Liceul Teoretic Ion Creang , or.

Ungheni , Republica Moldova

Conferina Republican a Elevilor Spre Viitor, ediia a IV-a

Tema : Calitatea vietii si sanatatea mediului

Realizator: Zam Marina

Coordonator tiinific: Sacultanu Angela

1. Calitatea vietii si sanatatea mediului 2. Calitatea apei potabile si sanatatea oamenilor

2.1Efectele apei poluate asupra sanatatii

3. Calitatea solului si sanatatea oamenilor 4. Atmosfera si sanatatea oamenilor

4.1 Efectele aerului poluat asupra sanatatii populatiei

5.Deseurile

cauza poluarii solului, apei , atmosferii 5.1 Arderea deschisa a deseurilor pericol pentru mediu si sanatate

6.Masuri de protectie a factorilor mediului si imbunatatirea calitatii vietii 7. Bibliografie 8. Anexe

1.Calitatea vietii si sanatatea mediului

Sntatea privit ca un ideal , dar si ca o cerin fundamental a vieii este o problem ce preocup fiecare individ , dar i societatea n ansamblu , la realizarea ei concurnd o multitudine de factori : tehnici, economici , sociali, culturali, ecologici , spirituali etc.n cadrul interrelatiilor, om-mediu , aceasta din urma exercita asupra omului multiple influente , dintre care cea mai importanta este actiunea asupra sanatatii . Mediul contine factori care au o actiune favorabila asupra calitatii vietii , cunoscuti sub numele de factori sanogeni . El contine insa si factori care au o actiune nefavorabila asupra vietii , determinind inrautatirea sau pierderea acesteia , denumiti factori patogeni. Actiunea mediului poluant asupra organismului este foarte variata si complexa . Ea poate merge de la simple incomoditati in activitatea omului , pina la perturbari puternice ale starii de sanatate .De aici rezulta ca sanatatea fiecarui om este influentata de sanatatea mediului: fiecare om afecteaza mediul in care traieste.

MEDIUL
POLUARE FIZICA, CHIMICA, BIOLOGICA

INFLUENTE

FACTORI PATOGENI

FACTORI SANOGENI

EFECTE ACUTE

EFECTE CRONIC E

CAPACITATEA DE ADAPTARE A ORGANISMULUI

ACTIUNEA ASUPRA DESCENDENTI

INCARCARE A ORGANISM

Mediul inconjurator este constituit din totalitatea factorilor biotici (relatii care se stabilesc in cadrul populatiei sau intre specii diferite) si abiotici (factorii geografici - pozitia geografica exprimata prin latitudine, longitudine, altitudine, expozitie; factorii fizici - lumina, temperatura, umiditate; factori chimici-substantele chimice din aer, apa, sol). Starea mediului inconjurator este pe an ce trece tot mai ingrijoratoare: spatiile impadurite se reduc, solurile agricole se degradeaza, stratul de ozon este mai subtire, numeroase specii de plante si animale au disparut, efectul de sera se accentueaza si multe alteel . In general se poate afirma ca tarile cele mai dezvoltate produc cele mai mari

cantitati de deseuri si poluanti, consuma cantitati mari de energie si resurse naturale. Impactul pe care aceste tari il au cu mediul natural este puternic distructiv. Se remarca astfel existenta unei proportionalitati inverse intre nivelul de industrializare si starea mediului inconjurator. Intreaga lume este in interrelatie - fiecare actiune va produce o reactie care in complexul sistemelor vii este de multe ori imprevizibila. Atunci cand resursele naturale sunt epuizate pe scara larga si mediul ambiant este poluat datorita activitatii umane, nu numai mediul este acela care are de suferit ci si sanatatea oamenilor este de asemenea afectata: starea de sanatate nu poate fi mentinuta respirand aer poluat, consumand alimente si apa contaminate cu pesticide sau alte substante chimice. Societatea umana constitue un sistem in care omul foloseste , dar terbuie sa si protejeze factorii mediului, insa lipsa de educaie , nepsarea , anumite interese economice , fac ca , pe zi ce trece , mediul nconjurtor s devin tot mai srac i mai poluat.

Afectarea mediului natural are repercursiuni grave asupra calitii vieii , manifestndu-se , mai ales prin poluarea apelor , a solului i a atmosferei . Natura nregistreaz toate faptele nesbuite, agresiunile fcute de om , contient sau incontient, le stocheaza n memorie pina la un moment dat toate faptele negative se intorc asupra noastra . De ce trebuie s punem accent pe educaie pentru mediu? Pentru c, n prezent, mai mult de 5.3 miliarde de oameni folosesc (abuznd deseori, cu bun tiin sau fr) resursele naturale ale pmntului. n fiecare col al lumii, omenii taie pduri, extrag minerale i surse de energie, erodnd solul de la suprafa, polund aerul i apa, crend deeuri primejdioase i producnd o ruptur a zonelor naturale ntr-un ritm fr precedent n istoria vieii pe pmnt, fiind imposibil s se scape de consecinele degradrii serioase a mediului: dispariia speciilor, extinderea deertului, contaminarea cu pesticide, creterea problemelor de sntate, foametea, srcia i chiar pierderea de viei umane . Omul este principalul distrugator al mediului ambiant , este principalul distrugator al sau incepind de la sol si terminind cu ultimul strat atmosferic.

