90,65%

Nașteri premature 10 9,35%

40
 Total lot 107 100,00%

9%

Nașteri la termen
Nașteri premature

91%

Grafic nr. 13 Ponderea nașterilor în funcție de tipul lor

Din cei 10 nou născuți prematur, ponderea cea mai mare ( 60 % ) au avut-o cei cu mame
fumătoare activ, cei cu mame fumătoare pasiv au fost la egalitae cu cei din mame
nefumătoare ( câte 20% fiecare), iar nou născuți ptrematuri cu mame fumătoare la mîna a treia
nu a fost înregistrat nici un caz.

Tabel nr. 14. Distribuția nașterilor premature în funcție de tipul de fumătoare al mamei

Lot Nașteri premature

Fumătoare activ 6 60,00%
Fumătoare pasiv 2 20,00%
Fumătoare la mâna a 3-a 0 0,00%
Nefumătoare 2 20,00%
Total cazuri nașteri premature 10 100,00%

41
 60.00%

50.00%

40.00%

60.00%
30.00%

20.00%

20.00% 20.00%
10.00%
0.00%

0.00%
Fumătoare Fumătoare Fumătoare la Nefumătoare
activ pasiv mana a 3-a

Grafic nr. 14. Ponderea nașterilor premature în funcție de tipul de fumătoare al mamei

Analiza datelor din tabelul 15 și reprezentarea grafică 15 arată nevoia resimțită și

exprimată a informării privind modalitatea de prevenire a nașterilor premature cauzate de
consumul de tutun al mamei în perioada sarcinii pentru o pondere de 24,30% din femeile din
lotul studiat. Acest fapt denotă lipsa informațiilor privind acest aspect.

Observăm că o pondere de 18,69% sunt de părere că ”voința” de a nu fuma în perioada

sarcinii ar fi soluția plauzibilă în profilaxia nașterilor premature, dar nu avem certitudinea că
dețin informații amănunțite despre cauzele nocive ale consumului de tutun în această
perioadă.

Este de remarcat ponderea ridicată a non-răspunsurilor – 57,01% - fapt ce poate

demonstra un nivel de educație scăzut privind efectele nocive ale consumului de tutun în
timpul sarcinii.

Rezultatele acestui tabel arată nevoia imperioasă a introducerii, în rândul femeilor

însărcinate, a educației pentru sănătate privind consumul de tutun și efectele nocive ale
acestuia asupra sarcinii, a dezvoltării sănătoase și armonioase a fătului, precum și a nașterii la
termen și cu o greutate normală a fătului.

Tabel nr. 15. Distribuția lotului în funcție de opinia acestora privind modalitatea de prevenire
a nașterilor premature cauzate de consumul de tutun al mamei pe perioada sarcinii

42
 Cum putem ajuta? Numar Procent
Informare 26 24,30%
Vointa 20 18,69%
Nu răspunde 61 57,01%
Total cazuri intrebate 107 100,00%

24%

Informare
Vointa
57%
Nu răspunde

19%

Grafic nr. 15. Ponderea lotului în funcție de opinia acestora privind modalitatea de prevenire a
nașterilor premature cauzate de consumul de tutun al mamei pe perioada sarcinii

