Testul PAPANICOLAU

Testul citologic Papanicolau (numit şi Babes- Papanicolau după denumirea doctorului

român Aurel Babes, care a preconizat depistarea precoce a cancerului genital feminin prin
examinarea frotiului citovaginal) este o analiză obţinută prin recoltarea prin perire a celulelor din
cervix şi apoi fixarea lor pe o lamă de sticlă. Deşi analiza celulelor din cervix este cea mai des
folosită, testul Papanicolau permite şi evaluarea citologică a celuleor polului vaginal şi
endocervicale.

Tehnica de recoltare a secretiei cervico-vaginale

pentru testul BABES PAPANICOLAU in mediu lichid
Pregatirea pacientei

Pentru recoltarea probei citologice in vederea realizarii testului Babes Papanicolaou trebuie
indeplinite mai multe conditii:
- absenta hemoragiei cervico-vaginale abundente;
- femeia nu trebuie sa fi primit recent medicatie locala sau sistemica, mai ales ca se
cunoaste efectul unor medicamente asupra mucoasei epiteliale (tetraciclina, digitala, etc.).
Unele substante acide/bazice influenteaza indicele acidofil, altele influenteaza penetrarea
colorantilor in celule;
- nu trebuie sa existe un istoric recent (sub 6 saptamani) de terapie chirurgicala,
termoterapie, radioterapie, la nivelul colului uterin sau al vaginului;
- pacienta nu trebuie sa fi avut contact sexual in ultimele 48 de ore;
- pacienta trebuie sa evite spalaturile locale cu 24 de ore inainte de recoltare;
- recoltarea probelor pentru alte teste din zona cervico vaginala (gonoree, chlamydia,
cultura bacteriana din col-CCB ) inainte de recoltarea pentru testul Papanicolaou nu este
recomandata.
Aceste prelevari pot determina indepartarea unor celule transformate malign sau cu leziuni
premaligne astfel incat acestea nu pot sa mai fie depistate. Pot apare rezultate fals negative.

Perioada de recoltare:in afara perioadei menstruale, preferabil la mijlocul ciclului menstrual.

Locul de prelevare
- prelevare de la nivelul exocolului si endocolului cuprinzand si zona de transformare
daca se evidentiaza leziuni in zona cervico-vaginala se recolteaza proba si din aceste leziuni si se
precizeaza locul de unde s-a recoltat in fisa de insotire a probei.

Materiale necesare :
- speculum vaginal bivalvular
- aplicator cu tija şi pat din bumbac
- 3 lame de sticlă pentru citire microscopică
- fixative
- lampă ajustabilă
- câmp
- manusi chirurgicale de unica folosinta
- fisa de insotire a probei
 - instrumente de recoltare: periuta cervicala(Atentie! nu se utilizeaza periuta cervicala la
femeile insarcinate)
- recoltor special cu mediu lichid
- Pap stick
- formulare cerere analize laborator

