As.Med.

Mihaela Rosculet NURSING 2

RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENE DE LABORATOR

1. RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMEN SUMAR DE URINĂ SI SEDIMENT URINAR

OBIECTIVELE PROCEDURII
 Determinarea densităţii, ph-ului, glucozei, albuminei, urobilinogenului
 Examinarea sedimentului urinar- leucocite, hematii, cilindri, celule epiteliale, flora microbiana

PREGĂTIREA MATERIALELOR
 Materiale pentru toaleta organelor genitale
 Recipient pentru sumar urina curat şi uscat, nesteril
 Seringă şi ace sterile, tampoane cu alcool 70%, alcool iodat
 Manusi de unica folosinta
 Pensă pentru clamparea sondei - când mostra de urină( 10ml) este recoltată pe sondă à demeure
 Materiale de protectie – masca, sort, ochelari
 Recipiente pentru deseuri

1.Tub examen obişnuit de urină (biochimie şi sediment)

PREGĂTIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
 Se informeaza pacientul conştient si se explica procedura în termeni accesibili
 Se obţine colaborarea si consimtamantul
b) FIZICĂ:
 Se recomanda recoltarea din prima urina de dimineata - este mai concentrata si nu este
influentata de dieta si activitatea fizica.
 Se accepta si un esantion de urina obtinut dupa cca 4 ore de staza vezicala (lipsa mictiunii).
 In situatii de urgenta se poate recolta proba de urina in orice moment.
 La femei aflate in timpul ciclului menstrual, pentru a evita contaminarea probei cu sange, se
recomanda folosirea unui tampon intravaginal steril.
 Aportul de lichide în timpul recoltării trebuie să fie normal (cu excepţia cazurilor când
medicul curant face recomandări specifice în acest sens).
 Se asigura intimitatea pacientului.
1
As.Med. Mihaela Rosculet NURSING 2

EFECTUAREA PROCEDURII:
 se verifica prescriptia medicala si se identifica pacientul

1.Autorecoltare pacient.
Asistentul medical explica tehnica pacientului
 Se spala mainile cu apa si sapun;
 Se face toaleta genito-urinară cu apă şi săpun, se clăteste abundent si se uscaca regiunea;
 Se aşeaza într-o poziţie în care jetul urinar să fie dirijat în recipient: ortostatism la bărbat şi
poziţie şezândă la femeie;
 Se urineaza o cantitate mica în toaleta aproximativ 100 ml (primul jet – este urina contaminata cu
germenii microbieni prezenti in mod normal in regiunea distala a uretrei) si apoi se colecteaza
urina din jetul mijlociu, fara intreruperea fluxului urinar, direct in recipientul de unica folosinta
pentru sumar de urina, aproximativ 10-15 ml;
 Se infileteaza capacul la recipient;
 Se spala mainile si se dezinfecteaza;
 Se duce proba asistentului medical.

2. Recoltare la pacient imobilizat constient

 Toate etapele descrise mai sus sunt realizate de AM

3. Recoltare la pacient cu sonda à demeure

 Se clampeaza sonda urinara cu 15' înainte de recoltare
 Se spăla mâinile si se pun mănuşi de unică folosinţă
 Se monteaza o seringa de 10 ml
 Se dezinfecteaza sonda la capatul distal al cateterului cu alcool 70%
 Se puncţioneaza sonda cu acul adaptat la seringă
 Se aspira 10 ml de urină în seringă
 Se transfera urina în recipient fara a contamina proba
 Se scot manusile si se spăla mâinile
Atentie!
 Nu se desface jonctiunea cateter – tub drenaj pentru recoltare.

4.Recoltarea urinei prin sondaj vezical

Se indica la pacientii inconstienti, cu incontinenta, retentie de urina sau alte situatii
 Se introduce sonda vezicală respectând tehnica sondajului vezical la bărbat sau femeie
 Se lăsa putina urina să curgă în tavita renala şi se recolteaza apoi în recipientul pentru laborator
10-15 ml fara a contamina proba, se pune capacul recipientului,
 Se continua evacuarea conţinutului vezicii urinare
 Se indepărteaaza sonda dupa ce se penseaza
 Se arunca materialele folosite în containerele specifice
 Se scot manusile si se spăla mâinile

5.Recoltare prin punctie vezicala

 In situatii speciale, urina se poate recolta direct din vezica prin punctie suprapubiana efectuata de
medic.

2
As.Med. Mihaela Rosculet NURSING 2

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

 Se colecteaza materialele folosite în containere speciale conform PU (precauţii universale)
 Se spăla mâinile după îndepărtarea mănuşilor

NOTAREA PROCEDURII
 Se noteaza procedura în dosarul/planul de îngrijire, data şi ora recoltării

PREGĂTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR

 Se completeaza buletinul de analiza si se eticheteaza proba de urina cu datele pacientului
 Dupa recoltare, proba de urina se poate pastra la temperatura camerei (18-25°C) cel mult 2 ore sau
la frigider (4°C) pentru maxim 24 ore.

EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII

Rezultate aşteptate/dorite
 Urina s-a recoltat respectand corect toate etapele

Rezultate nedorite / Ce se face?

Mostra de urină este contaminată cu scurgere vaginală, cu sânge menstrual, cu agenti patogeni
prin păstrare mai mult de 2 ore în afara frigiderului
 Se arunca urina;
 Se recolteaza în afara perioadei de menstruaţie;
 Se face toaleta locală înainte de prelevare;
 Se respecta regulile de recoltare
Păstrarea prea mult la rece duce la precipitarea uraţilor ceea ce împiedică analiza ulterioară a
urinei
 Se respecta normele generale de pregătire a produsului pentru laborator
Emisia dificilă a urinei prin blocaj psihologic
 Se discuta cu pacientul, se ofera timp sau se recolteaza prin sondaj vezical (în caz de urgenţa)

2.RECOLTAREA ASEPTICA A URINEI

PENTRU UROCULTURA

OBIECTIVELE PROCEDURII
 Studiul bacteriologic al urinei pentru identificarea germenilor şi efectuarea antibiogramei.
 Prelevarea se face in recipiente sterile.

PREGĂTIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
 Se explica pacientului necesitatea prelevării
 Se instruieste pacientul conştient şi valid cum să recolteze singur
b) FIZICĂ:
 Se recomanda recoltarea din prima urina de dimineata in care exista o concentratie mare de
germeni,
 Se accepta si proba de urina obtinuta dupa cca 4 ore de staza vezicala (lipsa mictiunii).
 In situatii de urgenta se poate recolta proba de urina in orice moment – pe cererea catre laborator se
va mentiona daca timpul de la ultima mictiune <4h;
3
As.Med. Mihaela Rosculet NURSING 2
 Se evita recoltarea dupa inceperea tratamentului cu antibiotice. Daca pacientul este in tratament cu
antibiotice se recomanda recoltarea dupa 3 – 5 zile de la ultima doza de antibiotic administrata.
 La femei, pentru a evita contaminarea probei cu secreţiile provenite din vagin, sau cu sange in
timpul ciclului menstrual, se recomanda folosirea unui tampon intravaginal steril.
 Se asigura intimitatea pacientului.

