RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENE DE

LABORATOR
Urina este un lichid biologic de excretie, cu o compozitie
chimica complexa, care poate suferi modificari in anumite stari
patologice. Analiza urinei cuprinde :
examenul
macroscopic :volum,densitate,culoare,miros,aspect
examenul microscopic :sediment-elemente figurate,
celule epiteliale,cilindri
examenul bacteriologic-urocultura-pune in evidenta
germenii patogeni
examenul chimic
ph,proteine,bilirubina,urobilinogen,nitriti,uree,creatinina,
electroliti( clor,sodiu,potasiu,calciu),proteine
RECOLTAREA
Examinri calitative-prima urin de diminea
Examinri cantitative-urina de pe parcursul a 24
h(excepie prima urin care se arunc)

 Pentru clearence creatinina urina de pe parcursul a 3h

Pentru recoltarea la copii se folosesc pungi speciale
pentru recoltare
Proprieti fizice
1.Culoarea-normal galben pai
-hematurie rou
hemoglobinurie-ca zeama de carne
melanurie-neagr
albastru de metilen-albastru
antipiretice-portocaliu
2.Transparena-normal-transparent
aspect tulbure-fosfai-nor alb sau roz
filamente de mucus
bacteria
leucocite sau hematii
Aspect tulbure fosfati
3.Mirosul-normal-slab aromatic datorita acizilor volatile
in prezenta bacteriilor-hidrogen sulfurat

in cetoacidoza-acetona
Proprieti fizice
pH-ul-rinichiul elimin excesul de acizi din organism
prin acidifierea urinii n tubul contort proximal
pH-ul normal:5-7
DENSITATEA URINAR
Pentru evaluarea capacitii de concentrare i diluie a
rinichiului i starea de hidratare a pacientului
Determinarea:-cu urodensitometrul \
Normostenuria-1.015-1.025
Hiperstenuria-(>1.025)-diabet,proteinuria,transpiraii
abundente,aport lichidian scazut
Hipostenuria(<1.010)-diabet insipid,aport lichidian crescut
Izostenuria-densitatea urinilor emise n 24 h este egala i
n jur de 1.010-arat incapacitatea rinichiului de a concentra
urina in IRC

Sediment urinar
Definitie
Sedimentul urinar este prezentat de componentele insolubile
din urina, care se obtin prin centrifugare.
Dintre aceste componente unele sunt pur chimice (acid uric,
urati, carbonat sau oxalat de calciu, fosfati alcalini sau
amoniacomagnezemii), iar mai rar sunt prezente xantina si
aminoacizi de tipul cisteinei, tirozinei sau leucinei.
Aceste componente chimice sunt prezente in stare amorfa
sau cristalizate in forme specifice, usor de recunoscut la
microscop.
RECOLTAREA SUMARULUI DE URINA
Inainte de recoltare se efectueaza igiena regiunii genitale
Se recolteaza prima urina de dimineata
Se urineaza in recipiente speciale pentru recoltarea probei de
urina
La femei se va evita recoltarea urinei in perioada menstruala

URINA DIN 24 ORE

Deoarece hormonii , proteinele si electrolitii sunt excretati in
cantitati mici si variabile in urina , probele trebuie recoltate pe o
perioada extinsa de timp pentru a avea o valoare diagnostica .
Probele cerute din urina stransa pe 24 de ore sunt cele mai
uzuale, deoarece sunt semnificative pentru toate substantele
eliminate in aceasta perioada.
Test Addis Hamburger
Scop
studiul cantitativ al elementelor figurate din urina
hematiilor, leucocitelor si a cilindrilor din urina .
Pregatirea bolnavului psihica si fizica
informarea,explicarea necesitatii examenului ,obtinerea
consimtamantului
se anunta bolnavul cu o zi inainte de efectuarea probei
dimineata bolnavul este rugat sa urineze,se noteaza ora
;aceasta urina se arunca

 din acest moment bolnavul este rugat sa ramana culcat

timp de trei ore
nu consuma lichide in tot acest timp
Pregatire materialelor
se pregateste recipientul pentru recoltare
se pregateste materialul necesar pentru toaleta organelor
genitale externe
Recoltarea urinei
dupa 3 ore se efectueaza toaleta organelor genitale
externe cu apa si sapun
se recolteaza intreaga cantitate de urina si se masoara
volumul
se trimite la laborator 50ml, intr-un recipient pentru
sumar de urina pe eticheta caruia se va nota numele si prenumele
pacientului si volumul
urinar colectat
Interpretare
normal se elimina 0-1000hematii/min si 10002000leucocite/min

 patologic eliminare>100000elemente/min
hematuria macroscopica apare cand se
elimina>300000H/min
Proba celor trei pahare:
Se pune bolnavul s urineze n trei pahare diferite. n primul
pahar se colecteaz urina de la nceputul miciunii, n cel de-al
doilea aceea de la mijlocul ei, iar n cel de-al treilea urina de .la
sfritul miciunii. Se presupune c este vorba de o hemoragie
reno-uretral cnd hematuria este prezent n toate cele trei
pahare (hematurie total). Hematurie prezent numai n ultimul
pahar (hematurie terminal) sugereaz o hemoragie vezical.
Hematurie prezent numai n primul pahar (hematurie iniial)
presupune o hemoragie de origine prostatic sau uretral.
BACTERIOLOGIE Urocultura
Prezentare generala
Cultura urinii este cel mai utilizitat test in diagnosticul
infectiei urinare. Este important ca recoltarea sa se faca inaintea
administrarii de antibiotice ! Urocultura presupune izolarea si

