ALIMENTATIA BOLNAVULUI

Principii generale:
Alimentatia este una dintre cele mai importante
probleme ale ingrijirii bolnavului .
Asigurarea raportului caloric, stabilirea
regimului alimentar adecvat si administrarea alimentelor pe
cale naturala sau artificiala constituie sarcini elementare ale
ingrijirii pacientului acasa sau la domiciliu.

Alimentatia urmareste:
a) sa acopere cheltuieliile energetice;
b) sa asigure aportul de vitamine si minerale necesare
metabolismului, cresterii si altele;
c) sa favorizeze procesul de vindecare, protejand
organelle imbolnavite si asigurand aportul de
substante necesare organismului normal;
d) Sa impiedice transformarea boliilor acute în cronice şi
apariţia recidivelor.

Regimul dietetic trebuie constituit încât să

satisfacă necesităţiile calitative şi cantitative necesare
organismului.

Asigurarea necesităţiilor cantitative ale organismului

Aportul cantitativ al substanţelor alimentare este
dirijat în stare normala de factori fiziologici cum ar fi:
foamea, setea, abstinenţa.
 În cazul persoanelor bolnave aceşti factori nu sunt
întotdeauna jaloane sigure pentru dirijarea aportului
alimentar. În anumite boli, lipsa poftei de mâncare este un
simptom precoce şi dominant. De asemenea şi setea
exagerata poate fi în anumite cazuri. Bolnavii in stare de
inconştienţă şi comatoşi, cei somnolenţi, sunt lipsiţi de
senzaţiile de sete sau foame. Aceştia nu-şi pot dirija singuri
aportul necesar de alimente. Personalul care ingrijeşte
aceşti bolnavi are un rol primordial în alimentaţia lui.
Aportul de substante alimentare trebuie asigurat
pe baya necesităţiilor reale de calorii. Când nu se asigura
cantitatea necesara de alimente, organismul recurge la
resursele propri, ţesulare. Necesităţiile calorice ale
bolnavului variază între 2500-3000 de calorii. Dacă
organismul este supus unui regim de foame, va consuma
din tesuturiile proprii circa un kilogram in 24 de ore, ceea
ce duce la o slabire rapida în greutate, fiind posibil să fie
mascată de reţinerea de apă exagerată.
Necesităţiile calorice ale unui bolnav in repaus
absolut la pat se estimează a fi in jur de 25 calorii/kg. Corp.
Un bolnav de 60 kilograme va avea nevoie de 1500 calorii
în 24 de ore.
Necesităţiile calorice ale copiilor sunt cu 20-30%
mai mari, iar ale persoanelor in vârstă cu 10-15% mai mici,
aceasta cantitate de substante alimentare acoperă
cheltuieliile metabolismului bazal.
Necesitaţiile bolnavului în ambulator, mai ales
daca lucrează, sunt mai mari, în raport cu intensitatea
efortului care îl depune. Acelaşi bolnav, in cayul unei
munci usoare, necesită 2500-3000 de calorii, iar in cazul
unei munci grele poate avea nevoie de 5000-6000 de
calorii.
Necesitatiile bolnaviilor febrili se măresc în raport
cu influenţa produsa de microorganisme si ridica
necesitatiile calorice cu 10%. Fiecare grad de temperatura
implică un aport energetic de înca 13%.
Independent de felul regimului sau forma şi
consistenţa alimentelor, regimul trebuie sa fie alcătuit ca sa
acopere necesitatiile energetice în întregime, căci numai în
acest fel se pot menţine forţele fizice ale organismului,
factor absolut necesar pentru procesul de vindecare.
 MODALITATIILE DE ALIMENTARE A
BOLNAVIILOR

Modul în care se face alimentarea bolnavului

depinde de natura bolii de care acesta suferă şi de starea lui
generală.
Alimentarea poate fi efectuata in trei feluri:
1. ALIMENTARE ACTIVĂ: când bolnavii mănâncă
singuri fara ajutor la alimentele servite;
2. ALIMENTARE PASIVĂ: cand starea generala a
bolnavilor nu le permite sa se alimenteze singuri, deci
vor trebui ajutati;
3. ALIMENTARE ARTIFICIALĂ: câand alimentele
trebuie introduse in organismul bolnavului prin
metode artificiale.
 ALIMENTAŢIA PASIVĂ