PREGĂTIREA MATERIALELOR
 Tavă medicală/cărucior
 Materiale pentru toaleta organelor genitale
 Materiale pentru sondajul vezical
 Urocultor STERIL
 Comprese sterile
 Antiseptic; soluţie de clorhexidină, alcool 70%
 Seringă şi ace sterile,
 Manusi de unica folosinta
 Container pentru aruncarea materialelor folosite

A.Prelevarea de catre asistentul medical

EFECTUAREA PROCEDURII:
 Se verifica prescripţia medicală si se identifica pacientul
 Se explica pacientului modul de derulare a procedurii.
 Se spăla mâinile si se pun manusi
 Se face toaleta riguroasa regiunii uro-genitale cu apa si sapun; se usuca regiunea cu comprese
sterile;
 La femei se indeparteaza labiile, se spala vulva, din fata spre spate, acordand o atentie deosebita
meatului uretral. După spălare, zona vulvară decontaminată se şterge cu 2 tampoane de tifon
sterile prin mişcare unică din faţă spre spate. Pentru a evita contaminarea probei cu secreţiile
provenite din vagin, sau cu sange in timpul ciclului menstrual, se recomanda folosirea unui
tampon intravaginal steril. Se recomandă să se îndepărteze cu degetele labiile, astfel încât jetul
urinar să nu ia contact cu acestea sau cu părul pubian.
 La barbati se recomanda ca toaleta locala sa se efectueze cu decalotarea glandului, se retracta
preputul si se spala cu apa si sapun glandul, acordand o atentie deosebita meatului uretral, după
care se usucă cu două tampoane de tifon sterile, din faţă către fren.
 Se educa pacientul/pacienta sa urineaze în bazinet/plosca. Aproximativ 100 ml de urina este lasata
sa curga in plosca (este urina contaminata cu germenii microbieni prezenti in mod normal in
regiunea distala a uretrei) si apoi se colecteaza urina din jetul mijlociu, fara intreruperea fluxului
urinar, direct in recipientul steril, de unica folosinta.
 Se evita atingerea recipientului în interior sau de zona genitală. Nu se atinge dopul recipientului cu
niciun obiect sau de zona urogenitala.
 La sfarsitul recoltarii, capacul se infileteaza strans pentru evitarea scurgerii urinei si contaminarii
acesteia.
 Se face toaleta organelor genitale
 Se indeparteaza manusile si se spala mainile

4
As.Med. Mihaela Rosculet NURSING 2

B) Prelevarea de către pacient

EFECTUAREA PROCEDURII:
 Se explica pacientului procedura descrisa mai sus

C) Prelevarea de pe sonda urinară à demeure

EFECTUAREA PROCEDURII
 Se spăla mâinile cu apă şi săpun (lavaj simplu)
 Se pun mănuşi de unică folosinţă
 Se clampeaza sonda sub locul de prelevare fără sa se lezeze
 Se aşteapta 10-15' ca să se adune o cantitate suficientă de urină pentru examen
 Se dezinfecteaza capatul distal al cateterului cu alcool 70% cu comprese sterile îmbibate în
antiseptic
 Se puncţioneaza sonda cu acul steril adaptat la seringă şi se preleveaza cantitatea necesară de
urină
 Se transfera urina din seringă în flaconul steril pentru laborator in conditii aseptice
 Se arunca acul şi seringa în containerul special
 Este obligatorie mentinerea sistemului de drenaj in circuit inchis. Nu se desface jonctiunea cateter
– tub drenaj pentru recoltare. Nu se colecteaza din sacul colector pentru urocultura.

D) Prelevarea prin sondaj vezical

EFECTUAREA PROCEDURII
 Se introduce sonda vezicală respectând tehnica sondajului vezical la bărbat sau femeie
 Se menţine sonda pe durata evacuării urinei
 Se lăsa urina să curgă în bazinet şi se recolteaza apoi în recipientul pentru laborator
 Se evacueaza tot conţinutul vezicii urinare
 Se indepărteaaza sonda
 Se arunca materialele folosite în container
 Se spăla mâinile
 Se ajuta pacientul să se îmbrace

E) Prelevare prin punctie suprapubiana

 Se realizata de medic

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
 Pacientul deplasabil nu are nevoie de îngrijiri speciale
 Pacientul imobilizat se aseaza confortabil.
 Se supravegheaza pacientul purtător de sondă, verificand deseori daca este permeabilă şi
racordată la punga colectoare

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

 Se colecteaza materialele folosite în recipiente speciale conform precauţiunilor universale (P.U.)

NOTAREA PROCEDURII
 Se noteaza procedura în fişa de proceduri şi în dosarul/planul de îngrijire, data, ora, numele
persoanei care a recoltut, aspectul urinei
5
As.Med. Mihaela Rosculet NURSING 2

PREGĂTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR

 Se eticheteaza mostra imediat după recoltare cu nume, prenume, CNP, data şi ora recoltării
 Se va mentiona OBLIGATORIU daca pacientul se afla in curs de tratament cu antibiotice.
 Proba va fi transportata cat mai repede la laborator.
 În situaţia în care transportul către laborator proba poate fi tinuta la temperatura camerei cel mult
2 ore sau refrigerată (4°C) pentru maxim 24 ore.

EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII

Rezultate aşteptate:
 Absenţa contaminării în timpul emisiei şi recoltării ca urmare a toaletei genito-urinare
Rezultate nedorite / Ce faceţi ?
 Contaminarea urinei prelevate cu bacterii prezente în regiunea periuretrală în timpul emisiei - se
repeta procedura.
 Multiplicarea germenilor prin păstrare mai mult de 1-2 ore în afara frigiderului. Păstrarea prea
mult la rece duce la precipitarea uraţilor ceea ce împiedică analiza ulterioară a urinei – se respecti
normele generale de pregătire a produsului pentru laborator
 Emisia dificilă a urinei prin blocaj psihologic – se ofera timp sau se recolteaza prin sondaj vezical
(în caz de urgenţa)
 Mostra de urină este contaminată cu scurgere vaginală sau cu sânge menstrual- se recomanda
folosirea unui tampon intravaginal steril.
 Monstra de urina se recolteaza in timpul tratamentului cu antibiotice – rezultatul nu este
concludent.

3.RECOLTAREA PROBEI DE URINA DIN 24 DE ORE

OBIECTIVELE PROCEDURII
Proba de urina din 24 de ore este necesara pentru anumite teste de laborator, precum: dozarea
proteinelor urinare (proteinurie), dozarea microalbuminuriei, dozarea nivelului de glucoza urinara
(glicozurie), dozarea cantitativa din urina a creatininei, caciului, sodiului, potasiului.

