PRECAUTIUNI UNIVERSALE SCOPUL aplicarii PU: prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sanguina, la locul de munca al personalului.

CONCEPTUL de PU se refera la: - masurile care se aplica in vederea prevenirii transmiterii HIV, HBV, HCV si alti agenti microbieni cu cale de transmitere sanguina, in timpul actului medical. - sangele, alte fluide biologice si tesuturile tuturor pacientilor se considera a fi potential infectate cu HIV, HBV, HCV si alti agenti microbieni cu cale de transmitere parenterala ( sanguina ) - toti pacientii sunt considerati potential infectati cu HIV, HBV, HCV sau cu alti agenti microbieni cu cale de transmitere sanguina, deoarece: cei mai multi dintre purtatorii de HIV, HBV, HCV si alti agenti microbieni sunt asimptomatici si nu-si cunosc propria stare de portaj; REGULI de baza in aplicarea Precautiunilor Universale: 1. Considera toti pacientii potential infectati; 2. Considera ca sangele, alte fluide biologice si tesuturile sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV 3. Considera ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare. CONTACTUL tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse TREBUIE considerat LA RISC: - sange; - lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural, lichid sinovial, lichid cefalo-rahidian; - sperma, secretii vaginale; - tesuturi; - orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sange; APLICAREA PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE SE REFERA LA: 1. UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE ADECVAT, COMPLET, CORECT; 1.1. DEFINITIE "ECHIPAMENT DE PROTECTIE": bariera intre lucrator si sursa de infectie, utilizata in timpul activitatilor care presupun risc de infectie. 1.2. CATEGORII DE BARIERE utilizate pentru aplicarea precautiunilor universale: 1.2.1. MANUSI a) TREBUIE UTILIZATE in urmatoarele situatii: - anticiparea contactului mainilor cu sange, lichide biologice contaminate, alte lichide biologice cu urme vizibile de sange, tesuturi umane; - abord venos sau arterial; - recoltare de LCR; - contact cu pacienti care sangereaza, au plagi deschise, escare de decubit, alte leziuni

prinzand marginea primei prin exterior aruncand-o in containerul pentru colectare si apoi prinzand-o pe cealalta.curatenie. . . uneori sunt necesare manusi duble. . deci nu se curata. cu mana libera prin interior.3. suprafete contaminate. decontaminarii.de uz general. medicina legala. dupa care acestea se indeparteaza. menaj. imbatranire cauciuc.activitati de intretinere.manipularea de materiale contaminate.nesterile curate: . material moale. picaturi. . . jeturi cu produse biologice potential contaminate. . dupa utilizare a instrumentarului contaminat. . indepartare de produse biologice contaminate.servicii de anatomie patologica. protejand tegumentele personalului medical din: .unele activitati administrative.manipularea unor materiale potential contaminate. scotand-o cu grija si aruncand-o in acelasi container aflat la indemana.examinare interna .in timpul tuturor activitatilor din unitatile medicale 1. . .manipularea de materiale contaminate. indepartare de produse biologice c) MOD DE FOLOSIRE: .servicii de urgenta. . SORTURI. . .manipularea.laboratoare. care implica un contact cu sange si alte produse biologice considerate a fi contaminate: .colectare materiale contaminate. dezinfecteaza. .curatenie. 10-15 secunde. in vederea curatirii. de cauciuc.de uz unic sterile: . . b) FELUL MANUSILOR . manusile de unica utilizare nu se reutilizeaza.2.examinari curente. dacanu prezinta semne de deteriorare (perforare. care implica un contact cu mucoasele.interventii care implica un contact cu regiuni ale corpului in mod normal sterile. . daca nu exista o recomandare contrara.2. HALATE OBISNUITE .schimbare dupa fiecare pacient.2. .abord vascular prin punctie. . curatire si decontaminare instrumentar.) 1.manusile de uz general se pot decontamina si reutiliza.tegument pacient cu solutii de continuitate.chirurgie . etc.dupa folosire se spala mai intai mainile cu manusi.completeaza portul halatelor atunci cand se anticipeaza producerea de stropi. chiar daca manusile nu prezinta semne vizibile de deteriorare in timpul activitatii incheiate. .sectii cu profil chirurgical. . BLUZE IMPERMEABILE .cutanate.dupa indepartarea manusilor mainile se spala din nou.

