Sunteți pe pagina 1din 4

Alimentatia Activa, Pasiva si Artificiala a bolnavului

In functie de starea pacientului, alimentarea se face:


- activ pacienta mananca singura in sala de mese sau in salon
- pasiv pacientei i se introduc alimentele in gura
- artificial alimentele sunt introduse in organism in conditii nefiziologice.

Alimentatia artificiala

Ce inseamna hranirea artificiala?


Hranirea artificiala este definita ca asigurarea alimentatiei unei persoane prin
introducerea alimentelor in tubul digestiv printr-un tub introdus pe gura sau
printr-un orificiu facut in abdomen. Asadar este o introducere a alimentelor in
organism prin mijloace artificiale
Cum se face hranirea artificiala?
Hranirea artificiala se poate face prin mai multe metode:

sonda gastrica sau intestinala (prin introducerea unei sonde in


stomac pe gura sau nas, pe aceasta facandu-se alimentatia cu cele
necesare vietii, medicamente, etc)

gastrostoma
clisma
parenteral

Care este scopul?

hrnirea pacienilor incontieni


cu tulburri de deglutiie
cu intoleran sau hemoragii digestive
operai pe tubul digestiv i glandele anexe
cu stricturi esofagiene sau ale cardiei
n stare grav; negativism alimentar

Alimentarea prin sonda gastrica


Materiale
- de protectie: aleza, prosoape
- sterile : sonda gastrica sau Faucher, seringi de 5-10 cm, pensa hemostatica
- nesterile : palnie, tavita renala
- bulion alimentar : sa nu prezinte grunji, sa fie la temperatura corpului, sa aiba
valoare calorica.
-

in caz de staza gastrica , se aspira continutul si se efectueaza spalatura


gastrica

se ataseaza palnia la capatul sondei si se toarna lichidul alimentar 200-400


ml pana la 500 ml, incalzit la temperatura corpului

se introduc apoi 200-300 ml apa si o cantitate mica de aer pentru a goli


sonda

se inchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor in


faringe de unde ar putea fi aspirate determinand pneumonia de aspiratie
complicatie grava
se extrage sonda cu atentie

Alimentarea prin gastrostoma


in cazul stricturilor esofagiene , dupa arsuri sau intoxicatii cu substante
caustice , cand alimentatia artificiala ia un caracter de durata si nu se
poate utiliza sonda gastrica , alimentele vor fi introduse in organism
prin gastrostoma
in stoma, este fixata o sonda de cauciuc prin intermediul careia
alimentele sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau prin palnie
respectandu-se aceleasi principii se introduc si aceleasi amestecuri
alimentare ca in cazul alimentatiei prin sonda gastrica
alimentele vor fi introduse in doze fractionate la intervale obisnuite ,
dupa orarul de alimentatie al pacientilor , incalzite la temperatura
corpului
cantitatea introdusa o data nu va depasi 500 ml
dupa introducerea alimentelor sonda se inchide pentru a impiedica
refularea acestora
tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului
gastric care se prlinge adesea pe langa sonda , provocand uneori
leziuni apreciabile
de aceea , regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata, acoperita cu
un unguent protector si antimicrobian, pansata steril cu pansamentb
absorbant.
Alimentarea prin clisma
se poate asigura hidratarea si alimentarea pe o perioada scurta de timp
deoarece in rect nu sunt fermenti pentru digestie, iar mucoasa absoarbe
numai solutii izotonice, substantele proteice sunt eliminate sau supuse
unui proces de putrefactie

alimentarea se face prin clisme picatura cu picatura cu solutie Ringer,


glucoza 47 cu rol hidratant
v.pregatirea si efectuarea clismei
in locul irigatorului se foloseste un termos

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Ce efecte secundare poate sa aiba hranirea artificiala?


Complicatiile hranirii aretificiale pot fi numeroase:
Rani esofagiene (esofagita)
Ulceratie pe traiectul sondei
Obstructia sondei
Inhalarea continutului alimentar in plamani
Diaree datorita lipsei digestiei bucale sau alimentatiei cu debit mare
Infectii digestive
Scadere in greutate datorita alimentatiei dezechilibrate