PREGĂTIREA MATERIALELOR
 Recipient curat, gradat de 3l
 Recipient nesteril – urocultor

PREGATIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
 Se explica pacientului necesitatea prelevării si se obtine colaborarea si consimtamantul
b) FIZICĂ:
 Aportul de lichide normal in ziua de dinaintea recoltarii si in timpul recoltarii
 Cu 24 de ore inainte de recoltarea urinei se evita consumul unor cantitati mari de lapte sau
derivate ale acestuia, deoarece provoaca tulburarea urinei si produce o crestere a cantitatii de
calciu din urina.
 Daca pacientul urmeaza o dieta alimentara fara sare, trebuie sa comunice acest lucru
personalului laboratorului, pentru a se cunoaste de ce cantitatea de sare din urina este scazuta.
 Se recomandă ca bolnavul să nu folosească nici un fel de medicaţie – dacă este posibil – in
cele 3 zile premergătoare recoltării

6
As.Med. Mihaela Rosculet NURSING 2
EFECTUAREA PROCEDURII:
 Se verifica prescripţia medicală si se identifica pacientul
 In dimineata recoltarii, de exemplu la orele 7:00, dupa toaleta matinala a regiunii genitor-urinare,
pacientul urineaza si nu retine aceasta urina; este momentul de la care se cronometreaza cele 24
ore. Daca pacientul are sonda urinara se goleste punga de urina.
 Toate emisiile de urina dupa orele 7:00 ale primei zi pana la orele 7:00 ale zilei urmatoare,
inclusive, se vor colecta intr-un recipient gradat curat.
 Recipientul cu urina, pe parcursul colectarii, va fi pastrat in frigider, ambalat intr-o punga de
plastic
 Un esantion din intreaga cantitate de urina colectata, aproximativ 50 - 100 ml, dupa omogenizare
prin agitare, va fi turnat intr-un urocultor, notandu-se si cantitatea de urina colectata in 24 ore
 Se vor specifica laboratorului urmatoarele aspecte: tratamentele administrate, dieta hiposodata,
consum excesiv de lapte si produse lactate, prezenta menstruatiei

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
 Pacientul deplasabil nu are nevoie de îngrijiri speciale
 Se supravegheaza pacientul purtător de sondă daca este permeabilă şi racordată la punga
colectoare

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

 Se colecteaza materialele folosite în recipiente speciale conform precauţiunilor universale (P.U.

NOTAREA PROCEDURII
 Se noteaza procedura în fişa de proceduri şi în dosarul/planul de îngrijire, data, ora, numele
persoanei care a recoltut, aspectul urinei, etc

EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII

Rezultate aşteptate:
 Diureza masurata corect, esantion suficient trimis la laborator
Rezultate nedorite / Ce faceţi ?
 Masuratoare incorecta, aport exagerat lichidian - se repeta procedura respectand regulile de
pregatire si recoltare

4.RECOLTAREA URINEI PENTRU PROBA ADDIS

OBIECTIVELE PROCEDURII
 Sedimentul Hamburger sau proba Addis este folosit pentru numărarea elementelor patologice
urinare (hematii, leucocite, cilindri, flora microbiana, cristale) în condiţiile în care există
suspiciunea unei suferinţe renale, dar în cadrul examenului sumar de urină, sedimentul urinar este
normal.
PREGĂTIREA MATERIALELOR
 Recipient pentru urina, urocultor steril
 Materiale pentru toaleta organelor genitale

PREGATIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
 Se explica pacientului in ce consta tehnica si necesitatea prelevării
 Se obtine colaborarea si consimtamantul
7
As.Med. Mihaela Rosculet NURSING 2
b) FIZICĂ:
 Se face toaleta zonei genitale cu apa si sapun

EXECUTAREA TEHNICII
 Se identifica pacientul si prescriptia medicala
 se spală zona genitală cu apă şi săpun pe n t r u a p r e v e n i c o n t a m i n a r e a p r o b e i ,
 prima urina de dimineata se arunca, se noteaza ora
 se ingera 250 ml apa plata/sau nu se ingera apa absolut deloc (politica laboratorului)
 se colecteaza toata urina emisa dupa exact 3 ore de la ingestia apei/ sau de la urinat, intr-un
recipient curat;
 pe toata perioada colectarii urinei este obligatoriu repausul la pat;
 din urina astfel colectata se esantioneaza cca 20 ml intr-un recoltor pe care se noteaza volumul
de urina din cele 3 ore
 dacă pacientul nu poate păstra în vezică urina colectată timp de trei ore, va colecta în vasul
respectiv toate micţiunile din intervalul stabilit.

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
 Pacientul nu are nevoie de îngrijiri speciale

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

 Se colecteaza materialele folosite în recipiente speciale conform precauţiunilor universale (P.U.)

NOTAREA PROCEDURII
 Se noteaza procedura în fişa de proceduri şi în dosarul/planul de îngrijire, data, ora, numele
persoanei care a recoltut, aspectul urinei

PREGĂTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR

 Esantionul de 20 ml va fi pus intr-un recipient pentru sumar de urina pe eticheta caruia se vor
nota numele si prenumele pacientului si volumul urinar colectat in cele trei ore.
 Recipientul se duce la laborator in cel mai scurt timp posibil.

EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII

Rezultate aşteptate:
 Recoltarea s-a realizat conform procedurii, fara incidente sau accidente
Rezultate nedorite / Ce faceţi ?
 Contaminarea urinei prelevate cu bacterii prezente în regiunea periuretrală în timpul emisiei - se
repeta procedura respectând normele de igiena locală
 Emisia dificilă a urinei prin blocaj psihologic – se ajuta pacientul sa se relaxeze sa poata urina
spontan sau se recolteaza prin sondaj vezical (în caz de urgenţa)
 Mostra de urină este contaminată cu scurgere vaginală sau cu sânge menstrual- Pentru a evita
contaminarea probei cu secreţiile provenite din vagin, sau cu sange in timpul ciclului menstrual,
se recomanda folosirea unui tampon intravaginal steril.
 Recoltarea unei cantitati insuficiente de urina si pastrarea necorespunzatoare a probei – Se
respecta procedura de recoltare

RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR

8
As.Med. Mihaela Rosculet NURSING 2
OBIECTIVELE PROCEDURII
 Examinarea macroscopică, biochimică, bacteriologică şi parazitologică
 Stabilirea diagnosticului bolilor infecţioase gastrointestinale
 Depistarea persoanelor purtătoare de germeni patogeni
 Depistarea sangelui in scaun

1.RECOLTAREA SACUNULUI PENTRU COPROPARAZITOLOGIC

Examenul coproparazitologic permite evidentierea prezentei oualor de paraziti, a proglotelor

sau a parazitilor insisi, in materiile fecale.