manusi).OCHELARI . dar nu ca rutina. .dupa folosirea toaletei. oculara. . a bolnavilor contagiosi si a celor cu imunodepresie severa. nazala. . .1. protejeaza: . a diseminarii agentilor microbieni.inainte si dupa efectuarea examenelor si tratamentelor oftalmologice. .dupa activitati administrative.6. protejeaza: . .2. schimbarea pansamentelor (atentie .in cazuri de urgenta este permisa utilizarea de antiseptice ca inlocuitor al spalatului.tegumentele. .cel mai important si uneori singurul mod de prevenire a contaminarii.IMPORTANTA .la intrarea in serviciu si la parasirea locului de munca.inainte si dupa examinarea fiecarui bolnav.dupa manipularea bolnavilor septici.la intrarea si la iesirea din salonul de bolnavi. . ceasurilor.7. ORL.5.manusi). BONETE . . 1. protejeaza mucoasa bucala in timpul instituirii respiratiei artificiale. .in unele situatii spalarea este completata de dezinfectia mainilor: .dupa folosirea batistei. . . . MASCA . . .CAND ? . bratari).CUM ? .inainte de prepararea si distribuirea alimentelor si a medicamentelor administrate per os. . . PROTECTOARE FACIALE. . . gospodaresti.inainte si dupa efectuarea tratamentelor parenterale (in abordurile vasculare si efectuarea de punctii lombare este obligatoriu portul manusilor).dupa scoaterea mastii folosita la locul de munca. 1. SPALAREA MAINILOR si a altor parti ale tegumentelor . 1.unghii ingrijite.dupa manipularea si transportul cadavrelor.inainte si dupa aplicarea unui tratament. .indepartarea bijuteriilor (inele. ECHIPAMENTE DE RESUSCITARE. . .mucoasele bucala.simple (textile).2.tegumentele.dupa scoaterea manusilor de protectie.dupa trecerea mainii prin par. nazala ale personalului medical.termometrizare intrarectala. . .dupa efectuarea toaletei bolnavului la internare.2.utilizare de apa curenta si sapun pentru spalarea obisnuita. sau impermeabile . clisme. taiate scurt.doua sapuniri consecutive. . .CIZME DE CAUCIUC 2.ECRAN PROTECTOR etc.4. atentie bolnavii cu mare receptivitate.mucoasele bucala.inainte si dupa efectuarea de investigatii si proceduri invazive. toaleta lehuzei (atentie .2.

.pregatire in vederea utilizarii.prosop de unica intrebuintare. . .asigurarea unui ciclu corect si complet de prelucrare .decontaminarea initiala cu substante clorigene. . ruperii acelor utilizate. .contaminarea mucoaselor. . .folosirea manusilor la indepartarea urmelor de sange.curatenie si decontaminare: .colectare in saci impermeabili.1. . alte lichide biologice sau tesuturi. . 3. PREVENIREA ACCIDENTELOR SI A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE PROFESIONALA 3.materialului moale. dezinfectia mainilor si portul manusilor: .in timpul: .manipularea lenjeriei contaminate cu sange si alte produse biologice potential contaminate cat mai putin posibil.obiecte ascutite: .instrumentelor ascutite. in spatii special destinate.dezinfectie cu solutie germicida. . la nevoie dubli. . METODE DE PREVENIRE . pentru: .reziduurilor din activitatea medicala. indepartarea cu hartie absorbanta care se colecteaza in containere sau saci de plastic marcate.STERGEREA.spalarea.colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. . . . .reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. inainte de prelucrare. MS 219 /2002 .suprafetelor.lenjerie: . marcati in mod corespunzator conform Ord.Ord.distrugere. USCAREA este OBLIGATORIE . dupa utilizarea in activitati care au dus la contaminarea cu produse biologice potential infectate.manipularii instrumentarului si a altor materiale sanitare.cu hartie prosop. . . .intepare.sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit. . . decontaminarii .de evitat scoaterea din seringile de uz unic. sterilizarii.decontaminare. .prin inoculari percutane: . 3. . EXPUNEREA PROFESIONALA .uscarea suprafetei prelucrate.contaminarea tegumentelor care prezinta solutii de continuitate. altor materiale utilizate in activitatea din unitatile sanitare. indoirii.efectuarii de manopere medicale invazive cu ace si instrumente ascutite.prin intermediul: . . .2.folosirea de tehnici standard in vederea efectuarii curateniei. . amplasate la indemana si marcate corespunzator conf.evitarea pastrarii lor indelungate. .evitarea recapisonarii.manipularii de produse biologice potential contaminate.MS 219 /2002.taiere.stomatologice si in general inainte si dupa orice fel de manevra care implica abordarea sau producerea unor solutii de continuitate (atentie-manusi).