Recoltare:
- confirmarea identităţii pacientei;
- se explică procedura pacientei;
- se spală mâinile;
- se explică pacientei importanţa relaxării musculaturii perineale pentru a uşura efectuarea
examinării şi recoltării;
- se cere pacientei să micţioneze înainte de efectuarea procedurii de recoltare;
- se asigură intimitate şi se cere pacientei să se dezbrace de la brâu în jos;
- este acoperită cu un halat de unică folosinţă şi ajutată să se aşeze pe masa ginecologică;
- se potriveşte lampa pentru luminozitate maximă în zona genitală;
- se înlătură halatul din zona genitală;
- se oferă mănuşi medicului(/ asistenta medicala imbraca manusi) şi speculul vaginal. Nu
se vor folosi lubrefinate pentru acesta pentru a nu interfera cu rezultatul testului. Se poate
uda speculul cu apă caldă pentru a uşura inserţia.
- se anunţă pacienta când i se introduce speculul pentru a preveni tresărirea şi încordarea
musculaturii
- se sugerează pacientei să se relaxeze şi să respire adânc în timpul introducerii speculului.
- după introducerea specului acesta este lărgit pentru expunerea cervixului şi apoi blocat
pentru începerea recoltării;
- se oferă medicului pe rând aplicatoarele şi periuţa necesare recoltării celulelor din
diferitele zone. Se introduce periuta in endocervix numai cat se introduc toti perii in
canalul endocervical. Pentru periuta cervix rotirea se face in sensul acelor de ceasornic de
5 ori, iar pentru periuta Combi (cu partea pentru endocol mult mai lunga) rotirea se face
in sensul acelor de ceasornic doar de doua ori (deoarece este mult mai abraziva). Se
scoate periuta cervicala.
Foarte important!!
Se detaseaza capul periutei dupa recoltare si se introduce in recipientul cu mediu lichid, apoi se
insurubeaza capacul!
Pentru recoltatrea pe lame, după fiecare recoltare, se vor lua aplicatoarele şi se vor roti blând pe
câte o lamă de sticlă peste care se va pune imediat un fixator pentru prevenirea uscării celulelor;
- lamele microscopice vor fi marcate diferit în funcţie de zonele din care s-au recoltat
celulele. La un test complet, medicul va recolta celule din zona cervicală, endocervicală
şi a polului vaginal.
- după recoltare se deblochează speculul pentru a fi scos evitând rănirea pereţilor vaginali;
- este ajutată pacienta să coboare de pe masa de examinare;
- se completează formularele de laborator cu datele pacientei, inclusiv data ultimei
menstruaţii, apoi se trimit probele la laborator.

Consideraţii speciale :
*înainte de efectuarea testului, pacienta va trebui învăţată să nu facă spălături vaginale cu 48 de
ore înainte şi să nu folosească ovule vaginale
*recoltarea poate avea loc cu 5-6 zile înainte de menstruaţie sau la o săptămână după
menstruatie.

Recoltarea probelor pentru lohiocultura

Materiale necesare
-Valve ginecologice
-Tampon de exsudat cu mediu de transport
-Materialele necesare pentru efectuarea toaletei interne si externe conform
procedurii interne a spitalului
Mod de recoltare
Recoltarea se efectueaza in sectia de Obstetrica-ginecologie, in sala de tratamente de catre
personalul asistenta responsabila si instruita pentru aceasta manevra.
Se efectueaza toaleta locala externa si interna conform protocolului intern aprobat pe sectie.
Dupa efectuarea toaletei se introduc valvele prin manevre blande. Se evidentiaza colul uterin. Se
recolteaza prin introducerea tamponului de exsudat in cavitatea uterina. Se retrage cu grija si se
introduce in tubul cu mediu de transport.
Pe tubul cu tamponul de exsudat se lipeste eticheta cu codul de bare identic cu cel de pe cerere
sau alte recipiente recoltate pacientului in acelasi timp.

Testul Lahm-Schiller (testul cu Lugol)

- detectează stările precanceroase ale colului uterin, bazându-se pe proprietatea epiteliului
normal exocervical şi vaginal de a se colora în brun-acaju cu o soluţie iodo-iodurată.
Poate fi folosit pentru depistarea în masă a cancerului de col uterin. Leziunile nu se
colorează, ceea ce permite efectuarea biopsiei dirijate.

Colposcopia
- examenul endoscopic al colului uterin, se realizează după badijonarea cu acid acetic 2-3%
urmată de efectuarea testului Lahm-Schiller. Este metoda suplimentară de cercetare a leziunilor
exocervicale descoperite la examenul cu valve.

Celioscopia
- este o endoscopie a cavităţii pelviene după instituirea pneumoperitoneului. Permite puncţia
unor formaţiuni chistice ovariene, localizarea sediului obstrucţiei tubare, precizarea cauzelor
unor dureri pelviene.