MATERIALE
 Mănuşi de unică folosinţă
 Prosop de hârtie/hârtie igienică
 Formular de recoltare
 Materiale pentru toaleta zonei perianale
 Bazinet curat
 Coprorecoltor (recipient steril cu volum de 30 ml, fara mediu de cultură)
 Materiale pentru toaleta zonei perianale

PREGĂTIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
 Se informeaza pacientul sau / şi familia despre procedura pentru a obţine colaborarea şi pentru
a preveni o eliminare necorespunzătoare
 Se obţine consimţământul informat
b) FIZICĂ:
 Recoltarea se face din scaun spontan la orice moment al zilei, fara utilizare de purgative
sau laxative pe baza de carbune,
 Se evita inainte de recoltare
- examenul radiologic gastrointestinal baritat,
- in săptămâna premergătoare recoltării, administrarea anumitor medicamente: bismut,
uleiuri minerale, carbune vegetal, tetraciclina, antidiareice, antiacide.
- substante grase (supozitoare, uleiuri laxative); prezenta acestora in scaun face imposibila
examinarea microscopic
- alimentele care produc reziduuri - fructe si legume uscate; legume verzi (varza, salata);
fructe cu pielita rezistenta (piersici, caise, rosii); fructe cu seminte mici si multe (smochine,
capsuni, kiwi)

9
As.Med. Mihaela Rosculet NURSING 2

EFECTUAREA TEHNICII
 Se identifica pacientul si prescriptia medicala
a) Autorecoltare
se instruieste pacientul:
 să-şi spele mâinile si să folosească mănuşi de unică folosinţă
 să defece în bazinet sau într-un recipient curat (oliţă, spre exemplu, la domiciliu )
 să recolteze cu linguriţa coprocultorului câteva fragmente de fecale (cca 50 g) din diferite
zone, mai suspecte, ale scaunului, fara sa umple recipientul
 să introducă linguriţa în coprocultor
 să-şi spele mâinile după îndepărtarea mănuşilor

NOTA
 Deoarece unii paraziţi intestinali nu elimină ouă, chisti sau larve în mod continuu, se
recomandă repetarea examinării de 3 ori la intervale de 7-10 zile
 Este contraindicat contactul probei cu apă sau urină.

b) Recoltarea facuta de asistentul medical va respecta aceleasi etape

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
 Nu necesită îngrijiri speciale legate de procedură

PREGĂTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR

 După prelevare se recomandă ca proba să ajungă la laborator în cel mai scurt timp pentru
examinare.
 Proba are stabilitate 24h la 2°C – 8°C.

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

 Se colecteaza materialele folosite în containere speciale conform precauţiilor universale (P.U.)
 Se spăla mâinile după îndepărtarea mănuşilor pentru a preveni croscontaminarea

NOTAREA PROCEDURII
 Se noteaza procedura în planul de îngrijire şi în fişa de proceduri

EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII

Rezultate aşteptate/dorite:
 Pacientul este compliant şi respectă întocmai instrucţiunile oferite
 Materiile fecale nu sunt amestecate cu urina
 Produsul recoltat este adus imediat la laborator evitâdu-se suprainfectarea sau distrugerea
ouălelor de paraziţi prin refrigerare
Rezultate nedorite/ce faceţi ?
 Materiile fecale sunt amestecate cu urina / Se instruieste de la început pacientul să defece în
ploscă usctă şi curată
 Pacientul nu respectă regimul , ceea ce duce la obţinerea unor rezultate neconcludente/ Se
explica dinainte consecinţele nerespectării dietei
 Materiile fecale nu sunt păstrate la temperatura corespunzatoare ceea ce modifică
acurateţea ţestului/ se respecta condiţiile de păstrare ale produsului
 Pacientul refuză recoltarea: Se discuta încă o dată cu el, se anunţa medicul
10
As.Med. Mihaela Rosculet NURSING 2

2. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU COPROCULTURA

Coprocultura- Insamantarea materiilor fecale pe un mediu de cultura pentru identificarea

agentilor patogeni

PREGATIREA MATERIALELOR
 Coprorecoltor - recipient steril cu mediu de transport
 Tampoane sterile cu epubrete, sonde nelaton sterile
 Seringi de 10 ml
 Bazinet (plosca) sterila
 Mănuşi de unică folosinţă
 Prosop de hârtie/hârtie igienică
 Formular de recoltare
 Materiale pentru toaleta zonei perianale

PREGĂTIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
 Se informeaza pacientul sau / şi familia despre procedura pentru a obţine colaborarea şi pentru
a preveni o eliminare necorespunzătoare
 Se obţine consimţământul informat
b) FIZICĂ:
 Recoltarea se face din scaun spontan la orice moment al zilei
 Se asigura intimitatea pacientului
 Coprocultura se recoltează înaintea administrării de antibiotic sau după 5-7 zile de la ultima
doza de antibiotic administrate.
 Pacientul mictioneaza mai intai pentru a preveni contaminarea probei cu urina

EFECTUAREA TEHNICII

1.Din scaun emis spontan

 se identifica pacientul si prescriptia medicala
 se spala mâinile si se pun mănuşi de unică folosinţă
 sa face toaleta regiunii perianale cu apa si sapun
 se instruieste pacientul sa defece în bazinetul steril dupa ce a urinat intai
 să recolteaza, cu linguriţa coprocultorului, din porţiunile mucopurulente sanguinolente
sau suspecte o cantitate de mărimea unei alune, din cel puţin 3 zone diferite ale bolului
fecal.
11
As.Med. Mihaela Rosculet NURSING 2
 materiile fecale astfel recoltate se introduc în mediul de transport conţinut de coprorecoltor şi
se amestecă cu acesta pentru a se asigura viabilitatea microbilor până la prelucrarea probei.
 se spala mâinile si se dezinfecteaza după îndepărtarea mănuşilor
NOTA
 Se recomanda ca recoltarea se se repete 3 zile consecutiv.
 In cazul unui pacient care poate recolta singur, asistentul medical va face instructajul acestuia-
defecarea se va realiza intr-un recipient curat, dezinfectat prin oparire cu apa clocotita

2. Recoltarea directă din rect - metoda utilizata frecvent la copii mici dar si la adulti
 se spăla mâinile şi se pun mănuşile de unică folosinţă
 se descopera regiunea inferioară a corpului
 se aşeaza pacientul în decubit lateral cu membrul inferior de deasupra în flexiune maximă a
coapsei pe abdomen. Copilul mic se poate aseza si in decubit dorsal.
 se indepărteaza fesele pacientului si se vizualizeaza orificiul anal
 tamponul se umezeste cu soluţie salină izotonă sterila (a nu se folosi geluri lubrefiante),
 se penetrează cu tamponul sfincterul anal prin rotire lentă, introducându-se intrarectal
aproximativ 15 cm.
 se procedeaza identic şi cu sonda Nelaton, la care se adaptează o seringă (10 ml) cu care se
fac 1-2 aspiraţii.
 după prelevare, sondele şi tampoanele se introduc în recipiente sterile fără să se atinga
marginea acestora, ce conţin mediu de conservare
 se efectueaza toaleta regiunii perianale, la nevoie
 se îndepărteaza mănuşile, se spăla mâinile si se dezinfecteaza

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
 Nu necesită îngrijiri speciale legate de procedură

PREGĂTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR

 se eticheteaza corespunzator recipientul
 proba poate fi menţinută la temperatura camerei (15-25°C), iar transportul către laborator
trebuie făcut în maxim 24h de la recoltare; In situatia in care recipientul nu are mediu de
transport, produsul recoltat va fi trimis imediat la laborator)
 atunci când recoltarea se efectuează sub tratament antibiotic, acest lucru trebuie precizat
laboratorului precum şi antibioticul administrat.