identificarea microorganismelor responsabile pentru infectia

tractului urinar.
Definitie
examenul bacteriologic din urina pentru depistarea
germenilor patogeni
Scop
diagnostic al infectiilor urinare, prin punera in evidenta a
germenilor patogeni
Material necesare
-recipient steril de unica folosinta cu capac,materiale pentru
toaleta organelor genitale externe
Pregatire pacient
-psihica-informare,explicarea tehnicii si necesitatea
ei,consimtamant -fizica-toaleta organelor genital externe cu apa
si sapun inainte de recoltare
Tehnica recoltarii
se recolteaza prima urina de dimineata sau dupa cel putin
patru ore de la mictiunea anterioara

 se recolteaza inainte de inceperea tratamentului cu

antibiotic sau dupa intreruperea acestuia cu cel putin 7zile
inaintea recoltarii
cu 12ore inainte nu va consuma lichide
nu va urina cu 6 ore inainte
se efectueaza obligatoriu toaleta riguroasa a organelor
genitale externe cu apa si sapun urmata de uscare prin tamponare
cu tifon steril
spalarea si stergerea se fac in sens unic,din fata in spate
;la barbat dinspre meatul urinar spre santul
balanopreputial(glandul fiind decalotat)
stergerea se face c user fiziologic steril sau apa fiarta si
racita
la pacientele cu scurgeri vaginale se recomanda
introducerea unui tampon steril in vagin si apoi recoltarea probei
la barbati se mentine si in timpul urinarii glandul
decalotat
la nou-nascuti si la sugari dupa spalarea organelor
genitale externe se fixeaza in jurul penisului sau vulvei

orificiul pungii speciale pentru recoltare

la bolnavii cu retentie urinara recoltarea se poate face
prin sondaj vezical sau punctie suprapubiana
se urineaza la toaleta primii 100mlurina si fara a
intrerupe jetul de urina se recolteaza 5-10ml din jetul mijlociu in
urocultorul steril,cu grija pentru a nu atinge gura acestuia de
tegumente sau lenjerie
restul urinei se evacueaza la toaleta
recipientul se inchide cu capac ermetic,avand grija sa nu
se atinga interiorul capacului sau recipientului
daca accidental urina s-a prelins pe peretii exteriori ai
recipientului se vor spala si usca
pacientului i se sugereaza sa se spele bine pe maini
se va eticheta recipientul
trebuie mentionat daca pacientul este sub antibioterapie si
ce antibiotic i se administreaza
se ataseaza formularul de cerere a analizei la recipient si
proba se va trimite la laborator imediat
Pentru sugari

 Se spal zona urogenital cu ap i spun i se

tamponeaz cu, comprese sterile pentru a se usca.
Se fixeaz pungua steril prin intermediul benzilor
adezive n jurul orificiului urinar.
Punga este bine fixat dac orificiul urinar se afl n
interiorul acesteia.
Se verific fermitatea aderrii benzilor de fixare la
tegumentul copilului pentru a se evita scurgerea urinei pe lng
pung i contaminarea acesteia.
Dup recoltare, punga se dezlipete de tegumentul
copilului i cele dou benzi adezive se lipesc ntre ele
asigurndu-se astfel nchiderea pungii. Pung pediatric de
recoltare a urinei
Interpretarea valorilor normal urocultura este negativa
pathologic-prezenti germeni patogeni Germenii intalniti cel mai
frecvent in bacteriurii sunt cei din familia Enterobacteriaceae
(Escherichia colli, Proteus, Klebsiella, Enterobacter, Citrobacter,
Providencia). Dar mai pot fi izolati din infectiile urinare si
germeni din alte grupe: Staphylococcus, Enterococcus,

Pseudomonas, Acinetobacter, Alcaligenes, Acromobacter,

Haemophilus. dupa identificare se determina antibiograma
Recoltarea uroculturii la pacientii cu sonda vezicala( a
demeure )
se clampeaza tubul atasat la sonda urinara cu 15min
inainte de recoltarea probei
se pun manusile;
daca tubul de colectare atasat la sonda are montat un
orificiu perpendicular, acesta se va dezinfecta cu paduri cu alcool
apoi se va aspira urina cu o seringa de 20 ml care se va goli in
recipientul steril
daca nu exista acel orificiu si cateterul vezical este din
cauciuc se va recolta proba din cateter;
se va dezinfecta cu paduri antiseptice o zona mica
deasupra locului de insertie cu tubul de drenaj;
se lasa timp de 1minut,pentru ca antisepticul sa se usuce
apoi se va intepa cu o seringa cu ac si se va aspira 5 ml;
se introduce in urocultor(recipient steril cu capac)

 recipientul se eticheteaza si se trimite la laborator imediat

specificandu-se, daca este cazul, tratamentul cu antibiotic pe
care-l urmeaza pacientul
nu se recolteaza din sacul colector
nu se recolteaza prin deschiderea sistemului inchis
RECOLTAREA MATERIILOR FECALE
Definitie
materiile fecale-scaunul-cuprind resturile alimentare
supuse procesului de digestie si eliminate prin defecatie
Scopul recoltarilor
depistarea germenilor patogeni responsabili de
imbolnaviri digestive
depistarea purtatorilor de germeni
depistarea tulburarilor de digestie alimentara
stabilirea diagnosticului
Examene efectuate
examen macroscopic :cantitate,forma,aspect,miros,
consistenta