Concluzii

43
 Din totalul de 107 de subiecți intervievați o pondere de 46,72% provin din mediul
urban, iar peste jumătate din ei – 53,28% - sunt din mediul rural.
 Distribuția lotului în funcție de starea civilă relevă faptul că aproape trei sferturi din
femeile incluse lotul de cercetare – 72,90% - sunt căsătorite, o pondere de 16,82%
declară că trăiesc în concubinaj, 1,87% sunt singure, iar 8,41% nu răspund la această
întrebare. (tabel 2, grafic 2)
 Din totalul lotului o pondere de 2,80% o dețin femeile cu studii primare, 16,82%
declară că au finalizat școli gimnaziale, peste o treime din ele – 37,38% - au studii
medii, 4,67% studii postliceale și 3,74% școli profesionale. Peste un sfert din femei –
28,04% - dețin studii superioare, iar ponderea non-răspunsurilor este de 6,54%.
 Distribuția lotului în funcție de grupa de vârstă arată următoarele aspecte: o pondere
de 9,35% o dețin femeile cu vârste sub 20 de ani, peste jumătate din ele – 52,34% - au
vârstele cuprinse între 20-29 ani, peste o treime – 36,45% - se încadrează în grupa de
vârstă 30-39 ani, iar o pondere de 1,87% fac parte din grupa de vârstă 40-49 ani.
 Din totalul de 107 de subiecți intervievați o pondere de 90,65% au avut nașteri la
termen, iar 9,35% au avut nașteri premature.
 Din totalul lotului o pondere de 28,97% au declarat că fumează, iar mai mult de
jumătate- 71,03% - au declarat că nu fumează.
 Din totalul mamelor fumătoare prezente în studiu, cea mai mare pondere au avut-o
cele care fumează de mai puțin de 5 ani ( 35,49% ), urmate de cele care nu declară
timpul de când fumează ( 29,03%), apoi cele care fumează între 5-10 ani ( 22,59 %),
între 10-15 ani -6,45 %- , cel mai mic procent fiind înregistrat de cele care fumează de
peste 15 ani ( 3,22 % ).
 Din totalul de 31 de fumătoare active, mai mult de jumătate( 51,61%) au declarat că
fumează ½ pachet de țigări pe zi, mai mult de un sfert ( 29,04%) fumează cel mult 2
țigări pe zi, iar restul ( 19,35%) au declarat că fumează 1 pachet de țigări pe zi, pe
când mai mult de 1 pachet nu a declarat niciuna.
 Dintre cele care au declarat că fumează activ, în sarcina actuală , un procent de
38,71% nu au mai fumat, 32,26% au fumat la fel și 29,03% au declarat că au fumat
mai puțin
 Din totalul de 51 de mame considerate fumătoare, mai mult de jumătate ( 62% )
sunt fumătoare activ, 22% fumătoare la mîna a treia și 16% fumătoare pasiv.
 Din totalul de 107 nou născuți, un procent de 93,46% au avut greutate normală la
naștere, și 6,34% au avut greutate sub 2500 g.
 Dintre cele care au avut copii cu greutate la naștere sub 2500g, un procent de
42,86% erau fumătoare activ, 28,87% fumătoare pasiv , și restul de 28,57% au
declarat că nu fumează. Dintre fumătoarele la „mâna a treia”, nici una nu a născut un
copil cu greutate mică la naștere.
 Din totalul de 3 mame fumătoare activ a căror nou născuți au avut greutatea la
naștere sub 2500g, toate 3 au declarat că fumează de mai puțin de 5 ani
 De asemenea, din nou născuți cu greutate sub 2500g , 1 mamă a declarat că fumează
1-2 țigări/zi, 2 mame au declarat că fumează ½ pachet/zi și nici una 1 pachet/zi sau
mai mult.