Biopsia de col -biopsia de endomotru

- constă în prelevarea unui fragment de ţesut pentru examenul histopatologic. Endometrul se

recoltează prin metoda chiuretajului uterin.
Chiuretajului uterin

Chiuretajul uterin consta in dilatarea colului uterin cu ajutorul unor dilatatoare si

indepartarea stratului superficial al mucoasei uterine (endometrul) cu o chiureta, pensa sau
dispozitiv de biopsie. Tesutul extras este investigat ulterior in laborator.

Scop:
- evacuator
- hemostatic,
- biopsic
- explorator.

Este indicat in urmatoarele situatii:

● Sangerari uterine anormale
● Retentie de tesut dupa intreruperi de sarcina
● Suspiciune de cancer uterin
● Polip uterin persistent
● Infertilitate

Riscurile asociate procedurii sunt:

● Durere in timpul procedurii, in absenta anesteziei generale
● Hemoragie care sa necesite transfuzie sau alta operatie
● Infectie
● Perforarea uterului si organelor vecine
● Sinechie uterina
● Reactie anormala la medicatie
● Indepartare incompleta a tesutului si repetarea procedurii
● Celulele canceroase pot sa nu fie detectate, chiar daca exista

Alternativa la chiuretajul uterin este histeroscopia operatorie, similara ca procedura dar cu

diferente in ceea ce priveste posibilitatile de vizualizare a cavitatii sau de utilizare a unor
echipamente electrice. In functie de volumul hemoragiei sau tesutului proliferat, poate fi indicata
una sau alta din cele doua tehnici.

Dilatarea si chiuretajul uterin: include Biopsia de endometru, Dilatarea colului,

Debridarea sinechiei uterine si Extirparea polipilor)

Cerinte preliminare
Investigatii:
Inainte de efectuarea chiuretajului uterin sunt necesare urmatoarele investigatii:
● Frotiu cervical Papanicolau efectuat in ultimele 12 luni
● Cultura col uterin
● Hemoleucograma, transaminaze, glicemie, creatinina, APTT
● Serologie boli transmisibile: HBs, HCV, HIV, VDRL
Consimtamant scris:
 Pentru efectuarea chiuretajului uterin este necesara completarea unui formular de
consimtamant, dupa citirea informatiilor si clarificarea nelamuririlor. Consimtamantul se poate
retrage inainte de efectuarea procedurii.
Medicatie:
Medicul trebuie informat despre orice medicamente sau remedii naturiste luate in mod
regulat.
Regim de viata:
Alimentele si lichidele sunt interzise cu 6 ore inainte de interventie.
Contactul sexual trebuie evitat cu 48 ore inainte de interventie.
Se recomanda epilarea si utilizarea sapunurilor bactericide pentru toaleta genitala.

Mod de desfasurare a procedurii

Instrumentar:
- două valve vaginale Sims,
- două pense de col Pozzi,
- un histerometru,
- două pense vaginale lungi, pense port tampon
- o pensă pentru resturi de obicei Schultze,
- trei - patru chiurete fenestrate de diferite mărimi şi
- un set de dilatatoare metalice Hegar.
Anestezie:
- generală,
- intravenoasă,
- cu barbiturice sau
- locală, cu solutie xilină 1%.

Conditii de efectuare: examen genital bimanual şi cu valvele, pentru precizarea situatiei colului
şi corpului uterin, ca volum şi orientare. De asemenea, este indispensabilă o foarte bună dilatare
a colului.Procedura incepe prin administrarea anesteziei locale sau generale si dezinfectarea
vaginului. Colul este verificat si dilatat, cu dilatatoare de dimensiuni progresiv crescatoare.
Aceasta manevra poate determina contractii uterine, percepute de pacienta, daca este treaza, ca
niste crampe menstruale. Se racleaza cavitatea si se extrage polipul, tesutul endometrial sau de
alta natura. Tesuturile extrase se trimit la laborator pentru analize. In cazul biopsiei de
endometru, nu este nevoie de dilatatia colului, iar fragmentele extrase sunt mult mai mici.