 examen bacteriologic-coprocultura-permite
diagnosticarea bolilor infectioase,gastrointestinale prin
depistarea bacilului dizenteric,tific,tuberculos,vibrioni
holerici,salmonella
examen parazitologic-depistarea parazitilor sau a oualor
de paraziti
examen biochimic-ofera informatii asupra procesului de
digestie si absorbtie,prezenta microscopica a sangelui etc.
Metode de recoltare
scaun spontan sau provocat
direct din rect cu tampon steril
cu sonda Nelaton-la copii
Materiale necesare
material de protectie pentru pacient si pat
bazinet steril
material pentru toaleta perianala
coprocultor cu sau fara mediu de cultura
tub cu tampn sterile montat pe porttampon
sonda Nelaton 16-18 si seringa pentru aspiratie

 banda adeziva transparentascotchpentru oxiuri

port-lama pentru aplicare dupa recoltare cu banda
adeziva
pentru sugari scutec sterilizat
purgative saline
etichete
formulare pentru analize laborator
Pregatirea bolnavului psifica si fizica
se informeaza pacientul
se va explica procedura pacientului pentru a ne asigura de
cooperarea sa si de corectitudinea manevrei de recoltare
se instruieste pacientul pentru etapele de lucru :
toaleta regiunii perianale
utilizarea de vas colector steril
interdictia de a urina in plosca
pastrarea cantitatii totale de materii fecale eliminate
adoptarea pozitiei corecte pentru recoltarea cu tamponul
din rect
ingerarea unui purgativ salin pentru a favoriza defecarea

 se goleste vezica urinara

se instrueste pacientul cum sa foloseasca recipientul de
recoltare
pastrarea scaunului dupa eliminare la rece,atunci cand
prelucrarea nu se face imediat
Executie recoltare din scaun spontan sau provocat
colectarea materiilor fecale este realizata prin defecatie
pe plosca sterila cu respectarea instructiunilor de la pregatirea
pacientului
se protejeaza patul cu musama,aleza
se aseaza bazinetul sub bolnav
se recolteaza cu lingurita recipientului cca50g fecale din
diferite parti suspecte cu continut de mucus,puroi,sange ,
se introduce lingurita in recipient
in cazul emisiei de scaun atunci cand laboratorul nu
lucreaza ,se recolteaza o portiune din materiile fecale
pe mediu de conservare(+4gradeC)pentru a fi prelucrat mai
tarziu
recoltarea din rect cu tampon steril

 se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne

asigura de cooperarea sa
se asigura intimitatea pacientului
se aseaza pacientul in decubit lateral stang
se imbraca manusi de protectie
se spala zona perianala a pacientului cu apa si sapun
se departeaza fesele bolnavului si se introduce tamponul
steril prin miscari de rotatie prin anus in rect
se introduce aplicatorul eprubeta
se arunca mansile la deseuri contaminate si se spala
mainile
se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu
formularul
recoltarea cu sonda Nelaton-la copii
se introduce sonda sterila prin anus in rect la o distanta de
10-15cm
se aplica la capatul exterior al sondei o seringa cu care
se aspira in sonda continutul

 se indeparteaza sonda si se goleste continutul prin

insuflare intr-o eprubeta sterila
produsul recoltat se suspenda prin spalarea sondei in 2ml
solutie fiziologica sterila sau lichid conservant.
Recoltarea scaunului pentru hemoragii oculte
Prezentare generala Testul Adler sau testul de decelare a
hemoragiilor oculte in fecale este un test des utilizitat pentru
screeningul sangerarilor digestve. Testele de depistare a
sangerarilor oculte sunt folosite pentru descoperirea sangerarilor
ascunse (gastrointestinale), pentru diferentierea intre melena si
scaunul cu aspect de melena. Anumite medicamente cum ar fi
fierul, bismutul, pot innegri scaunul putandu-se pune
diagnosticul gresit de melena. De asemenea, aceste teste sunt
foarte importante pentru depistarea precoce a cancerelor
colorectale, deoarece 80% din pacientii cu aceste boli prezinta
sangerari oculte. Pe de alta parte, un singur test pozitiv nu indica
neaparat sangerare gastrointestinala sau cancer colorectal. Pentru
a putea fii considerat pozitiv, testul trebuie repetat de cel putin 3
ori intr-o perioada anume, timp in care pacientul va respecta o

dieta specifica recomandata in depistarea sangerarilor oculte.Cu

toate acestea, un test pozitiv si in aceste conditii, nu indica
neaparat un cancer de colon ci poate fii sangerare
gastrointestinala provocata de ulcer gastric, diverticuloze etc.
Testele sunt usor de efctuat constand in adaugarea de
anumite substante (sau a unei hartii impregnate cu substanta
respective) peste proba de scaun , aparand aproape imediat o
coloratie specifica in cazurile in care sangele pierdut prin
scaun este mai mult de 5 ml pe zi. Aceste analize sunt foarte
importante deoarece sangerarile oculte sunt in cantitati foarte
mici, indepistabile ochiului uman, dar repetandu-se , pot duce la
anemii severe. Materiale necesare Manusi bazinet recipient
colector substanta specifica sau hartie imbibata cu substanta ( din
kitul de testare)
Pregatirea bolnavului
timp de 3 zile bolnavul va primi un regim lacto-fainosregim alb