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

 Se colecteaza materialele folosite în containere speciale conform precauţiilor universale (P.U.)
 Se spăla mâinile după îndepărtarea mănuşilor pentru a preveni croscontaminarea

NOTAREA PROCEDURII
 Se noteaza procedura în planul de îngrijire şi în fişa de proceduri

EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII

Rezultate aşteptate/dorite:
 Pacientul este compliant şi respectă întocmai instrucţiunile oferite
 Materiile fecale nu sunt amestecate cu urina

12
As.Med. Mihaela Rosculet NURSING 2
 Produsul recoltat este adus imediat la laborator evitâdu-se suprainfectarea sau distrugerea
ouălelor de paraziţi prin refrigerare
Rezultate nedorite/ce faceţi ?
 Materiile fecale sunt amestecate cu urina, apa de toaleta sau hartie igienica / Se instruieste de la
început pacientul să defece în ploscă curata, dezinfectata
 Materiile fecale sunt contaminate din cauza recoltarii incorecte
 Materiile fecale nu sunt păstrate la temperatura corespunzatoare ceea ce modifică acurateţea
ţestului/ se respecta condiţiile de păstrare ale produsului
 Pacientul refuză recoltarea: Se discuta încă o dată cu el, se anunţa medicul

3.RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU PROBA ADLER (HEMORAGII

OCULTE)
DEFINITIE
 Proba ADLER (testul ADLER) reprezinta metoda prin care se pune in evidenta prezenta
sangelui in materiile fecale - hemoragiile oculte in scaun.
 In mod normal nu exista sange in materiile fecale. Prezenta sa indica o afectiune sangeranda a
tubului digestiv: ulcer gastric sau duodenal, polipi intestinali, rectocolita ulcero-hemoragica,
neoplasm, hemoroizi interni.

PREGATIREA MATERIALELEOR
 proba se preleva intr-un recipient pentru materii fecale fara mediu de transport
 Bazinet curat
 Materiale pentru toaleta regiunii perianale
 Manusi nesterile, de unica folosinta

PREGATIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
 Se Informeaza pacientul sau / şi familia despre procedura pentru a obţine colaborarea şi pentru
a preveni o eliminare necorespunzătoare
 Se obţine consimţământul informa
b) FIZICĂ:
 Se asigura intimitatea pacientului
 Inainte de prelevarea probei se va tine un regim de 3 zile : fara carne, peste, legume verzi;
medicamente cu fier. Unele laboratoare pot realiza Testele moderne specifice pentru
hemoglobina umană, de aceea nu mai este necesar regimul fără carne sau preparate de carne
care se recomanda, de regulă, cu câteva zile înainte de efectuarea acestei investigaţii.
 Se analizeaza de catre medic medicatia pe care o ia pacientul si se intrerupe administrarea cu
cel putin 48 de ore a medicamentelor cu risc de sangerare digestiva ( antiinflamatoarele, unele
antibiotice, anticoagulante,)

13
As.Med. Mihaela Rosculet NURSING 2
 Se verifica daca pacientul sufera de boala hemoroidala, hematurie ( exista sansa ca sangerarea
sa provina de la hemoroizi sau din urina si sa se obtina rezultate fals pozitive)
 Se instruieste pacientul cum sa-si recolteze singur, daca se poate

EXECUTAREA TEHNICII

 Se identifica pacientul si prescriptia medicala

 Pacientul este instruit să defece într-un bazinet curat
 Se spala mâinile şi se pună mănuşi de unică folosinţă
 Se recolteaza cu linguriţa coprocultorului 3 portiuni cat o aluna din puncte diferite ale
bolului fecal şi să le introducă în coprocultor sau în alt recipient curat şi uscat
 Se acopera recipientul cu capacul etanş
 Se indeparteaza manusile si se spala mainile
 Se eticheteze recipientul şi se transporta imediat la laborator
NOTA
 Se recomanda ca testul sa se repete de 2 - 3 ori la un interval de 2 - 3 zile, mentinand regimul
de proba aratat;

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
 Nu necesită îngrijiri speciale legate de procedură

PREGĂTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR

 Proba poate fi menţinută la temperatura camerei (15-25°C) maxim 1 ora si la frigider maxim 24
de ore. Transportul către laborator trebuie făcut în maxim 24h de la recoltare.

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

 Se colecteaza materialele folosite în containere speciale conform precauţiilor universale (P.U.)
 Se spăla mâinile după îndepărtarea mănuşilor pentru a preveni croscontaminarea

NOTAREA PROCEDURII
 Se noteaza pProcedura în planul de îngrijire şi în fişa de proceduri

EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII

Rezultate aşteptate/dorite:
 Pacientul este compliant şi respectă întocmai instrucţiunile oferite
 Materiile fecale nu sunt amestecate cu urina
 Produsul recoltat este adus imediat la laborator evitâdu-se suprainfectarea sau distrugerea
ouălelor de paraziţi prin refrigerare
Rezultate nedorite/ce faceţi ?
 Materiile fecale sunt amestecate cu urina, sange din urina, sange menstrual sau sange
hemoroidal / Se instruieste de la început pacientul să defece în ploscă uscată şi curată, sa-si
puna taampon vaginal in caz de menstruatie. Sângele menstrual, urina hematurică sau
sângerările rectale (hemoroizi sau fisuri anale) pot duce la obţinerea de rezultate fals pozitive.
 Difuzarea sangelui din bolul fecal in apa din WC./ Se instruieste pacientul sa defece in bazinet
 Pacientul nu respectă regimul alb, ceea ce duce la obţinerea unor reacţii fals pozitive/ Se
explica dinainte consecinţele nerespectării dietei

14
As.Med. Mihaela Rosculet NURSING 2
 Pacientul sangereaza ca urmare a consumarii unor medicamente care produc sangerare
gastrointestinala: aspirina, corticosteroizi, antiinflamatoare nesteroidiene (indometacin,
ibuprofen, sulindac); medicamente care produc colita (ex.: metildopa si unele antibiotice)/ Se
face o anamneza corecta a pacientului si se intrerupe administrarea lor la indicatia medicului
 Materiile fecale sunt păstrate prea mult la temperatura camerei (peste o oră) sau la frigider
(peste 24 ore) ceea ce modifică acurateţea ţestului/ Se respecta condiţiile de păstrare ale
produsului
 Pacientul refuză recoltarea/ Se discuta încă o dată cu el si se anunţa medicul

RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN

DEFINITIE
 prelevarea de secretii de la nivelul cavitatii faringiene. Exudatul faringian este secreţia
rezultată din prezenţa unui proces inflamator localizat la nivelul nazo- sau orofaringelui.
examen care consta din prelevarea de secretii de la nivelul cavitatii faringiene

SCOP
Explorator ( diagnostic)
 Identificarea agenţilor patogeni la purtători sănătoşi ( sceening) şi bolnavi
 Efectuarea antibiogramei
 Cel mai frecvent patogen izolat in exudatul faringian este Streptococul β hemolitic de tip A ,
bacterie ce poate determina infectie streptococica a faringelui, scarlatina sau febra reumatică.

