Alimentatia Activa, Pasiva si Artificiala a bolnavului

In functie de starea pacientului, alimentarea se face:

- activ – pacienta mananca singura in sala de mese sau in salon

- pasiv – pacientei i se introduc alimentele in gura

- artificial – alimentele sunt introduse in organism in conditii nefiziologice.

Alimentatia artificiala

Ce inseamna hranirea artificiala?

Hranirea artificiala este definita ca asigurarea alimentatiei unei persoane prin
introducerea alimentelor in tubul digestiv printr-un tub introdus pe gura sau
printr-un orificiu facut in abdomen. Asadar este o introducere a alimentelor in
organism prin mijloace artificiale

Cum se face hranirea artificiala?

Hranirea artificiala se poate face prin mai multe metode:

 sonda gastrica sau intestinala (prin introducerea unei sonde in stomac pe gura
sau nas, pe aceasta facandu-se alimentatia cu cele necesare vietii, medicamente, etc)
 gastrostoma
 clisma
 parenteral
Care este scopul?

 hrănirea pacienţilor inconştienţi
 cu tulburări de deglutiţie
 cu intoleranţă sau hemoragii digestive
 operaţi pe tubul digestiv şi glandele anexe
 cu stricturi esofagiene sau ale cardiei
 în stare gravă; negativism alimentar 

Alimentarea prin sonda gastrica

Materiale

- de protectie: aleza, prosoape

- sterile : sonda gastrica sau Faucher, seringi de 5-10 cm, pensa hemostatica

- nesterile : palnie, tavita renala

- bulion alimentar : sa nu prezinte grunji, sa fie la temperatura corpului, sa aiba

valoare calorica.

-        in caz de staza gastrica , se aspira continutul si se efectueaza spalatura

gastrica

-        se ataseaza palnia la capatul sondei si se toarna lichidul alimentar 200-400

ml pana la 500 ml, incalzit la temperatura corpului

-        se introduc apoi 200-300 ml apa si o cantitate mica de aer pentru a goli
sonda

-        se inchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor in

faringe de unde ar putea fi aspirate determinand pneumonia de aspiratie –
complicatie grava

-        se extrage sonda cu atentie

 Alimentarea prin gastrostoma

 in cazul stricturilor esofagiene , dupa arsuri sau intoxicatii cu substante

caustice , cand alimentatia artificiala ia un caracter de durata  si nu se
poate utiliza sonda gastrica , alimentele vor fi introduse in organism
prin gastrostoma
 in stoma, este fixata o sonda de cauciuc prin intermediul careia
alimentele sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau prin palnie
 respectandu-se aceleasi principii se introduc si aceleasi amestecuri
alimentare ca in cazul alimentatiei prin sonda gastrica
 alimentele vor fi introduse in doze fractionate la intervale obisnuite ,
dupa orarul de alimentatie al pacientilor , incalzite la temperatura
corpului
 cantitatea introdusa o data nu va depasi 500 ml
 dupa introducerea alimentelor sonda se inchide pentru a impiedica
refularea acestora
 tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului
gastric  care se prlinge adesea pe langa sonda , provocand uneori
leziuni apreciabile
 de aceea , regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata, acoperita cu
un unguent protector si antimicrobian, pansata steril cu pansamentb
absorbant.

Alimentarea prin clisma

 se poate asigura hidratarea si alimentarea pe o perioada scurta de timp

 deoarece in rect nu sunt fermenti pentru digestie, iar mucoasa absoarbe
numai solutii izotonice, substantele proteice sunt eliminate sau supuse
unui proces de putrefactie
 alimentarea se face prin clisme picatura cu picatura cu solutie Ringer,
glucoza 47‰ cu rol hidratant
 v.pregatirea si efectuarea clismei
 in locul irigatorului se foloseste un termos

Ce efecte secundare poate sa aiba hranirea artificiala?

Complicatiile hranirii aretificiale pot fi numeroase:
1. Rani esofagiene (esofagita)
2. Ulceratie pe traiectul sondei
3. Obstructia sondei
4. Inhalarea continutului alimentar in plamani
5. Diaree datorita lipsei digestiei bucale sau alimentatiei cu debit mare
6. Infectii digestive
7. Scadere in greutate datorita alimentatiei dezechilibrate