44
  Din totalul de 107 de nașteri , putem spune că majoritatea ( 90,65 % ) au fost nașteri
la termen și doar un procent foarte mic ( 9,35% ) au fot nașteri premature ( sub 37
săptămâni)
 Din cei 10 nou născuți prematur, ponderea cea mai mare ( 60 % ) au avut-o cei cu
mame fumătoare activ, cei cu mame fumătoare pasiv au fost la egalitate cu cei din
mame nefumătoare ( câte 20% fiecare), iar nou născuți ptrematuri cu mame fumătoare
la mîna a treia nu a fost înregistrat nici un caz.
 Din totalul mamelor fumătoare care au născut prematur, 4 au declarat că
fumează de mai puțin de 5 ani, 2 nu au declarat perioada de când fumează
 De asemenea, din totalul mamelor fumătoare care au născut prematur, cele mai multe (
4 ) au declarat că fumează ½ pachet/zi, una a declarat că fumează 1-2 țigări /zi și tot
una 1 pachet/zi.
 Un procent de 24,30% din femeile din lotul studiat și-au exprimat dorința de a exista
informație despre efectele fumatului în sarcină care să ajungă la femeile însărcinate, în
timp ce 18,69% cred că o voință destul de puternică este principala cale de prevenire a
efectelor negative ale fumatului asupra sarcinii și nou născutului
 Ponderea ridicată a non-răspunsurilor – 57,01% - la întrebarea „Cum putem ajuta
„ poate demonstra un nivel de educație scăzut privind efectele nocive ale consumului
de tutun în timpul sarcinii, ceea ce arată nevoia imperioasă a introducerii, în rândul
femeilor însărcinate, a educației pentru sănătate privind consumul de tutun și efectele
nocive ale acestuia asupra sarcinii, a dezvoltării sănătoase și armonioase a fătului,
precum și a nașterii la termen și cu o greutate normală a fătului.
 Rezultatele acestui studiu au dus la concluzia că fumatul activ în sarcină este
responsabil de nașteri premature și/sau nou născuți cu greutate mică la naștere,
rezultate ce coincid cu cele din literatură.

Anexe

Anexa Nr.1 Chestionar privind riscurile fumatului în sarcină

Acest chestionar este conceput pentru a urmări dacă fumatul în sarcină are sau nu un efect asupra produșilor de concepție
( copii ). Datele dumneavoastră personale nu vor fi făcute publice , ci vor fi folosite doar pentru a putea face niște corelatii

45
( legături) țntre fumat și sarcină. Chestionarul este întocmint de medic specialist pe secția de nou nascuți, cu acordul șefului
de secție și Managerul Spitalului Județean Bistrița.

Date generale :

Date mamă: Vârsta , Mediu U( oraș)/ R ( sat ), Studii: fără școală/4 clase/ 8 clase/
liceu/postliceală/facultate/postuniversitare
Stare civilă: căsătorită/ concubinaj/divorțată/văduvă/ singură/ nu declar
G( a câtea sarcină) P( a câtea naștere) Avorturi(câte): la cerere /pierdere
Date copil: Data nașterii , Vârstă Gestaționalaă ,Greutate Apgar

Întrebări:

1.Fumați în prezent?

Da/ Nu/ De când sunt însărciantă nu mai fumez/ Nu răspund

2. Dacă da , de cât timp( chiar dacă în sarcină nu ați fumat)?

1 2 3
Puțin timp Moderat De foarte mult timp
( > 5 ani ) ( 5-10 ani ) ( < 10 ani )

3. Cât fumați în mod normal?

1 2 3
Puțin Moderat Foarte mult
( ½ pachet /zi ) (1pachet /zi ) ( mai mult de 1 pachet /zi )

4.În sarcina actuală

1 2 3

De când sunt Am fumat Am fumat la fel

însărcinată nu am mai puțin de mult
mai fumat

5.Dacă ați avut alte sarcini, ați fumat și în timpul lor?

1 2 3

Nu Da, mai puțin Da, la fel

6.Dacă lucrați/locuiți într-un mediu unde alte persoane fumează, cum se raportează
acestea fața de dumneavoastră?

1 2 3
Fumează in spații Fumeaza față de mine, Fumează de fața
46
amenajate dar mai puțin cu mine la fel de mult

7. Știați că fumatul în sarcină poate duce la

Nu știam Da, știam în oarecare Da,știam în mare

(1) masură(2) măsură ( 3 )

oxigenare insuficientă a fătului

sângerari vaginale

probleme la nivelul placentei

greutate mică la naștere

membrane rupte prematur

naștere prematură

defecte la nivelul inimii

defecte la nivelul membrelor

defecte la nivelul creierului

avort

sindrom de moarte subită a

sugarului

infecții respiratorii

astm în copilarie

8. Cunoscând lucrurile scrise mai sus, la o sarcină viitoare:

1 2 3
Nu veți mai fuma Veți fuma Veți fuma la fel de
dar mai puțin mult

9.În această sarcină ați fost monitorizată( controale la medicul de familie, ginecolog,
analize, ecografii )?

