An I, sem 2, sapt 4 Amg 1G- Stanciu Maria Isabela

TEST 4

 Alimentația bolnavului - tipuri de alimentare: naturală, artificială (enterală, parenterală);

pregătirea bolnavului și a materialelor necesare, desfășurarea tehnicilor în siguranță,
conform procedurii; calcularea rației alimentare, regimurile alimentare
1. Precizati la ce se refera alimentarea pacientului in urmatoarele cazuri:
a) alimentarea activa

Se poate face in sala de mese, in salon; la masa sau la pat.

In sala de mese aerisita, curatenia trebuie sa fie desavarsita; portiile aranjate

estetic sunt asezate pe mese mici (4 persoane). Se invita pacientele la masa, se invita
sa se spele pe maini. Felurile de mancare se servesc pe rand, vesela folosita se ridica
imediat. Nu se ating alimentele cu mana.

Se observa daca pacientul a consumat alimentele; in caz contrar se afla motivul si

se iau masuri.

In salon la masa: se indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul

pacientului (tavita,scuipatori, plosca). Se invita pacientul sa se spele pe maini, se ajuta
sa se aseze la masa; servirea mesei se face ca in sala de mese.

In salon, la pat: se pregateste salonul ca pentru alimentarea in salon la masa. Se

aseaza pacientul in pozitie confortabila, este invitat sa se spele pe maini, asistenta
servindu-i materialele necesare si protejand lenjeria de pat cu musama. Se adapteaza
masa speciala la pat si se serveste masa la fel ca in salon la masa.

b) alimentarea pasiva
Cand starea generala a bolnavilor nu le permite sa se alimenteze singuri,
trebuie sa fie ajutati.

 asistenta se aseaza in dreapta pacientului si ii ridica usor capul cu perna

 verifica temperatura alimentelor(pacientii in stare grava nu simt temperatura,
nici gustul alimentelor), gustand cu o alta lingura
 ii serveste supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide
 supravegheaza debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de
deglutitie ale pacientului
 este sters la gura, i se aranjeaza patul
 se indeparteaza eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot
contribui la formarea escarelor
 schimba lenjeria daca s-a murdarit
 acopera pacientul si aeriseste salonul
 strange vesela si o transporta la oficiu
c) alimentarea artificiala

 in caz de staza gastrica , se aspira continutul si se efectueaza spalatura gastrica

 se ataseaza palnia la capatul sondei si se toarna lichidul alimentar 200-400 ml
pana la 500 ml, incalzit la temperatura corpului
 se introduc apoi 200-300 ml apa si o cantitate mica de aer pentru a goli sonda
 se inchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor in faringe de
unde ar putea fi aspirate determinand pneumonia de aspiratie – complicatie grava
 se extrage sonda cu atentie