 nu se administreaza medicamente pe baza de fier sau

daca pacientul este in tratament cu aceste medicamente se vor
intrerupe 3 zile inainte de recoltare
sunt interzise legumele verzi,ciocolata preparate de carne
nu se fac extractii dentare inainte de recoltare
se observa daca bolnavul prezinta epistaxis,gingivoragii
pentru a nu se obtine rezultate fals pozitive
Recoltare se confirma identitatea pacientului se pun
manusile si se recolteaza conform procedurii de recoltare a
probelor din scaun
se va duce proba imediat la laborator sau, daca avem kitul de
recoltare, se va respecta intocmai prospectul de utilizare se spala
mainile bine si se toaleteaza pacientul daca este imobilizat se
anunta medicul pentru orice aparitie a coloratiei albastre sau
verzi pe hartia testului
Consideratii speciale
ne asiguram ca proba recoltata nu este contaminate cu
urina, solutie sapun, hartie igienica apoi o testam conform
indicatiilor de utilizare a kitului

 testul se face din portiuni diferite ale scaunului deoarece

sangerarea oculta din tractul gastrointestinal superior nu este
prezenta in tot scaunul format, iar cea din cancerul colorectal
poate aparea de obicei doar in prima portiune a scaunului
se va verifica data expirarii kitului de testare
pacientul va fii instruit sa respecte o dieta bogata in fibre,
fara carne, fara peste, fara napi, gulii etc pt ca toate acestea pot
da reactii fals positive. Dieta trebuie tinuta intre 48-72 ore
inaintea testului
de asemenea, tot cu 48-72 ore inainte de testare, se va
intrerupe medicatia care poate afecta rezultatul (fier, potasiu
indometacin, steroizi)
daca pacientul isi face singur acasa testarea, va trebui
instruit cu atentie in ceea ce priveste procedura
unul dintre cele mai noi si usoare teste pentru depistarea
sangerarii oculte este testul intitulate colorcare. Este indicat
pentru pacientii care isi fac singuri testarile, nu necesita
recoltarea probei de scaun si este foarte usor de testat si
interpretat.

 Astfel, pacientul va respecta dieta specifica cu 48-72 ore

inainte de testare.
Pacientul este invatat sa indeparteze orice dezinfectant de
toaleta si sa traga apa de 2 ori dupa indepartaea dezinfectantului
de toaleta.
Dupa defecare, este instruit sa nu arunce hartie igienica
in vasul de toaleta pana la citirea testului deoarece continutul in
bismut al acesteia poate afecta rezultatul.
In cele 5 minute imediat dupa defecare, va desface kitul
de testare si va arunca testerul in toaleta, care va pluti pe
suprafata apei din toaleta.
Pacientul va citi rezultatul dupa 15-30 de secunde.
Daca scaunul are sangerari oculte, testerul se va colora in
albastru sau verde. Pacientul va trebui sa repete testarea la trei
scaune diferite, sa-si noteze rezultatele si sa le prezinte
medicului.
RECOLTAREA SPUTEI :
Definitie

 Sputa reprezint totalitatea secreiilor ce se expulzeaz

din cile respiratorii prin tuse.
Scop
Analize de laborator: citologice-determinarea celulelor
maligne atipice in cazul tumorilor maligne bronho-pulmonare
bacteriologice-determinarea germenilor patogeni ,b.Koch
parazitologice-determinarea parazitilor(taenia echinococus care
produce chistul hidatic pulmonar) micologic-determinarea
ciupercilor(candida albicans)
Materiale necesare
recipient din plastic cu capac de unica folosinta cutie Petri
sterila aerosoli masca faciala,manusi tavita/punga pentru voma
pahar cu ap erveele sau batiste de unic folosin
Pregatirea pacientului se anun i i se explic necesitatea
executrii examinrii nu mananca,nu fumeaza se instruiete s nu
nghit sputa s nu o mprtie s expectoreze numai n
recipientul dat s nu introduc n vas i saliva
Tehnica recoltarii

Metoda cea mai folosita pentru recoltarea sputei este

expectoratia, care uneori poate necesita nebulizare in prealabil,
hidratare, drenaj postural. O metoda mai putin folosita este
aspirarea traheala si, foarte rar, bronhoscopia. Aspiratia traheala
este contraindicata imediat postprandial, la pacientii cu varice
esofagiene, laringospasme. Trebuie, de asemenea, efectuata cu
atentie la pacientii cardiaci, deoarece poate agrava
aritmiile. pacientul este asezat pe un scaun sau la
margineaDaca nu poate, se ridica patul in pozitie semisezanda cu
genunchii putin ridicati (pozitia Fowler) se cere pacientului sa-si
clateasca gura cu apa simpla nu cu apa de gura sau pasta de dinti)
pentru a reduce riscul de contaminare a probei de sputa cu flora
microbiana orala. Apoi i se cere sa tuseasca si sa expectoreze in
recipientul steril se recolteaza 5-15ml sputa proaspata pentru
depistarea b.Koch in 3 recipiente succesiv se pun manusile se
ataseaza capacul recipientului etans si se curata exteriorul
acestuia daca este cazul se arunca manusile la deseuri
contaminate se eticheteaza recipientul cu numele pacientului, ,