1 2 3

Nu am fost Moderat Da

47
 monitorizată ( 3-6 controale ) ( toate controalele)

10.Ați fost informată în această sarcină despre riscurile fumatului asupra fătului?

1 2 3
Nu, nu Am fost informată Am fost informată
am fost informată în oarecare măsură

11.În această sarcină ați avut probleme? Da/Nu/Nu răspund

12. Dacă da, puteți preciza ce fel de probleme?

-Sângerari vaginale/placenta praevia( înaintea copilului)/ alte probleme cu placenta/
membrane rupte prematur/alte probleme____________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
13.Ați avut alte sarcini/copii cu probleme?Da/Nu/Nu raspund

14.Dacă da și vă mai amintiți, care au fost problemele?

Sângerări/ membrane rupte prematur/naștere prematură/ greutate mică la naștere/probleme
respiratorii la naștere/ probleme respiratorii în copilărie/ probleme la inimă/ probleme la creier
la naștere/ avort spontan/alte probleme

15. Cum credeți că ar putea fi ajutate viitoarele mămici să nu mai fumeze?

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

48
Anexa nr. 2

Model de program de educație pentru sănătate privind efectele nocive ale

consumului de tutun în rândul femeilor însărcinate din județul Bistrița-
Năsăud

1. identificarea şi caracterizarea consumatorilor:

a. populaţia feminină, cu vârsta cuprinsă între 15-49 de ani, indiferent de mediul
de provenineţă, nivelul de instruire şi statut matrimonial.

2. identificarea nevoilor şi ierarhizarea lor:

 prin testarea nivelului de cunoştinţe privind efectele fumatului , în special în
sarcină și lăuzie,
 programe diferenţiate pe grupe de vârstă;
 tematici care trebuie abordate în cadrul programelor:
 definirea noțiunii de fumat și a tipurilor de fumat
 explicarea efectelor fumatului asupra sănătății în general și în timpul
sarcinii și lăuziei;
 noțiuni de igiena gravidei, alimentaţia, regimul de muncă şi odihnă,
exerciţii fizice, vestimentaţie, întreţinere, igienă corporală;
 pregătirea gravidei pentru naştere; importanţa naşterii la termen,ce
înseamna naștere prematură şi prevenirea ei;ce înseamna îngrijirea
unui nou născut prematur în secția de neonatologie și mai apoi acasă;
 noțiuni despre nou născut cu restricție de creștere intrauterină
(greutate mică la naștere)

3. formularea de scopuri şi obiective strategice teoretice:

 scopul: reducerea morbidităţii şi mortalităţii la nou născuții din Judeţul
Bistrița- Năsăud prin creşterea nivelului de educaţie pentru sănătate a

49
 populaţiei feminine privind reproducerea, naşterea, și îngrijirea unui nou
născut
 obiective:
1. creşterea adresabilităţii la serviciile de sănătate;
2. creşterea numărului de femei aflate la vârsta reproductivă care să
renunțe la fumat.
 activităţi:
1. creşterea adresabilităţii la serviciile de sănătate:
 campanie publicitară prin mass-media privind lansarea
programului de educaţie pentru sănătate;
 campanie comunitară privind lansarea programului de educaţie
pentru sănătate;
 lobby în comunitate privind programul educaţional;
 lobby în comunitate pentru obţinerea de fonduri suplimentare în
vederea organizării şi derulării programului educaţional;
2. creşterea numărului de femei care renunță la fumat.
 susţinerea medicilor de familie în activitatea de implementare a
programului de screening;
 monitorizare a derulării programului conform graficului Gantt;
 pregătirea personalului sanitar din județ (medici de familie,
ginecologi, moașe, neonatologi) în vederea consilierii și ajutării
mamelor în dorința de a renunța la fumat.
4. identificarea resurselor pentru formarea comportamentului favorabil sănătăţii:
 resurse financiare: program naţional de promovare a sănătăţii, sponsorizări,
ONG-uri, resurse comunitare;
 resurse umane: medici de familie, medici specialişti, personal medical,
formatori, cadre didactice, voluntari;

5. elaborarea conţinutului şi alegerea metodelor de folosit:

 elaborare de materiale suport pentru activităţile programului pe tematică
specifică (conform temelor enunţate mai sus): cărţi, broşuri, pliante, fluturaşi,
filme tematice, emisiuni radio-TV;
 mijloace auditive, mijloace vizuale, mijloace audio-vizuale.