2. Ce cuprinde alimentatia rationala?

Prin alimentaţie raţională se înţelege asigurarea unui aport alimentar optim din punct de
vedere cantitativ şi calitativ, care asigură menţinerea vieţii, creşterea şi dezvoltarea şi contribuie
la recuperarea sănătăţii în caz de boală (alimentaţie dietetică).
O dietă echilibrată trebuie să conţină atât principiile alimentare (glucide, lipide şi
proteine), denumite şi macronutrienţi, ce furnizează energia necesară unei activităţi normale,
cât şi vitamine şi minerale, considerate micronutrienţi.
3. Care sunt principiile alimentatiei pacientului?
Alimentatia pacientului trebuie sa respecte urmatoarele principii:
 inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului-cele necesare cresterii (la
copil)sau cele necesare refacerii pierderilor,prin consum(la adulti).
 asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului
normal,cresterii(la copil) si celorlalte functii.
 favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave; alimentatia
rationala poate influenta tabloul clinic,caracterul procesului infectios (patologic) si
ritmul evolutiei acestuia,devenind astfel un factor terapeutic.
 prevenirea unei evolutii nefavorabile in bolile latente,transformarea bolilor acute in
cronice si aparitia recidivelor.
 consolidarea rezultatelor terapeutice obtinute prin alte tratamente
Tinand seama de aceste principii,regimul dietetic al pacientului trebuie astfel alcatuit incat
sa satisfaca atat necesitatile cantitative,cat si pe cele calitative ale organismului
4. Ce urmaresc regimurile dietetice?
Alimentatia dietetica-inseamna o contributie la tratarea pacientului,prin alimentele
ingerate. Regimurile dietetice sunt foarte variate,in functie de calitatea si cantitatea alimentelor
ce le compun. In functie de cantitatea alimentelor,regimurile pot fi hipocalorice si
hipercalorice. Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de
imbolnaviri.
5. Cum va fi regimul alimentar al pacientului in urmatoarele situatii:
 in boli infectioase –regim bogat in vitamine
 afectiuni osoase – regim bogat in calciu
 in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali – o dietă ce ar trebui să conţină o
cantitate suficientă de proteine şi carbohidraţi complecşi. Sunt de evitat fast-food-
urile, cafeaua, sucurile carbogazoase şi mâncarea procesată, ţigările şi alcoolul. 
6. Descrieti regimul hidric si lacto-fainos 
Regimul hidric consta in introducerea in organism a unei cantitati mai mari de
apa sau lichide (apa minerala, ceaiuri, decocturi, sucuri de fructe, bulion etc).
Cantitatea nu va depasi 21 pe zi, se va administra in doze mici, fractionate si va dura
numai cateva zile, timp in care bolnavul va sta obligatoriu la pat. In locul apei se
prefera infuziile usoare (menta, tei, musetel, fructe de maces), apa cu zeama de lamaie
sau portocale, bulion de legume, apa de orez.
- bulionul de legume este mai usor tolerat, dar valoarea nutritiva este nula. Nu se
pastreaza mai mult de 24 de ore. Este o varianta a dietei hidrice;
- apa de orez, alta varianta, este indicata in cazuri de diaree mai ales la copii si se
prepara astfel: 2 linguri de supa de orez boabe se pun in 500 ml. apa rece si cand
boabele s-au umflat, se adauga 500 ml apa fiarta si se fierbe in continuare 20 de
minute. Se filtreaza printr-o panza deasa si se adauga dupa caz, 3 g sare sau 30 g
zahar. Valoarea nutritiva este a zaharului (120 calorii). Se poate mentine la adult
aceasta dieta cel mult 5 zile;
- dieta cu suc de fructe aduce multe vitamine;
Regimul lacto-fainos este compus din lapte sub diferite forme: dulce, batut,
iaurt, branza, unt, smantana, frisca, din fainoase fierte in apa sau lapte cu unt, branza
si zarzaturi, fructe proaspete sau in diferite preparate.
Este indicat in urmatoarele boli: ulcerul gastric si ulcerul duodenal, in perioada de
conlescenta; in aceasta situatie, zarzaturile si fructele se trec prin sita;

7. Precizati tehnica de alimentare a pacientului prin sonda gastrica

 Spălaţi mâinile şi îmbrăcaţi mănuşi
 Introduceţi sonda gastrica, verificaţi poziţia ei şi fixaţi extremitatea liberă a
sondei cu leucoplast de fată şi urechea pacientului.
 Verificaţi conţinutul gastric şi la nevoie, aspiraţi stază.
 Încălziţi lichidul alimentar la temperatura corpului.
 Pregătiţi aparatul de perfuzie, umpleţi rezervorul picuratorului, eliminaţi aerul
din tubul de legătura şi racordaţi perfuzorul la sondă.
 Introduceţi raţia zilnică în 4-6 doze, foarte lent, cu aparatul de perfuzie ataşat
la extremitatea liberă a sondei.
 Verificaţi viteza de scurgere a picuratorului; se administrează cel mult 200-
250 ml într-o oră.
 Administraţi pe sonda 200-300 ml de apă pentru spălarea perfuzorului şi a
sondei, apoi insuflaţi puţin aer pentru a o goli complet şi închideţi extremitatea
liberă cu o pensă Pean sau cu o clamă Hoffman; astfel se împiedica picurarea
resturilor de lichid din sonda în faringe şi laringe, acestea putând fi aspirate de
bolnavul inconştient, lipsit de reflexul tusei.
 Asiguraţi-vă că pacientul primeşte raţia adecvată, calitativ şi cantitativ şi i se
asigura hidratarea necesară.
8. Este posibila alimentarea prin clisma? Argumentati..
Prin clism se poate asigura hidratarea şi alimentarea pacientului pe o perioadă
scurta de timp. În rect nu sunt fermenti pentru digestie, astfel mucoasa absoarbe
numai soluii izotonice. Substanele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces
de putrefactie. Se face prin clisma picatura cu picatura, cu soluie ringer, glucoza 47
la mie cu rol hidratant.