halat.suprafete. mobilier. . . .sort impermeabil cand se anticipeaza producerea de: .masca. sticlariei.5. sorturi impermeabile.graviditate. . ecran.sistem de aspiratie rapida.masca.alte recomandari: .manusi. .MS 219 / 2002) . . . cizme. 3.igiena personala: .261 /2007. spalat. bonete. .2). sort impermeabil.decontaminare dupa efectuare a necropsiilor: . LABORATOARE CLINICE SI DE CERCETARE: regulile generale de aplicare a precautiunilor universale trebuie completate cu: . tacamurilor.MS.colectare . care sa impiedice rasturnarea. principii: .saliva cu urme vizibile de sange. decontaminat si/sau dezinfectat 3.spalarea mainilor (pct. varsarea.spalarea altor parti ale corpului care au venit in contact cu produse biologice potential contaminate sau cu materiale potential contaminate. . . . .4.colectarea flacoanelor care contin produse biologice in containere marcate.3.manusi. marcate pentru diferentierea clara prin culoare si etichetare.epansamente . . . .instrumentar.evitarea activitatilor cu risc de expunere: . ochelari de protectie.reziduuri infectante (Ord. ochelari. boneta.masca.existenta de leziuni cutanate. .echipamentului medical. . . halat.sange.obligatorie aplicarea precautiunilor universale. .instrumentar: .pozitia adecvata a scaunului.neutralizare prin ardere sau autoclavare . SERVICIILE DE ANATOMIE PATOLOGICA: .ochelari. mobilierului. conform Ord. ecran protector. 3. a pavimentelor.asistenta de urgenta.corect utilizat. manusi.evitarea contaminarii peretilor exteriori ai flacoanelor colectoare. . spargerea. ecran protector. peretilor.chiar si in situatii imprevizibile se vor asigura cele necesare respectarii principiilor precautiunilor universale.nr.prezenta unui deficit imunitar. . echipament de protectie: . SERVICIILE DE STOMATOLOGIE. .viata pacientului este pretioasa. veselei.corect colectat.utilizarea echipamentului potrivit cu prestatiile laboratorului: .recipiente impermeabile. . .

tratament complicatii ale expunerii.fizica-ardere. sterilizarea in mod corect.B.aplicarea de antiseptice.urmarire clinica. decontaminare: .1. echipamentul utilizat ramane in laborator pana la colectarea si indepartarea in vederea prelucrarii. INTREAGA ASISTENTA ACORDATA PERSOANELOR IMPLICATE IN EXPUNEREA PROFESIONALA ("SURSA". .asupra personalului.inregistrarea unor date legate de personalul care s-a expus: . .7.utilizarea de echipamente de pipetare automate. .chimica.spalarea la jet de apa curenta timp de 5 minute.consiliere si consimtamant pretestare. 3. . . Persoanele expuse in timpul activitatii in unitati private se vor adresa Directiei de Sanatate Publica. INOCULARE PERCUTANA.amplasarea de afise avertizoare asupra riscului de contaminare. . HIV.instrumentarul contaminat. HCV) in dinamica. standardizat.. . .imediat dupa expunere.3. 3. semiautomate. EXPUNEREA MUCOASELOR: . intepatura. .6. . dezinfectia. taietura: .2. N. . spalarea cu apa si sapun sau detergent.asupra pacientului. . 3.clatirea gurii cu apa curenta. daca nu au acces la medicul personalului sanitar din unitatile de stat. . 3.autoclav.clatirea mucoaselor oculare cu apa curenta sau ser fiziologic. .6.momentul si felul expunerii.2). dezinfectante. PERSONAL AFECTAT) SE VA DESFASURA NUMAI PE BAZA DE CONSIMTAMANT SI CONFIDENTIALITATE.6.medicului personalului.primul ajutor. MEDICUL PERSONALULUI decide: . profilaxie.la terminarea activitatii. pentru inlaturarea tehnicilor de pipetare cu gura.inregistrarea datelor de identificare a pacientului-sursa (daca este posibila identificarea). .testare privind statutul imunitar si infectios (HBV. RAPORTAREA EVENIMENTULUI: . .spalarea atenta a mainilor (pct. . . CU ASIGURAREA DOCUMENTELOR LOR MEDICALE.curatenia. .atentie la utilizarea de material ascutit in activitatea de laborator. . colectare.aparatura defecta-decontaminare inainte de reperare. ATITUDINEA IN CAZUL EXPUNERILOR PROFESIONALE CU PRODUSE BIOLOGICE CARE FAC OBIECTUL PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE 3.6.