50
  toate materialele și acțiunile intreprinse trebuie să respecte cei 5 A
recomandați de American Colleege of Obstetrician and Gynecologist-
ask,advise, assess, assist,arrange follou-up

6. acţiunea propriu-zisă de influenţare, de formare de atitudini, comportamente:

 implemetarea şi derularea programului

Scopuri Conţinut
(pentru ce?) (ce?)

Planificare

Execuţie
Obiect Mijloace
(la ce?) (cum?)

Evaluare

Factori
determinanţi
Subiect
(cine?)

Etapele implementării unui program de educaţie pentru sănătate

7. evaluarea rezultatelor procesului:

 continuă
 imediată
 de etapă
 terminală

51
Anexa Nr.3 Date răspunsuri chestionar
Nr. Var Me Stu Stare civila GPA VG GN Fu Cat De In Unde Stia
sta diu dii ma cand sarcina lucrati/locu ti
ti ( ani actuala iti, se ca?
) fumeaza?

1 36 U S Casatorita 33- 39 4150 Da 15b/zi 15 Nu Da

2 33 U S Casatorita 22- 39 3230 Da 1/2p/zi 15 La fel Da
3 27 R L Casatorita 22- 39 3150 Da 1-2/zi 3 La fel Da
4 38 R G Concubinaj 22- 39 3100 Da 1p/zi 24 La fel Da
5 22 R G Singura 11- 39 2860 Da 1-2/zi Nu Da
6 18 R P Concubinaj 11- 37 2350 Da 1/2p/zi 1 La fel Nu
7 28 R PL Casatorita 11- 36 2600 Da 1/2p/zi M putin Nu
8 32 R S Casatorita 321p 39 3400 Da 1p/zi 9 M putin Da
9 34 R S Casatorita 22- 35 3650 Da 1/2p/zi Nu Nu
10 24 R L Casatorita 44- 39 4000 Da 1-2/zi Nu Nu
11 39 R L Nu declar 44- 38 3150 Da 1-2/zi 10 Nu Nu Da
12 24 R L Nu declar 11- 40 3100 Da 1p/zi 5 Nu Nu
13 21 R L Nu declar 11- 39 3980 Da 1/2/zi 3 Nu Nu
14 30 U S Casatorita 11- 41 3100 Da 1-2/zi 3 Nu Nu
15 31 U S Cas atorita 321a 39 3100 Da 1/2p/zi 2 Nu Nu
16 21 U G Nu declar 321p 40 3700 Da 1/2p/zi 1 Nu Nu
17 31 U SP Casatorita 321a 39 3400 Da 1/2p/zi 10 Nu Nu Da
18 39 R G Nu declar 321p 38 3450 Da 1-2/zi Nu Nu
19 24 R G Nu declar 22- 37 3000 Da 1/2p/zi La fel De fata
20 18 R L Conc ubinaj 11- 40 3000 Da 1-2/zi 6 La fel In spatii
amenajate
21 27 U ? Nu declar 321p 36 1990 Da 1-2/zi 1 La fel De fata
22 25 R L Casatorita 11- 39 3050 Da 1-2/zi M putin Nu
23 29 U S Casatorita 22- 39 3060 Da 1/2p/zi M putin De fata
24 22 U L Concubinaj 11- 40 3500 Da 1/2p/zi La fel Da
25 33 R L Concubinaj 321p 38 3100 Da 1p/zi 10 M putin Da
26 18 R L Concubinaj 11- 37 3280 Da 1/2p/zi 2 M putin Da
27 28 R SP Concubinaj 44- 39 3400 Da 1/2p/zi La fel Nu
28 18 R G Conc ubinaj 321p 36 2800 Da 1/2p/zi 5 La fel Da
29 21 U G Conc ubinaj 22- 36 2500 Da 1/2p/zi 4 M putin In spatii
amenajate
30 18 U P Conc ubinaj 33- 35 2300 Da 1p/zi 2 M putin De fata
31 22 U L Casatorita 11- 38 3200 Da 1-2/zi 3 M putin In spatii