PREGĂTIREA MATERIALELOR
 Tavă medicală/cărucior;
 Tavita renala
 Spatulă linguală sterilă;
 Eprubete cu tampon faringian steril cu sau fara mediu de transport;
 Mănuşi de unică folosinţă;
 Mască de protecţie; ochelari de protectie
 Recipiente pentru colectarea deseurilor

PREGĂTIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
 Se informeaza şi se explica procedura pacientului/aparţinătorului (dacă este copil)
 Se obţine consimţământul informat

b) FIZICĂ:
 Recoltarea se face dimineaţa pe nemâncate - ingestia alimentelor poate îndepărta
microorganismele patogene.
 Se atenţioneaza pacientul ( apartinatorul) să nu înceapă nici un fel de tratament; să nu mănânce,
să nu bea apă, să nu facă gargară, să nu se spele pe dinţi, să nu-şi instileze picături în nas în
dimineaţa recoltării, sa nu fumeze cu 2 ore înainte de recoltare.
 În anumite situaţii, se poate face recoltarea la distanţă de 3-4 ore de la ultima masa
 Este important ca recoltarea să se facă înainte de începerea unui tratament antibiotic.

15
As.Med. Mihaela Rosculet NURSING 2
 Exudatul faringian se recoltează după cel putin 5 zile de la ultima doză de antibiotic
administrată.
 Atunci când recoltarea se efectuează sub tratament antibiotic, acest lucru trebuie
precizat, precum şi antibioticul administrat.
 Se atenţionează pacientul că este posibil să aibă senzaţie de greaţă sau pot apărea vărsături.
 Pacientul se aşază comod pe scaun, cu capul în uşoară extensie,
 Se educa aparţinătorul cum să-şi susţină copilul în braţe pentru recoltare

EFECTUAREA PROCEDURII:
 Se identifica pacientul si prescriptia medicala
 Se verifica dacă pacientul a respectat recomandările privind procedura
 Se aşeaza pacientul pe scaun cu faţa spre sursa de lumină, gâtul în uşoara extensie şi ceafa
sprijinită de spătar sau perete.
 Se spălaţi mâinile cu apă şi săpun , se pun manusi de unica folosinta si masca de protectie,
ochelari
 Se deschideţi eprubeta si se scoate tamponul faringian
 Se roaga pacientul să deschidă gura larg şi să pronunţe vocala A.
 Se apasa baza limbii cu spatula şi, în timp ce pacientul pronunţă vocala “a”, se şterg ferm cu
tamponul amigdalele şi peretele posterior al faringelui, insistând asupra zonelor inflamate,
ulcerate sau cu depozite purulente; dacă există false membrane, acestea se desprind uşor,
tamponându-se mucoasa subiacentă; atât la introducerea, cât şi la scoaterea tamponului, se
evită atingerea bazei limbii şi a palatului moale.
 Se retrage tamponul faringian fară a atinge: dinţii, limba, obrajii si se introduce cu atentie in
eprubeta sterila fara a tinge exteriorul acesteia.

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
 Nu necesita îngrijiri speciale legate de procedură.
 Dacă are senzaţie de greţă şi vomă nu mănâncă şi nu bea imediat după recoltare.

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

 Se colecteaza deşeurile în recipiente speciale, conform P.U.
 Se spăla şi se curăţa instrumentele folosite care nu sunt de unica folosinta
 Se indepărteaza mănuşile/masca si se spala mainile

NOTAREA PROCEDURII
 Se noteaza procedura în dosarul/planul de îngrijire; Data şi ora recoltării; reacţia pacientului,
aspectul local

PREGĂTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR

 Se eticheteaza recipientul în care s-a făcut recoltarea
 Se compleaza fişa de laborator,
 Se transporta imediat produsul la laborator. Timpul scurs de la recoltare la însămânţare să nu
depăşească 2 ore

EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII

Rezultate aşteptate:
 Recoltarea s-a făcut fără incident
16
As.Med. Mihaela Rosculet NURSING 2
 Produsul nu a fost suprainfectat
Rezultate nedorite/ce faceţi?
 Tehnica gresita de recoltare cu rezultate eronate atunci când în timpul recoltării tamponul
faringian se îmbibă cu salivă sau se ating dinţii, limba
 Se repeta recoltarea folosind alt tampon
 Pacientul poate prezenta senzaţie de greaţă, voma prin atingerea luetei
 Pacientul este instruit să inspire adânc

RECOLTAREA SPUTEI PRIN EXPECTORAŢIE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR

DEFINITIE
 Sputa reprezinta secretiile traheobronsice expectorate in cursul unui acces de tuse si contine
prin contaminare secundara si secretiile din cavitatea bucofaringiana si nazala.

SCOP
EXPLORATOR
 identificarea agenţi etiologici ai infecţiilor tractului respirator
 examen citologic pentru evaluarea prezenţei şi numărului leucocitelor (scor de calitate) în
infecţii
 examen citologic pentru evidenţierea celulor atipice în suspiciunea de neoplazii.

PREGĂTIREA MATERIALELOR
Se pregăteste pe o tavă medicală :
 recipient steril cu gura largă şi capac ermetic.
 etichetă / formular cerut de laborator;
 substante pentru aerosol (clorură de sodiu 10%, acetilcisteină, apă distilată sau sterilă) pentru a
induce tusea, dacă medicul indică ;
 aparat pentru aerosoli
 batiste de hârtie;
 mănuşi de unică folosinţă dacă este necesar;
 ochelari, sort
 pungi din material plastic;
 recipiente speciale pentru colectarea deseurilor

PREGĂTIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
 explicarea pacientului procedura pentru a reduce anxietatea şi a obţine colaborarea.
 obţinerea consimţământul informat
b) FIZICĂ:
17
As.Med. Mihaela Rosculet NURSING 2
 Prelevarea sputei se face din expectoratia de dimineata, pe nemancate, cand pacientul isi face de
obicei “toaleta bronhiilor”.
 Se recoltează înainte de iniţierea antibioterapiei, cu excepţia cazurilor când se urmăreşte
evoluţia sub tratament.
 Pacientul trebuie instruit asupra obtinerii sputei propriu-zise si nu a salivei sau a secretiilor
nazale.
 Pacientii care nu pot expectora trebuie asistati de cadre medicale (prin folosirea de aerosoli care
induc sputa sau pozitii drenante).
 Produsul este prelevat intr-un recipient steril, cu gat larg, prevazut cu capac.
 Se poate recolta sputa expectorată sau, sub îndrumare medicală, sputa indusă.