se dovedeste ca nu-si protejeaza pacientii.sursa HIV cu test rapid pozitiv .contact inexistent. la unitatea desemnata sau asigura efectuarea lor în unitate. I . daca acest test este disponibil. Prelevarea si trimiterea probelor biologice se va face conform legislatiei (standardelor) în vigoare. Acest test se va efectua pentru pacientul sursa în termen de 2 ore. inevitabil. . EVALUAREA RISCULUI PE CATEGORII DE LOCURI DE MUNCA SI ACTIVITATI PRESTATE DE PERSONALUL MEDICO-SANITAR IN FUNCTIE DE CONTACTUL CU SANGE SI ALTE LICHIDE BIOLOGICE. .sursa cu status biologic necunoscut si cu risc epidemiologic crescut . consistent. Laboratorul unitatii sanitare în care a avut loc accidentul 1 efectueaza în toate cazurile testul rapid HIV.este necesara protectia sa medicala. . avand acordul celui infectat. CU ASIGURAREA DOCUMENTELOR LOR MEDICALE. daca este autorizat. Ac anti. sau la cererea acestuia. PERSONAL AFECTAT) SE EFECTUEAZA DOAR PE BAZA DE CONSIMTAMÂNT SI CONFIDENTIALITATE. inconstant.contact imprevizibil. cu transmiterea rezultatului medicului caruia i s-a raportat evenimentul. PERSONAL INFECTAT CU HIV: . ÎNTREAGA ASISTENTA (PPE) ACORDATA PERSONALULUI IMPLICAT ÎN EXPUNEREA PROFESIONALA ("SURSA". în vederea vaccinarii antihepatita B. 2 primeste si trimite esantioanele de sânge provenite de la pacientul sursa catre laboratorul desemnat pentru efectuarea testelor ELISA de identificare a: Ac anti-HIV.respectarea drepturilor omului. OBLIGATORIU Unitatea sanitara în care s-a produs accidentul: 1 asigura prelevarea si trimiterea esantioanelor de sânge provenite de la pacientul sursa. în cazul în care spitalul/sectia de boli infectioase nu a putut asigura vaccinarea. .sursa Ac HCV pozitiv.conducerea unitatii va asigura un alt loc de munca. II . 4 asigura trimiterea accidentatului la Directia de Sanatate Publica judeteana.4.sursa HIV pozitiv cunoscuta . III . pentru testare. 5. cand: . 2 trimite persoana accidentata catre serviciul de supraveghere a infectiilor nosocomiale 3 asigura trimiterea persoanei accidentate catre sectia/spitalul de boli infectioase în oricare dintre urmatoarele situatii: . Serviciul de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale din spitalul în care a avut loc accidentul .contact permanent. AgHBs si Ac HBs sau efectueaza testele respective.schimbarea locului de munca.sursa Ag HBs pozitiv/Ac HBs prezenti.VHC.