52
 amenajate
32 33 U S Casatorita 22- 40 3500 Nu Nu
33 30 R L Casatorita 541p 39 3400 Nu Nu
34 28 U S Casatorita 11- 37 3150 Nu Nu
35 19 R G Concubinaj 11- 37 2640 Nu Nu
36 27 U S Casatorita 33- 39 3450 Nu In spatii
amenajate
37 31 U L Casatorita 211a 38 3000 Nu In spatii
amenajate
38 20 R L Casatorita 11- 38 3480 Nu Nu
39 25 R PL Casatorita 22- 40 3940 Nu Nu
40 30 U S Casatorita 11- 40 3380 Nu Nu
41 23 U G Casatorita 33- 40 3450 Nu Nu
42 31 U S Casatorita 11- 41 3980 Nu In spatii
amenajate
43 37 U S Casatorita ?? 37 3250 Nu Nu
44 35 U S Concubinaj 211p 35 2720 Nu Nu

45 30 R S Casatorita 22- 38 3800 Nu De fata

46 26 R S Casatorita 11- 41 3980 Nu De fata
47 28 U L Casatorita 11- 34 2000 Nu De fata

48 32 R L Casatorita 22- 37 3100 Nu De fata

49 27 U L Casatorita 11- 37 3500 Nu De fata
50 33 R L Casatorita 431p 37 3200 Nu De fata
51 22 R L Singura 22- 38 3350 Nu De fata
52 33 U S Casatorita 22- 32 1990 Nu De fata
53 17 R G Concubinaj 22- 39 3400 Nu In spatii
amenajate
54 27 U L Casatorita 321p 38 3400 Nu In spatii
55 33 R G Casatorita 33- 40 3000 Nu In spatii
56 24 R L Nu declar 22- 40 2900 Nu In spatii
57 27 R L Casatorita 33- 39 2500 Nu In spatii
58 27 U S Casatorita 22- 40 3690 Nu In spatii
59 28 U L Casatorita 211p 39 3200 Nu In spatii
60 34 U S Casatorita 211p 38 3050 Nu In spatii
61 32 R ? Casastorita 55- 38 3380 Nu Nu
62 29 U PL Casatorita 33- 38 2600 Nu Nu
63 32 U SP Casatorita 321a 38 3050 Nu Nu
64 23 R PL Casatorita 11- 40 3670 Nu Nu
65 20 R ? Casatorita 22- 38 3100 Nu Nu
66 37 R S Casatorita 22- 39 3030 Nu Nu
67 22 U L Casatorita 11- 39 4340 Nu Nu
68 19 R G Concubinaj 22- 37 2600 Nu Nu
69 21 U L Casatorita 211p 40 3750 Nu Nu
70 32 U S Casatorita 22- 40 3250 Nu Nu
71 25 R S Casatorita 11- 38 3270 Nu Nu
72 36 U L Casatorita 321a 40 3240 Nu Nu
73 29 U P Casatorita 422a 38 3500 Nu Nu