data si ora recoltarii, presupusul diagnostic, daca pacientul este

febril sau sub antibioterapie se trimite proba imediat la laborator
Recoltarea sputei prin frotiu faringian si laringian
Material necesare tampon faringian montat pe porttampon
spatula linguala apa distilata sterila
Tehnica recoltarii se umezete tamponul de vat cu ap
distilat
steril se apas limba cu spatula se introduce tamponul n
faringe cernd pacientului s tueasc sputa eliminat se prinde
pe tamponul de vat care se introduce imediat n eprubeta steril
frotiul laringian se recolteaz de ctre medic ptrunznd cu
tamponul n laringe sub control laringoscopic
Recoltarea sputei prin spalatura gastrica
se recolteaza din stomac prin spalatura gastrica
la bolnavii care nu pot expectora si inghit sputa
se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), n stomac,
dimineaa, pe nemncate

 se introduc prin sond 200ml ap distilat,

bicarbonatat2%, cldu, care este evacuat imediat sau extras
cu seringa
lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru c
germenii cutai pot fi distrui dac stau mai mult timp n contact
cu mediul acid al sucului gastric
dac recoltarea se face pentru nsmnare i lichidul
trebuie trimis la alt laborator, sucul obinut poate fi neutralizat cu
bicarbonat de Na
Recoltarea sputei prin spalatura bronsica
se utilizeaz la pacienii cu TBC cavitar, care nu
expectoreaz
se pun n eviden bacili ncapsulai n submucoas, care
nu apar n mod obinuit n sput
se introduc n recipientul de aerosoli 5ml ser fiziologic si
teofilin
pacientul inhaleaz de cteva ori prin inspiraii adnci,
repetate, urmate de expiraii scurte

 se face o scurt pauz de 4-5sec i se repet pn la

aerosolizarea ntregii cantiti de lichid
dup aspiraii, pacientul ncepe s tueasc chiar dac nu
a tuit niciodat
sputa expectorat se recolteaz nrecipientul steril,
recoltarea se repet zilnic, n urmtoarele 4 zile, n vase separate
Consideratii speciale:
o se va sugera pacientului sa tuseasca adanc pentru a evita
expectorarea de saliva in loc de sputa
o pentru a stimula secretia de sputa se poate face drenaj
postural inainte de recoltare
o sputa recoltata prin expectoratie este contaminata cu flora
normala din gura de aceea aspiratia traheala poate oferi o analiza
mult mai corecta a sputei, dar este o manevra invaziva care este
folosita doar la pacientii care nu pot expectora.
RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN
Definitie
Exudatul faringian este un lichid rezultat n urma unui
proces inflamator faringian

Scop
Explorator Depistarea germenilor patogeni de la nivelul
faringelui n vederea tratamentului Depistarea persoanelor
sntoase purttoare de germeni
Indicatii de recoltare Examenul microbiologic al exsudatului
faringian se efectueaza pentru: diagnosticul faringitelor si
anginelor streptococice, confirmarea diagnosticului de difterie,
depistarea purtatorilor de S. pyogenes, diagnosticul unor viroze
respiratorii. recoltarea se face nu numai n angine , ci i n alte
boli care pot fi declanate de o infecie faringian (nefrite,
RAA),scarlatina
Materiale(deMasca ,manusi, protectie,sterile , nesterile)
Spatul lingual Eprubet cu tampon faringian Eprubete cu
medii de cultur Ser fiziologic sau glicerin 15% Tvi renal
Tava medicala Sursa de lumina Bilet de trimitere la laborator
Pregatirea pacientului
Pregtire psihic Se explic necesitatea recoltrii Se anun
i i se explic tehnica

Pregtire fizic Se anun s nu mnnce, s nu bea ap,sa

nu fumeaze. S nu i se instileze soluii dezinfectante n nas, s nu
fac gargar Nu se administreaza antibiotice inaintea recoltarii
Nu face toaleta dintilor inainte de recoltare Se recolteaza inainte
sau la 4 ore dupa toaleta gurii, gargarisme sau ingestia de
alimente Se aeaz pacientul pe un scaun cu gatul in usoara
extensie, faringele bine expus prin iluminare si deprimarea bazei
limbii cu apasator de limba steril
Efectuare
asistenta se spal pe mini i se dezinfecteaz cu
alcool,pune manusile de protectite
ii pune masca de protecie
invit pacientul s deschid gura si sa pronunte vocala
a
deschide eprubeta cu tamponul faringian
apas limba cu spatula lingual
tamponul se introduce fara a atinge limba sau palatul si
se tamponeaza ferm orice zona inflamata, zonele purulente sau
ulcerate.

 in faringitele eritematoase se sterg atent faringele

posterior si ambele amigdale.
dezlipete o poriune din falsele membrane (cnd este
cazul)
introduce tamponul faringian n eprubeta
la indicaia medicului, ntinde produsul obinut pe lame
de sticl
pentru frotiuri colorate se nsmneaz imediat pe medii
de cultur, succesiv dou eprubete din aceeai recoltare
se spal pe mini cu ap i spun
Pregtirea produsului pentru laborator Transportul probelor
si insamantarea trebuie realizate in cel mult 2 ore de la prelevare
daca nu se utilizeaza medii de conservare si transport si in
maximum 24 de ore, daca se apeleaza la acestea. Nu se accepta
din teren prelevate uscate, fara mediu de transport. dac nu este
posibil nsmnarea la patul bolnavului, tamponul se umezete
n prealabil cu ser fiziologic sau glicerin 15% Se reoraganizeaz
locul