2.Calitatea apei potabile si sanatatea oamenilor

Multipli factori de risc sunt condiionai de calitatea factorilor mediului ambiant. n condiiile Republicii Moldova, pe prim plan ar putea figura calitatea apei potabile. Apa este una din resursele de care nu ne putem lipsi , zi de zi , este simbolul nesecat al vieii, este stropul care ne potolete atunci cind suntem insetai , este un factor indispensabil vieii.Ea constitue inima biosferei , reprezentnd substana cea mai raspindit de pe Terra .

Actualmente n calitate de surse de ap potabil a Republicii Moldova sunt raul Nistru , care acoper circa 54% din cantitatea total de ap, raul Prut 16%, alte surse de ap de suprafa 7% i surse de ap subterane 23%. Aprovizionarea cu ap mai are loc i din circa 5000 sonde de foraj , din 132 mii de fintini cu alimentare din pinza freatic i ntr-o proporie mai mic, apele provenite din depunerile atmosferice. Stocul mediu multianual al raurilor rii este estimat la 13,2 miliarde m3.. Rezerva de ape subterane este estimat la circa 2,8 miliarde m3. Deci, teoretic potenialul de ap este de cca. 16 miliarde m3, ceea ce inseamn 3700 m3/locuitor pe an. Ins potenialul disponibil este de aproximativ 1100 m3/locuitor pe an, ceea ce situeaz Republica Moldova printre rile cu resurse de ap relativ srace. Pe linga aceasta apele rurilor Nistru i Prut sunt contaminate biologic i necesit purificare . Daca sa vorbim despre fiecare riu in parte despre Nistru se poate spune ca n ultimii 30 de ani a devenit de 40 de ori mai murdar si a sczut productivitatea lui de 20 de ori . Cit despre Prut , in ultimii ani, calitatea apelor coninutul nitrailor sa marit de 2-3 ori; n ap se depisteaz cantiti de nitrii, fosfai. Datele referitoare la calitatea apei pe teritoriu Republicii Moldova, dup proprietile fizico-chimice i bacteriologice demonstreaz c apa este de in clasa a 2-4-a a calitii apei. Apele freatice nu sunt protejate de poluare de la suprafa, fapt care determin un coninut supranorm de azotai i mineralizare excesiv n majoritatea de localiti. Calitatea apelor de profunzime variaz semnificativ n raport cu particularitile stratului achifer, n diverse regiuni avnd o mineralizare sporit, coninut sporit de fluor, hidrogen sulfurat, hidrocarburi etc. Aceast situaie impune necesitatea de a rezolva n mod complex problema asigurrii accesului populaiei la ap potabil de bun calitate.

Conform datelor Organizaia Mondial a Sntii si UNICEF din anul 2007 , anual in lume au loc 4 miliarde de cazuri de boli diareece acute dintre care 88 la suta sunt provocare de consumul unei ape potabile de proasta calitate si de lipsa unor conditii sanitare adecvate .Din cauza acestor maladii infectioase in fiecare an isi pierd viata circa 1,8 milioane de oameni , preponderent copii cu virsta de pina la 5 ani.Specialistii Organizaiei Mondiale a Sntii si UNICEF atentioneaza , ca aplicarea unor tehnologii simple si necostisitoare de tratare a apei in conditii casnice poate salva mii de vieti , in special in regiunile unde populatia nu are acces la resurse sigure de apa potabila.Azi mai mult ca oricind calitatea apei dulci de pe pamint sunt amenintate .De exemplu: 1.Mai putin de 1% din resursele acvatice ale planetei sunt disponibile pentru consumul uman. 2.Mai mult de 1.2 miliarde de oameni nu au acces la o sursa sigura de apa. 3. Aproape jumatate din polpulatia globului se confrunta cu insuficienta sau cu calitatea proasta a apei. 4. In polonia numai 5 % din apa este buna de baut ,in timp ce 75 de % este prea poluata , chiar si pentru uz industrial 5.Doua din sase persoane traiesc in conditii improprii de igiena , ceea ce se reduce in 2,6 miliarde de oameni , 3900 de copii decedeaza zilnic din cauza bolilor provocate de apa infectata pe care o consuma. Acest sir il putem continua la nesfirsit , caci intreaga Planeta , inclusiv si populatia din tara noastra se confrunta cu mari probleme ce tin de cantitatea si calitatea apei potabile. In urma investigatiilor de loborator s-a constatat ca in 80 la suta din cazuri apa din pinza freatica , de unde se alimenteaza fintinile si izvoarele , este extrem de poluata cu nitrati si nitriti , compusi ai metalelor grele , are un grad de mineralizare excesiva sau un continut inalt de flor ce nu corespunde cerintelor eologice si normelor sanitare . Mai bine de jumatate din populatia rurala bea apa din fintini , se poate spune chiar majoritatea.Apa in 93,3% din fintini nu corespunde cerintelor igienice dupa indicatorii sanitaro - chimici , iar in 63,3% - dupa indicatorii microbiologici.Unele fintini nu sunt amenajate conform cerintelor sanitare in vigoare .Lipseste acoperisul si briul betonat , nu au galeti , nu se respecta distanta de la sursele de poluare . Mai mult ,nici populatia in mare parte nu constientizeaza efectele negative pe care le are apa potabila de proast acalitate asupra sanatatii , provocate in majoritatea cazurilor in rezultatul activitatii umane.