53
74 30 U S Casatorita 44- 40 3840 Nu Nu
75 33 U S Casatorita 11- 39 3300 Nu Nu
76 25 R L Casatorita 22- 40 2490 Nu Nu
77 25 R L Casatorita 33- 38 3400 Nu Nu
78 29 R L Casatorita 22- 39 2750 Nu Nu
79 36 U S Casatorita 972p 40 4300 Nu Nu
80 27 U S Casatorita 11- 39 3680 Nu Nu
81 21 R L Casatorita 22- 38 2750 Nu Nu
82 19 U G Conubinaj 22- 38 2950 Nu Nu
83 28 U L Conc ubinaj 11- 41 3700 Nu Nu
84 32 R S Casatorita 22- 39 3550 Nu Nu
85 22 U L Casatorita 11- 40 3460 Nu Nu
86 45 R L Casatorita 871p 39 4100 Nu Nu
87 32 R L Casatorita 33- 40 3700 Nu Nu
88 24 R L Casatorita 22- 40 3400 Nu Nu
89 17 U L Conc ubinaj 11- 37 2660 Nu Nu
92 22 R P Nu declar 321p 38 3280 Nu Nu
91 27 U S Casatorita 33- 40 4130 Nu Nu
92 31 R G Casatorita 33- 39 3650 Nu Nu
93 23 R G Concubinaj 11- 40 3400 Nu Nu
94 23 R L Casatorita 11- 39 3400 Nu Nu
95 27 U S Casatorita 22- 39 3270 Nu Nu
96 31 R P Casatorita 22- 38 3240 Nu Nu
97 26 R ? Casatorita 11- 41 3400 Nu Nu
98 20 R ? Casatorita 11- 40 3450 Nu Nu
99 28 U ? Casatorita 22- 37 2600 Nu Nu
100 30 U S Casatorita 11- 39 3400 Nu Nu
101 26 R SP Casatorita 321p 39 3600 Nu Nu
102 29 R L Casatorita 11- 40 3680 Nu Nu
103 37 U ? Casatorita 211p 39 3400 Nu Nu
104 32 R G Concubinaj 22- 40 3250 Nu Nu
105 44 R L Casatorita 44- 39 3660 Nu Nu
106 29 U L Casatorita 33- 30 1800 Nu Nu
107 21 U PL C asatorita 11- 39 3660 Nu Nu

54
55
 Bibliografie

1. Asociația fumătorilor, Sarcina și fumatul, 2012

2. American Pregnancy Association, Second Hand Smoke and Pregnangy,
3. Borzan Cristina, Mocean Floarea, Sănătate Publică, Editura Medicală
Universitară „I. Haţieagnu” Cluj-Napoca, 2002
4. Centrul Național de Studiu pentru Medicina Familială, Îngrijiri prenatale
în sarcina cu risc scăzut.Ghid de practică pentru medicul de familie, 2005
5. Ghid de terapie antitabac. Consiliere și tratament, Chișinău 2013
6. Ghidul ENSP pentru tratamentul dependenței de tutun , martie 2016
7. Institutul Național de Sănătate Publică , Ghid de preventie volumul 4,
București 2016
8. Irina Olteanu, Fumatul la mâna a treia, pericolul nevăzut, qbebe.ro 2018
9. Jurnal de sănătate, Istoia fumatului. Cum a apărut fumatul?, www.jurnal-
sănătate.ro
10.Kriesteen Cherney, Thirhand Smoke What You Should Know, https//www
healthline.com 2017
11.Matei Alexandru, Efectele metabolice ale fumatului în sarcină , Practica
medicala – vol. VI, Nr.3 ( 23 ) An 2011
12. Ministerul Sănătății România, Comunicat de presă, Ziua Mondială Fără
Tutun, mai 2019
13.Peyton Jacob, Thirdhand Smoke New evidence , Challenges , and Future
Directions, 2018

56
14. Societatea Română de Pneumologie , Ghid de renunțare la fumat și
asistență de specialitate a fumătorului ( GREFA), 2008
15.Vlădescu Cristian , Fumatul și sănătatea publică în România.
( Cunoștințe, atitudini și practici legate de consumul de produse din tutun
în rândul populației generale din România), - studiu retrospectiv 2004
16.WHO, Tabacco use and second hand expousere in pregnancy, 2013
17.WHO, Pregnancy and Postpartum Smoking Cessation , 2013
18.WHO, WHO recommandation on tabacco use in pregnancy, 2016
19. Wikipedia , Smoking and pregnancy

57