Notarea n foaia de observaie se noteaz data recoltrii dac

s-au fcut nsmnri sau nu
Consideratii speciale nainte de recoltare se inspecteaz
regiunile de unde urmeaz s se recolteze se evita imbibarea
tamponului cu saliv si atingerea dinilor
RECOLTAREA VARSATURILOR
Definitie
Vrstura reprezinta un reflex de evacuare a continutului
gastric pe gura
Scop
se fac examinri macroscopice , bacteriologice, chimice
pentru stabilirea diagnosticului stabilirea bilantului hidric
obtinerea de informatii privind continutul gastric
Material necesare 2 tvie renale curate i uscate pahar cu
apa aromat muama , aleza prosop
Pregatirea bolnavului psihica si fizica va fi ncurajat i
susinut n timpul vrsturii se aeaz n poziie eznd sau
decubit dorsal cu capul ntors lateral se aeaz sub cap sau n

jurul gtului un prosop se protejeaz lenjeria de corp i de pat cu

muama sau travers
Tehnica
se ndeprteaz proteza dentar dac exist
tvia renal se ofer pacientului sau este susinut de
ctre asistent
asistenta sprijin fruntea bolnavului
dup vrstur se ndeprteaz tvia
dac vars dup intervenii chirurgicale abdominale, va fi
sftuit s-i comprime uor cu palma plaga operatorie
se ofer paharul cu ap s-i clteasc gura (scuip n alt
tvi)
Ingrijiri dupa tehnica se terge gura pacientului se
ndeprteaz materialele folosite se aeaz pacientul n poziie
comod i se acoper se aerisete salonul se supravegheaz
pacientul n continuare in funcie de observaie se noteaz
aspectul macroscopic, cantitatea
Simptome ce insotesc varsatura
dureri abdominal

 greata-salivatie
cefalee
vertij
transpiraii ,tahicardie
deshidratare
emisie fr efort ,n jet,fara greata,fara legatura cu
alimentatia in hipertensiunea intracraniana
RECOLTAREA SECRETIILOR PURULENTE
Secreiile purulente se recolteaz de pe suprafaa
tegumentelor, din plgi supurate, ulceraii, organele genitale,
conjunctiva ocular, leziuni ale cavitii bucale i din conductul
auditiv extern.
Scop
explorator - depistarea florei microbiene generatoare i
efectuarea antibiogramei terapeutic - evacuarea i tratarea
secreiilor purulente
Materiale

- eprubete, ans de platin - 2-3 lame de sticl bine degresate

- seringi i ace - ser fiziologic - alcool iodat - tinctur de iod
-betadine - pipete Pasteur
Pregtirea pacientului
psihic: se anun i i se explic necesitatea efecturii
examinrii
fizic: se aeaz n poziia adecvat
Recoltarea din vezicule , pustule , ulceraii
se cur i se dezinfecteaz suprafaa veziculelor,
pustulelor,ulceraiilor
se sterilizeaz ansa prin nclzire la rou i se ateapt
sse rceasc
se recolteaz o mic poriune de puroi, de sub crust sau
de la marginea ulceraiilor
materialul recoltat se trece pe o lama de sticl steril
se efectueaz frotiu
Recoltarea din papule , noduli sau alte leziuni inflamatoare
se dezinfecteaz tegumentele cu tinctur de iod
se puncioneaz regiunea cu un ac steril montat la sering

 se plimb acul n mai multe direcii pn se obine

serozitate la aspirare
se spal seringa cu ser fiziologic sau mediu de cultur
se introduce lichidul ntr-o eprubet steril
Recoltarea puroiului din abcese, flegmoane, colecii
abcesul, flegmonul este deschis
-se recolteaz aseptic cu o pipet Pasteur, flambat i rcit
sau cu o ans de platin cnd abcesul este nchis
-recoltarea se face cu seringa prin puncionare - transportul
produsului se face n cel mult 2 ore, iar pentru anaerobi se anun
laboratorul cu o or nainte pentru regenerarea mediilor examenul direct (citobacteriologic) se face pe lama colorat
May-Grumwald-Giemsa
RECOLTAREA SECRETIILOR NAZALE
Material necesare manusi eprubete cu medii de cultura
tampon subtire fixat pe porttampon etichete formulare pentru
laborator
Efectuare
confirmarea identitatii pacientului

 se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne

asigura de cooperarea sa
se explica pacientului ca va avea senzatie de stranut sau
voma dar ca procedura va dura mai putin de un minut
se aseaza pacientul sezand la marginea patului sau intr-un
scaun cu fata la asistenta
se cere pacientului sa-si sufle nasul
se cere pacientului sa-si acopere o nara si sa respire doar
pe cealalta si invers. Se va introduce tamponul de recoltare pe
nara pe care respira mai bine
se cere pacientului sa-si tina capul pe spate. Se introduce
cu blandete aplicatorul aproximativ 7,5-10 cm tinand capatul cu
tampon langa septul nazal. Se roteste repede
tamponul si se scoate
alternativ, se apasa limba pacientului cu apasatorul de
limba si se introduce un alt aplicator pana in spatele valului
palatin rotindu-l repede
se introduce aplicatoarele in tuburile cu medii de cultura
se arunca manusile si se spala mainile

 se etichetaza probele, se completeaza formularele de

laboator si se trimit impreuna cu probele la laborator
RECOLTAREA SECRETIILOR OTICE
Materiale necesare:
manusi solutie normal salina comprese de tifon tub cu
tampon steril tub steril cu mediu de transport otoscop,specul
auricular etichete seringa de 10 ml, ac steril formular analize
laborator
Recoltare:
se spala mainile si se pun manusile
se curate cu blandete excesul de secretii din urechea
pacientului cu solutie normal salina si comprese de tifon
se introduce aplicatorul in canalul auditiv si se roteste cu
blandete de-a lungul peretelui canalului, pentru a nu leza
timpanul
se retrage aplicatorul cu grija pentru a nu atinge si alte
suprafete si se introduce in tubul steril cu mediu de transport
se eticheteaza corespunzator proba si se trimite la
laborator impreuna cu formularele de laborator