EFECTUAREA PROCEDURII:
SPUTA EXPECTORATA
 Se identifica pacientul si prescriptia medicala
 Recoltarea se face într-o încăpere special destinată, cu ferestrele deschise.
 Pacientul este aşezat în poziţie Fowler sau semiFowler, susţinut la nevoie de perne. Menţinerea
acestei poziţii este necesară pentru a asigura confortul pacientului, dar şi pentru a favoriza
expansiunea toracică.
 Se spala mainile si se pun mănuşi de unică folosinţa, ochelarii si sortul de protectie
 Se cere pacientului sa-si clătească bine gura cu apă sterila sau ser fiziologic pentru a reduce
riscul de contaminare a sputei cu bacteriile din cavitatea bucală sau cu particule de alimente;
 Se instruieste pacientul să inspire şi să expire profund de câteva ori provocându-şi tusea (cel
puţin 3 ori); la ultima expiraţie este sfătuit să tuşească şi să expectoreze direct în recipient;
Cantitatea minimă de spută necesară investigaţiilor de laborator este de 3-5 ml.
 Se acopera recipientul cu capacul;
 Se şterge exteriorul recipientului cu un şerveţel si introduce într-o pungă de material plastic.
 După obţinerea probei se realizează examenul macroscopic al acesteia pentru a ne asigura că
pacientul a eliminat spută, şi nu salivă.

SPUTA INDUSA
 Metoda se recomandă pacienţilor care nu pot expectora (femei, copii şi pacienţi imobilizaţi la
pat).
 Pacientul este rugat să clătească cavitatea bucală cu apă, după perierea energică a gingiilor şi
limbii.
 Cu ajutorul unui nebulizator, pacientul este pus să inhaleze aerosolii unei soluţii sterile de 3-
10% NaCl, timp de aproximativ 10 minute sau până când este declanşat reflexul de tuse.
 Produsul expectorat este prelevat într-un recipient steril cu gura largă şi capac ermetic.

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
 oferiţi pacientului un pahar cu apă curată să-şi clătească gura;
 ajutaţi pacientul să adopte o poziţie comodă;
18
As.Med. Mihaela Rosculet NURSING 2
 observaţi respiraţia;
 educaţi pacientul să colecteze în continuare sputa pentru a preveni diseminarea infecţiei.

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

 După recoltă se îndepărtează şorţul, ochelarii şi mănuşile şi se decontaminează mâinile.
 Se gestionează corect deşeurile rezultate

NOTAREA PROCEDURII
 Se noteaza procedura în dosarul/planul de îngrijire; data, ora, cantitatea, culoarea, mirosul,
consistenţa.

PREGĂTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR

 Se eticheteaza recipientul cu: numele şi prenumele pacientului, data şi ora recoltării, examenul
cerut;
 Se completeaza formularul cerut de laborator: dacă pacientul are febră, dacă a luat antibiotice
sau dacă expectoraţia a fost indusă prin administrare de aerosol (deoarece, în acest caz, sputa
este mai apoasă şi se poate confunda cu saliva ).
 Proba trebuie adusă în laborator în maxim 2h de la recoltare.
 Atunci când nu este posibil transportul imediat la laborator, proba se păstrează într-un frigider
special destinat probelor biologice, la temperatura de 4-8 o C, maxim 24 de ore.

EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII

Rezultate aşteptate:
 pacientul este compliant şi reuşeşte să-şi recolteze sputa şi nu saliva;
 respectarea indicaţiilor de recoltare se reflectă în acurateţea rezultatului testului.
Rezultate nedorite/ce faceţi?
 pacientul nu reuşeşte să expectoreze şi înghite sputa (mai ales femeile şi copiii):
 se rezervă mai mult timp pentru a instrui pacientul;
 se anunţa medicul care poate recomanda altă tehnică de recoltare (prin frotiu, spălatură
gastrică, spălatură bronşică).
 sputa este amestecată cu saliva şi resturi alimentare din cavitatea bucală:
 se repeta recoltarea instruind încă o dată pacientul şi ajutăndu-l să respecte indicaţiile de
recoltare;
 sputa este amestecată cu vărsătura declanşată în timpul efortului de tuse:
 se capteaza vărsătura şi se acorda îngrijiri adecvate.

OBSERVATII
Recoltarea sputei se poate realiza şi prin metode invazive:
 Puncţie aspiraţie transtraheală
 Aspiraţie bronhoscopică, după spălătură bronşică. Are ca avantaj, absenţa riscului de
contaminare cu flora orofaringiană.
 Lavaj gastric, la copii care nu pot elimina sputa prin expectoraţie şi o înghit (10 ml de ser
fiziologic şi aspiraţie).

19
As.Med. Mihaela Rosculet NURSING 2

RECOLTAREA VARSATURILOR PENTRU EXAMENE TOXICOLOGICE

DEFINITIE
 Vărsătura este conţinutul gastric care se elimină spontan , de obicei în afecţiunile digestive,
dar întâlnită şi ca un simptom în alte afecţiuni(alcoolism, HIC) sau în sarcină.
SCOP
 Explorator – se fac examinări macroscopice , bacteriologice, chimice pentru stabilirea
diagnosticului

PREGĂTIREA MATERIALELOR
 2 tăviţe renale curate, uscate
 Muşama, Aleză
 Pahar cu apă
 Şerveţele de hârtie, prosop
 Recipient din plastic cu capac necesar recoltarii varsaturii pentru examene de laborator

PREGĂTIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
 Se sustine pacientul pentru a-si invinge jena
 Se asigura pacientul că suntem lângă el
b) FIZICĂ:
 Se incurajeaza pacientul să respire adânc pentru a reduce puţin senzaţia de vomă
 Se ridicaţi pacientul în poziţie şezând dacă starea permite sau se aşeaza în decubit cu capul
întors într-o parte cu un prosop sau o aleză sub cap

EFECTUAREA PROCEDURII:
 Se identifica pacientul si prescriptia medicala
 Se indepărteaza proteza dentară dacă există
 Se protejeaza lenjeria de corp si de pat cu o musama si o aleza
 Se susţine cu o mână fruntea pacientului iar cu cealaltă tăviţa renală sub bărbie sau lângă faţa
pacientului
 Dacă varsă după intervenţii chirurgicale abdominale, va fi sfătuit să-şi comprime uşor cu palma
plaga operatorie
 Se indeparteaza tavita cu varsatura care se introduce in recipientele pentru laborator
NOTA
 Continutul gastric poate fi recoltat si prin aspiratie gastrica sau spalatura ( lavaj) gastrica 25-50
ml in recipiente fara aditivi.
 Este important de obtinut prima proba din lavaj, deoarece urmatoarele pot fi diluate. Recoltarea
acestui tip de proba este indicata in cazul in care calea de patrundere a toxicului este cea
digestiva

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
 Se ofera pacientului un pahar cu apă să-şi clătească gura dupa terminarea varsaturii
 Se sterge gura pacientului cu un şerveţel sau i se ofera şerveţelul dacă starea permite
 Se aşeaza într-o poziţie comodă

20
As.Med. Mihaela Rosculet NURSING 2
 Se supravegheaza atent pacientul aşezat în decubit să nu-şi aspire conţinutul stomacal dacă
vărsătura se repetă

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

 Se indepărteaza tăviţa renală imediat din salon si se arata medicului
 Se goleste, spăla şi dezinfecteaza tăviţa (dacă nu este nevoie să se păstreze conţinutul)
 Se indeparteaza manusile si se spala mâinile
 Se trimite proba la laborator

NOTAREA PROCEDURII
 Se noteaza: Data, ora, conţinutul (mucos, alimentar, bilios, fecaloid, sânge) cantitatea, mirosul;
simptome premergătoare, alte acuze ale bolnavului.
 Varsaturile se noteaza cu un cerc, in care se noteaza numarul acestora, astfel:
- Varsaturi alimentare O (cerc de culoare albastra);
- Varsaturi bilioase O (cerc de culoare verde);
- Varsaturi sanguinolente O (cerc de culoare rosie).

PREGĂTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR

 Daca este posibil toate probele trebuie analizate imediat sau depozitate la 4o C pentru analiza.
 Toate specimenele trebuie inscriptionate cu datele pacientului (nume, prenume, numarul fisei
pacientului), data si ora recoltarii, natura specimenului daca aceasta nu este evidenta
 Probele toxicologice au o implicatie medico-legala. Proba trebuie securizata de catre personalul
care realizeaza recoltarea astfel incat sa nu fie posibila nici inlocuirea probei si nici modificarea
continutului, iar transferul de la o persoana la alta se va face pe baza de semnatura si cu
precizarea momentului preluarii probei

EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII

Rezultate aşteptate
 Pacientul exprimă stare de confort, fără senzaţie de vomă
Rezultate nedorite / ce facem?
 Senzaţia de vomă se menţine, vărsătura se repetă – se sfătuieste pacientul să respire adânc. Nu
se serveste aceeaşi tăviţă care conţine voma deoarece simpla vedere declanşează reflexul de
vomă. Se anunţa medicul.
 Vărsătura conţine sânge, resturi de medicamente sau alimente – se păstreaza vărsătura şi si se
arata medicului. Se eecolteaza o mostrâ din vărsăturile care conţin resturi de medicamente sau
alimente ingerate (dacă este indicat).

RECOLTAREA SECREŢIILOR PURULENTE DIN LEZIUNI DESCHISE

DEFINITIE
 Secrețiile purulente se recolteaza de pe suprafata tegumentelor din plagi supurate, ulceratii,
organe genitale, conjunctivo-oculare, cavitate bucala si conduct auditiv.

SCOP
 Explorator - Colectarea de secreţii purulente dintr-o leziune deschisa pentru identificarea prin
examene de laborator a microorganismelor ce provoacă infecţia în vederea si determinarea
antibiogramei si precizării diagnosticului.
21
As.Med. Mihaela Rosculet NURSING 2

PREGĂTIREA MATERIALELOR
 trusă pentru efectuarea unui pansament (trusă de mică chirurgie) cu pense anatomice,
chirurgicale, hemostatice, foarfece, bisturiu, etc;
 material moale steril (tampoane, comprese, feşe);
 soluţii antiseptice pentru plagă şi tegument; soluţie sterilă de ser fiziologic, pentru spălarea
plăgii;
 mănuși sterile;
 bandă adezivă (romplast);
 recipiente sterile pentru colectat produsul (tampon de exudat cu mediu de
transport);seringi sterile de 5,10ml
 tăviţă renală;
 Containere, saci pentru deșeuri medicale

PREGĂTIREA BOLNAVULUI
 psihică: se informează, se explică necesitatea, se ia consimţământul;
 fizică: se aşează în poziţie comodă, în funcţie de localizarea plăgii, se administrează un
calmant, la recomandarea medicului; se asigura intimitatea;
 este indicat ca secrețiile purulente din colecții deschise să se preleveze pentru examenul
bacteriologic în sălile de mică chirurgie sau sălile de pansamente, deoarece, leziunile purulente
deschise sunt susceptibile la contaminare cu germeni din mediul înconjurator vehiculați prin
aerosoli, în sălile de recoltă generale.

TEHNICA DE RECOLTARE
 se execută de medic sau de asistent (la recomandarea medicului);
 se identifica pacientul si prescriptia medicala
 se spală mâinile, se usucă, se îmbracă mănuşile nesterile;
 se îndepărtează vechiul pansament cu mişcări blânde, cu ajutorul a două pense sterile;
 se indeparteaza manusile si se inlocuiesc cu altele curate
 utilizand o tehnica sterile se aseptizează tegumentul din jurul plăgii;
 se recoltează cu ajutorul tamponului fixat pe porttampon, prin ştergerea secreţiilor din
părţile profunde ale plăgii sau din zonele cu granulaţie, de sub cruste; se manipuleaza cu grija
tamponul pentru a nu -l desteriliza cand se introduce tamponul în eprubetă;
 recoltarea prin punctionare si aspirare cu seringa sterile se practica in cazul plagilor
profunde insuficient drenate sau fistulizate (in special cele de la nivelul ganglionilor);
 se continuă efectuarea toaletei plăgii, se pansează şi se bandajează steril (sau se aplică o
compresă cu marginile adezive)
 se reorganizează locul de muncă (reziduurile cu risc biologic se introduc în recipiente speciale
si se incinereză, se spală si se dezinfectează instrumentarul, se sterilizează).

Atentie!
 Nu se recoltează din colecții purulente deschise, după efectuarea tratamentelor locale cu
substanțe antiseptice sau antibiotice.
 În cazul în care acest lucru nu se poate evita, se anunță laboratorul;

22
As.Med. Mihaela Rosculet NURSING 2

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
 se panseaza leziunea folosind o tehnică adecvată dacă este nevoie
 se supravegheaza aspectul pansamentului si functiile vitale si vegetative

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

 Se colecteaza compresele, mănuşile în recipiente speciale pentru materiale cu potenţial
infecţios respectând P.U.
 Se pregateste instrumentarul pentru sterilizare dupa protocolul stiut

NOTAREA PROCEDURII
 Se noteaza procedura în planul de îngrijire: Data, ora recoltării şi numele persoanei care a
recoltat; aspectul secreţiei; aspectul leziunii şi al tegumentelor din jur

PREGATIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR

 pe tub si pe cererea de analize se lipesc etichete cu cod de bare, unic, corespunzator, identic
pentru cerere si tuburi sau alte recipiente cu produse recoltate în același moment, pentru
același pacient. Atât pe cerere cât si pe tubul cu produs se notează zona din care s-a facut
recoltarea;
 Transportul si procesarea probelor se vor face in maxim 2h, dar acest interval de timp poate fi
prelungit daca tamponul este prevazut cu mediu de transport

EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII

Rezultate aşteptate:
 Pacientul nu acuză durere; Recoltarea s-a făcut în condiţii de asepsie, nu există risc de
suprainfectare
Rezultate nedorite/Ce facem ?
 Acuză durere şi produce sângerare – se lucreaza cu blândeţe
 Suprainfectare cu alţi germeni – se respecta cu stricteţe asepsia şi antisepsia
 Rezultatul nu este corect pentru că produsul nu s-a trimis în timp util la laborator

23