Supravegherea pacientei dupa tehnica

Perioada de supraveghere in clinica:este necesara supravegherea in clinica minim 30 min. de la
terminarea procedurii.
Conducerea autovehiculului nu este permisa in ziua interventiei, in cazul utilizarii anesteziei
generale.
Dupa chiurataj se poate prescrie medicatie antiinflamatorie, in scopul reducerii durerii si altor
simptome postoperatorii. Medicul poate administra un antibiotic in timpul procedurii, pentru a
preveni infectia.
Regim de viata:
Activitatile obisnuite pot fi reluate incepand cu ziua urmatoare interventiei.
 Nu se impun restrictii deosebite in ceea ce priveste regimul alimentar.
Contactul sexual este interzis in primele 7 zile de la interventie.
Simptome posibile:
-in primele ore dupa chiuretajul uterin pot aparea senzatii de greata, voma , dureri de cap,
care cedeaza
-incepand cu ziua urmatoare: durerea pelvina poate persista cateva zile, dar este, de obicei,
suportabila.
Sangerarea este normala in primele 7 zile, daca nu depaseste cantitatea unei menstre
obisnuite.
Simptome care necesita consult medical imediat:
● Febra peste 38∘C
● Durere intensa care nu cedeaza la calmante
● Sangerare abundenta persistenta

Accidentele imediate ale chiuretajului uterin sint hemoragiile şi perforatiile.

In hemoragii se recurge la exprimarea uterului prim masaj abdominal,
medicamente uterotone şi revizuirea cavitătii uterine cu chiureta.
In hemoragiile post-partum se poate recurge la tamponarea cavitătii uterine cu
meşe mari şi uneori la histerectomie rapidă de hemostază (histerectomie de necesitate).
In hemoragiile prin defecte de coagulare (afibrinogenemie)tratamentul este
medical(fibrinogen, enzime antifibrinolitice, transfuzii cu singe).
In hemoragiile care pot surveni după chiuretajul evacuator (avort, resturi ovulare)
cu exceptia sarcinei cervicale la care se impune histerectomia rapidă de hemostază, la
celelalte,
-după revizuirea cavitătii şi administrare de ocitocice, se poate recurge la ocluzia
canalului cervical cu pensa Bret sau cu pense de col.
In perforatii se recurge la laparotomie pentru control şi hemostază (histerorafie)
mai ales cind nu avem siguranta că evacuarea cavitătii a fost completă.

Sechele tardive:
-avorturi şi naşteri premature prin insuficienta istmului cervical (după dilatatii
brutale extemporanee), placenta praevia, placenta acreta şi hemoragii in delivrentă;
-tulburări mensturale produse de sinechii (amenoree, oligo-şi hipomenoree);
sarcini ectopice şi
-sterilitate secundară.

Chiuretajul prin suctiune (aspirare) este numit si avort prin aspiratie.

Avortul chirurgical prin aspirare este o metoda utila in primele 6 - 12 saptamani
de sarcina, se mai numeste aspirarea prin vacuum.
Avortul prin aspiratie cuprinde administrarea de analgezice pentru durere si
misoprostol pentru pregatirea procedurii.
Pacienta sta pe masa in pozitie ginecologica. Un speculum se insera in vagin
pentru al deschide, apoi se foloseste un tenaculum, instrument care mentine cervixul
pentru a putea fi dilatat de instrumente speciale.
 Cand cervixul este dilatat indeajuns, o canula - un tub de plastic lung, este
conectata la un aparat de suctiune, care va dizloca placenta si tesuturile fetale.
Procedura tine 10 - 15 minute, iar perioada de recuperare este de cateva ore in
spital.
Efectele secundare frecvente sunt crampele abdominale, greata, transpiratii si
oboseala.
Efecte secundare mai rare in avortul chirurgical prin aspirare includ: sangerari
prelungite si masive, formarea de cheaguri de sange, leziuni ale cervixului si perforarea
uterului. Infectia uterina determinata de bacterii poate determina febra, durere,
sensibilitate abdominala si formarea de tesut cicatricial.