 recoltarea din urechea medie se face de catre medic, dupa

toaletarea urechii externe cu ser fiziologic si comprese, prin
punctionare si apoi aspirarea lichidului cu o seringa
proba se trimite imediat la laborator
RECOLTAREA SECRETIILOR OCULARE
Materiale necesare:
manusi sterile solutie sterila normal salina comprese
eprubeta cu porttampon
Recoltare:
se spala mainile si se pun manusi sterile
se sterg ochii si excesul de secretii cu solutie normal
salina si comprese de tifon, dinaunru inspre afara
se retrage pleoapa inferioara pentru a evidentia sacul
conjuctival. Se roteste cu blandete aplicatorul cu tampon peste
cojunctiva avand grija sa nu atingem si alte suprafete
se tine aplicatorul mai degraba paralel cu ochiul decat
perpendicular, pentru a prevenii iritatiile corneene datorita
miscarilor bruste

 daca este necesara recoltare corneana, aceasta se va face

de catre medic, utilizand un dispozitiv special cu inel
se introduce imediat aplicatorul sau dispozitivul cu inel
in tubul cu mediul de transport
se arunca manusile la deseuri contaminate
se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu
formularele
Consideratii speciale:
nu se va folosi un antiseptic inaintea recoltarii pentru a
preveni iritatiile ochiului si modificarea rezultatului
probei
daca pacientul este un copil sau un adult necooperant se
va cere ajutoru unui coleg pentru a-i tine capul nemiscat in
timpul recoltarii, prevenind astfel lezarile oculare datorita
miscarilor bruste
RECOLTAREA SECRETIILOR DIN PLAGA
Materiale necesare:
manusi sterile, camp steril paduri cu alcool, betadina pense
sterile tampoane sterile seringa de 10 ml ac steril tub steril pentru

cultura cu mediu de transport etichete tub de cultura pentru

germeni anaerobi comprese sterile pentru repansarea plagii
formulare analize laborator
Recoltare
se spala mainile, se pregateste un camp steril, se pun
manusile sterile
se inlatura pansamentul cu o pensa sterila
se curata zona din jurul plagii cu alcool sau betadina
pentru a reduce riscul de contaminare a probei cu bacterii din
zona adiacenta plagii
pentru o cultura aerobica se foloseste aplicator cu capat
din bumbac, se introduce in plaga, se roteste bland apoi se
introduce imediat in tubul pentru culture aerobice
se trimite proba imediat la laborator
se arunca manusile la deseuri contaminate
se pun alte manusi si se reface pansamentul plagii
RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALE
Definitie

 Secretiile vaginale sunt transsudate ale mucoasei

vaginale ce contin cellule epiteliale descuamate si germeni in
functie de varsta,sanatate sau boala
Ph-ul acid are rol in aparare contra infectiilor
dupa menopauza flora vaginala este asemanatoare cu
flora vulvara prin absenta germenilor din grupul lactobacillus
care mentine Ph-ul
Scop
- determinarea agentilor patogeni
- stabilirea diagnosticului bacteriologic
- stabilirea tratamentului
- descoperirea proceselor tumorale
Material necesare
pregatirea mesei ginecologice-se asterne un cearsaf sau
aleza de unica folosinta
se pregateste trusa de examinare:valve vaginale,speculum
vaginal,pense,
tampoane de vata
porttampon,lame

 manusi de protectie,
vaselina,antiseptic
tavita renala
sursa de lumina
creion dermatograf,
formular- analize laborator
Pregatirea bolnavei psihica si fizica
se anunta bonava si se explica necesitatea , importanta, si
inofensivitatea tehnicii cu 2 zile inainte repaus terapeutic si
sexual pacienta este ajutata sa se dezbrace si sa se aseze in
pozitie ginecologica pe masa ginecologica toaleta organelor
genitale externe cu apa calduta, evitarea oricarei substante
dezinfectante si a sapunului !
Locul recoltarii
colul uterin,fundul de sac Douglas
orificiul glandelor Bartholin
meat urinar
Efectuare

Efectuarea tehnicii de medicul ginecolog Asistenta medicala

pregateste materiale,pacienta,serveste medicul cu materiale
necesare spalarea pe maini cu apa si sapun se imbraca manusile
de protectie se indeparteaza labiile mari si mici cu mana stanga
se recolteaza cu tamponul fixat pe porttampon separat din vagin,
uretra si colul uterin recoltarea se face cu valve si
specule,produsul recoltat din col, sau uretra sa nu vina in contact
cu peretii vaginului ( acesta are flora proprie) se efectueaza cate
doua frotiuri pentru fiecare produs recoltat
Ingrijirea bonavei dupa tehnica bolnava va fi ajutata sa
coboare de pe masa
ginecologica sa se imbrace va fi condusa in salon si ajutata
sa se instaleze comod in pat
Pregatirea produsului pentru laborator se completeaza
buletinul de analiza,se noteaza examenul cerut, provenienta
produsului recoltat produsele recoltate trebuie examinate in
maxim 1-2ore se transporta la laborator in maxim o ora de la
recoltare din produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pe
medii de cultura