iar riscul de infectie cu VHB este prezent. persoana accidentata va fi îndrumata catre Directia de Sanatate publica judeteana. infectati. completeaza si trimite semestrial. tusei convulsive. 7. de transport (direct sau indirect) cu pacientii care pot fi  diseminatori de agenti infectiosi de interes special (de exemplu. raspunde de aplicarea programului de supraveghere: 2. la Directia de Sanatate publica judeteana. 9. cu respectarea legislatiei privind testarea voluntara. 11. persoana accidentata va fi îndrumata catre spitalul/sectia de boli infectioase. VHC va fi facuta de catre medicul sef de sectie sau sef de garda. va face analiza semestriala a cazurilor de expunere accidentala profesionala si de seroconversie înregistrate în unitate. Legea nr. 584/2002) În cazul în care serviciul de supraveghere a infectiilor nosocomiale unitatii medicale în care sa produs accidentul nu are epidemiolog. indiferent de riscul VHB. tuberculoza pulmonara. cu agenti patogeni cu importanta epidemiologica care pot transmite / provoca infectii prin urmatoarele mijloace: de transmitere aerogena (de exemplu. 6.1.  rujeola) transmitere a picaturii din secretiile respiratorii (de exemplu. anunta medicul de medicina muncii al unitatii sanitare în care s-a produs accidentul despre seroconversia pentru HIV si/sau VHB si/sau VHC (cu respectarea confidentialitatii conform legislatiei în vigoare. fisele unitatii sanitare. persoanele accidentate care sunt deja cunoscute cu infectie cronica cu VHB si/sau VHC. piele uscata a celor colonizate cu Staphylococcus aureus multirezistente [MRSA]. la Directia de Sanatate publica judeteana. rubeolei. 4. în cazul în care spitalul are epidemiolog. 3. VHB. vor fi îndrumate catre spitalul/sectia de boli infectioase pentru a se stabili o conduita adecvata. fisele de supraveghere. în colaborare cu medicul epidemiolog de la Directia de Sanatate publica. pentru vaccinarea antihepatita B. în cazul în care riscul de infectie cu HIV si/sau VHC este prezent. gripa) de contact. la cabinetele de vaccinare desemnate. VHC. 5. evaluarea riscului de infectie cu HIV. epidemiologul va asigura consilierea personalului expus si recoltarea esantioanelor de sânge. 8. VHB. 10. acesta va evalua riscul de infectie cu HIV. anunta medicul de medicina muncii despre evenimentul înregistrat. în cazul în care riscul de infectie cu HIV si/sau VHC este absent. PRECAUTIUNI SUPLIMENTARE (ADITIONALE) Precautiunile suplimentare (aditionale) sunt aplicate pentru intreruperea transmiterii agentilor infectiosi si prevenirea infectiilor nosocomiale. în cazul în care acestea nu au fost efectuate de catre medicul sef de sectie/compartiment sau medicul sef de garda. Se aplica fata de cazurile cunoscute sau suspectate de a fi contaminati. contaminarea cu fecale de la transportatorii de vancomicinaenterococilor rezistenti [VRE] sau suprafete contaminate) rezistenta la procedurilor de sterilizare standard sau alte boli specifice mijloacele de transport în cazul în care masuri de precautie standard nu . completeaza si trimite lunar. varicela.

pacienti cu boli cunoscute sau suspectate Creutzfeldt-Jakob) Precautii suplimentare sunt concepute pentru a întrerupe transmiterea infectiei pe aceste cai de transmitere(rute ) si este necesar sa fie utilizate. cum ar fi pentru pacientii cu diaree infectioasa sau gastroenteritei cauzate de bacterii enteric sau virusi) cohorting (schimbul de camera de catre persoanele cu aceeasi infectie ) poate fi o alternativa în cazul în care camere single nu sunt disponibile cerinte speciale de ventilatie (de exemplu. personalul medical care participa la pacientii cu af. filtru de particule masca (P2 sau masca N95) este recomandata pentru tuberculoza) registre de îngrijire a sanatatii lucratorilor medicali sa aiba grija pentru anumite categorii de pacienti infectioasi (de exemplu.sunt suficiente (de exemplu. Masuri de precautie suplimentare pot fi: specifice la situatia pentru care sunt necesare. sau pot fi combinate în cazul în  care microorganismele au mai multe CT sau rute de transmitere Masuri suplimentare se vor adapta la agentul infectios special implicat. atât a pacientilor cat si a lucratorilor de asistenta medicala. si pot include una sau orice combinatie dintre urmatoarele: alocarea de o singura camera cu facilitati de baie proprie dedicat (pentru a preveni transmiterea de infectii care sunt transmise în primul rând prin contactul cu materii fecale. .3-mm. atunci când masurile standard în sine nu pot cupa transmiterea de infectii. precum si modul de  transmitere. în plus fata de masurile de precautie standard. presiunea aerului monitorizate negativ în raport cu zonele înconjuratoare) utilizarea suplimentara a echipamentului individual de protectie (de exemplu. varsat de vânt) Echipament dedicat pacient circulatie restrânsa. respiratorii în mod izolat ar trebui sa poarte o masca bine-montaj: un 0.