Bolnavii in stare grava imobilizati la pat, paralizati,

epuizati, cei cu tulburari usoare de deglutitie vor fi
alimentati de infirmiere. Ei vor fi serviti numai dupa
distribuirea meselor pentru a avea timpul necesar pentru
acestia.
Bolnavul va fi aşezat intr-o pozitie semisezand,
sau daca starea lui nu permite sa fie imobilizat va ramane
in pozitie orizontala, in decubit dorsal. Se protejeaza
lenjeria de pat cu o musama, la gatul bolnavului se pune
un prosop.
Alimentele asezate estetic se vor pune pe o tava
care se aseaza pe noptiera sau pe un taburet langa pat in
asa fel incat pacientul sa vada alimentele.
Persoana care il alimenteaza se aseaza in partea dreapta a
bolnavului si servindu-i felul intai cu lingura.
Bolnavii care sunt in stare grava se alimenteaza
cu ajutorul pipetei pic cu pic, dar nu se renunta la
alimentarea lui.
Alimentele solide se taie in bucati mici in
prezenta bolnavului si se introduc tot cu lingura,
asteptam pana mesteca bine si inghite si pe urma se va
servi cu a doua portie. Ceaiul se serveste din cani cu
cioc.
Dupa termnarea alimentatiei se scimba lenjeria
daca este nevoie, se indeparteaza musamaua si aleza, se
aseaza pacientul in pozitie comoda pentru a se putea
odihni. Vesela se transporta la oficiu.
 ALIMENTATIA ACTIVA

Alimentatia activa se face in sala de mese, in

salon la masa, sau la pat.

Alimentatia in sala de mese

Pregatirea conditiilor pentru alimentatie corespunzatoare
trebuie sa respecte:
a) se verifica starea de curatenie;
b) se aeriseste;
c) se aseaza estetic pe masa tacamurie, paharele, cana cu
apa, servetelele, flori si o eticheta cu regimuri;
d) se anunta pacientul si-l atentionam sa se spele pe
maini.
Servirea alimentelor
a) se serveste bolnavul pe rand pe masura ce consuma
felul de mancare;
b) fiecare aliment se serveste intr-o farfurie curata fara sa
atingem alimentul cu mana;
c) vesela murdara se ridica imediat si obeservam daca
bolnavul a consumat toata portia si incercam sa aflam
motivul de ce nu a mancat.
Strangerea veselei utilizata se transporta la oficiul de
bucatarie, se aeriseste si se curata sala de mese.
 ALIMENTATIA ARTIFICIALA

La alimentatia artificiala se introduc alimente prin

perfuzie, sonda gastrica si clisma.
a) asistenta este ajutata de infirmiera sa introduca
sonda gastrica;
b) se face o spalatura gastrica;
c) prin palnia astasata la capatul sondei se toarna lichid
alimentar 200-400 ml la temperature corpului;
d) se introduce 200-300 ml apa plus o cantitate mica de
aer pentru golirea sondei.
 CONCLUZII

In urma acestui curs am dobandit tehincile si

cunostiintele necesare de ingrijire, de a semnala orice
modificare aparuta si de a interveni prompt pentru
imbunatatirea starii de sanatate prin:
-observarea unor modificari ale starii de sanatate a
persoanei ingrijite si informarea sefului ierarhic in vederea
discutarii acestora, dupa caz, in cadrul echipei
multidisciplinare, pentru a fi corect evaluate;
-interventia in vederea transportarii persoanei ingrijite, in
cazul deteriorarii starii de sanatate a persoanei ingrijite;
-pregatirea persoanei ingrijite, cu operativitate si
responsabilitate, pentru efectuarea examenului medical;
-informarea asupra investigatiilor medicale la care
urmeaza sa fie supusa persoana ingrijita, in limita
competentelor.
 BIBLIOGRAFIE

 Ghidul infirmierei - Sora Lungu Nicolae

 Tehnica îngrijirii bolnavului - Dr. Mozes Carol
 Ordinul M.S. 916/2006 privind infecţiile nosocomiale