 examinarea bacteriologica
cate 2 frotiuri pe lame de sticla , separat pentru
fiecare produs recoltat trimise la laborator
notare pe lama : provenienta produsului ( secretie
vaginala sau secretia colului uterin, ultima este sterila in mod
obisnuit)
lamele insamantate se trimit la laborator ptr efectuarea
examinarii dupa diferite coloratii
insamantari pe medii de cultura direct la locul si in
momentul recoltarii ( medii cultura functie de germenii cautati)
Examen microscopic
o Tip I - epitelii si lactobacili( secretie normala)
o Tip II epitelii, lactobacili, rari bacili gram- negativi sau
leucocite
o Tip III epitelii, f. rari lactobacili, f. frecventi bacili gramnegativi, coci gram-pozitivi si negativi,frecvente leucocite
o Tip IV rare epitelii, lactobacili absenti, f. frecvente
leucocite, f. abundenta flora mixta , Trichomonas vaginalis
prezent.

Examen bacteriologicc Ex.bacteriologic depisteaza germeni

patogeni care au provocat o infectieBTS(boli cu transmitere
sexuala) se fac recoltari cu tampon steril in eprubete
din produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pe medii
de cultura punerea in evidenta Trichomonas vaginalis
se utilizeaza secretiile ramase pe manusa de cauciuc dupa
tuseul vaginal,( mai ales cele din fundul de sac vaginal) se
executa frotiuri uscate la aer daca se pot
examina imediat se fac preparate native intre lama si
lamela , lama fiind preincalzita daca secretia este prea vascoasa =
produsul de pe varful ansei se amesteca cu o picatura
de ser fiziologic in mediul fluid protozoarul se misca mai
activ = mai usor recunoscut
Examinari micologice recoltari din vagin din depozitele
cremoase , albe, cu aspect
de pseudomembrane / orice secretie abundenta recoltare pe
lama ptr. frotiu nativ si colorat si
examinari directe intre lama si lamela

Evaluarea rezultatelor patologic :Trichomonas

vaginalis,Candida
Albicans,Neisseria gonorhee(gonococ) etc
TESTUL PAPANICOLAU
Testul citologic Papanicolau ( numit si Babes- Papanicolau
dupa denumirea doctorului roman Aurel Babes, care a preconizat
depistarea precoce a cancerului genital feminine prin examinarea
frotiului citovaginal) este o analiza obtinuta prin recoltarea prin
periere a celuleor din cervix si apoi fixarea lor pe o lama de
sticla. Desi analiza celulelor din cervix este cea mai des folosita,
testul Papanicolau permite si evaluarea citologica a celuleor
colului vaginal si endocervicale.
Materiale necesare :
Specul vaginal manusi Pap stick applicator cu tija si pat din
bumbac 3 lame de sticla pentru citire microscopica fixative
lampa ajustabila camp formulare cerere analize laborator
Recoltare:
confirmarea identitatii pacientei
se explica procedura pacientei

 se spala mainile
se explica pacientei importanta relaxarii musculatorii
perineale pentru a usura efectuarea examinarii si recoltarii
se cere pacientei sa mictioneze inainte de efctuarea
procedurii de recoltare
se asigura intimitate si se cere pacientei sa se dezbrace de
la brau in jos
este acoperita cu un halat de unica folosinta si ajutata sa
se aseze pe masa ginecologica
se potriveste lampa pentru luminozitate maxima in zona
genitala
se inlatura halatul din zona genitala
se ofera manusi medicului si speculul vaginal. Nu se vor
folosi lubrefinate pentru acesta pentru a nu interfera cu rezulatul
testului. Se poate uda speculul cu apa calda pentru a usura
insertia.
se anunta pacienta cand i se introduce speculul pentru a
preveni tresarirea si incordarea musculaturii

 se sugereaza pacientei sa se relaxeze si sa respire adanc

in timpul introducerii speculului.
dupa introducerea specului acesta este largit pentru
expunerea cervixului si apoi blocat pentru inceperea recoltarii
se ofera medicului pe rand aplicatoarele si periuta
necesare recoltarii celulelor din diferitele zone.
Dupa fiecare recoltare, se vor lua aplicatoarele si se vor roti
bland pe cate o lama de sticla peste care se va pune imediat un
fixator pentru prevenirea uscarii celulelor
lamele microscopice vor fi marcate diferit in functie de
zonele din care s-au recoltat celulele. La un test complet,
medicul va recolta celule din zona cervicala, endocervicala si a
polului vaginal.
dupa recoltare se deblocheaza speculul pentru a fi scos
evitand ranirea peretilor vaginali
este ajutata pacienta sa coboare de pe masa de examinare
se completeaza formularele de laborator cu datele
pacientei, inclusiv data ultimei menstruatii, apoi se trimit probele
la laborator

interpretarea rezultatelor : clasa I-celule normale clasa IIcelule cu modificari minore benigne clasa III-pot aparea celule
anormale,dar nu este sigura benignitatea sau malignitatea(sunt
necesare si alte examene pentru stabilirea diagnosticului) clasa
IV-prezenta celulelor cu aspect neoplazic clasa V-prezenta
celulelor neoplazice numeroase sau grupate
Consideratii speciale :
inainte de efectuarea testului, pacienta va trebui
invatata sa nu faca spalaturi vaginale cu 48 de ore ianinte si
sa nu foloseasca ovule vaginale
recoltarea poate avea loc cu 5-6 zile inainte de
menstruatie sau la 1 saptamana dupa