Ponderea necorespunderii calitatii apei potabile din fintini din Republica Moldova

2.1 Efectele apei poluate asupra sanatatii

Apa influenteaza sanatatea populatie in mod direct prin calitatile sale , respectiv prin compozitia sa . O serie de boli netransmisibile sint considerate astazi ca fiind determinate sau favorizate de compozitia chimica a apei, in acest sens: Gusa endemica sau distrofia endemica tireopata este influentata de continutul iodului in apa . Lipsa sau carenta de iod poate declansa producerea gusei endemice. Caria dentara este o alta afectiune cu larga raspindire . Din multitudinea de factori ce provoaca caria dentara este si lipsa de fluor si in primul rind lipsa de fluor in apa , care asigura de la 2/3 pina la 4/5 din necesarul zilnic al organismului uman. Intoxicatia cu plumb Patrunde in organism pe cale digestiva,respiratorie sau cutanata.din apa si alimente se absorbe 3-10%,iar prin pulmon,40-50%.Acumularea are loc cind se depaseste potentialul de eliminare. Particulele de plumb patrunse in singe pot fi fagociate si raspindite in tot organismul.Plumbul patrunde lent in organism,distribuindu-se in oase (40-90%),ficat922%),rinichi(11%)etc. In intoxicatiile acute,pb se stocheaza in cantitati mici in ose,iar in cantitati mai mari in rinichi,ficat si cortexul cerebral.Normal,in singe exista 0,05- 0,25 mg pb/litru. Intoxicatia cu plumb (saturnism), se manifesta prin: oboseala nejustificata; afecteaza globulele rosii, vasele sanguine; afecteaza sistemul nervis central, provocand ecefalopatia saturnina si cel perifieric cu dereglari motorii. Intoxicatia cu mercur intoxicatia acuta sau cronica cu mercur afecteaza rinichii, SNC si tractul gastrointestinal. Triada simptomatica in intoxicatia cu mercur este urmatoarea: disfunctii articulare, perturbarea activitatii musculare si ingustarea campului vizual. Expunerea cronica la formele metalice si anorganice ale mercurului determina nervozitate, tremor si iritatia mucoaselor. Intoxicatia cu mercur anorganic este asociata in principal cu efecte periferice: gastroenterita si nefrita tubulara, pe cand expunerea la compusii organici afecteaza in principal SNC, fiind posibile leziuni severe si ireversibile. Intoxicatia cronica cu mercur anorganic este o boala profesionala ce afecteaza in special minerii si muncitorii din topitorii.Cea mai obisnuita sursa neindustriala de intoxicatie cu mercur este consumul de peste contaminat cu metil-mercur.In cazul expunerii profesionale, limita biologica tolerabila (LBT)=10 g/L sau 35 g/g creatinina Intoxicarea cu mercur se manifesta prin : dureri de cap, ameteli, insomnie, oboseala;tulburari vizuale; afectiuni ale sistemului nervos; afectiuni ale rinichilor; malformatii congenitale ale fatului in cazul femeilor insarcinate. Methemoglobinemia infantila intoxicatia cu nitriti, cunoscuta sub denumirea de intoxicatie cu apa de put, cianoza infantila sau methemoglobinemie infantila cianotica, este produsa de excesul nitritilor din apa de baut sau alimentatie. Nitritii ajung in apa prin fertilizarea terenurilor agricole cu ingrasaminte naturale (gunoi de grajd) sau ingrasaminte azotoase sintetice. Intoxicatia cu cadmiu Cadmiu este considerat cel mai toxic element din mediul inconj (alaturi de Pb, Hg si As), utilizarea sa la scara industriala declansand o adevarata problema de oridin toxicologic. Maladia Itaiitai a aparut in Japonia in 1946 si a provocat moartea a numeroase persoane si a fost produsa de Cadmiu, diagn fiind precizat 24 de ani mai tarziu. Intoxicatia cu cadminiu se manifesta prin: cefalee; scaderea tensiuni arteriale;afectiuni hepato-renale. Holera este o boal infecioas bacterian foarte grav, care afecteaz n mod deosebit intestinul subire. Boala se manifest prin tulburri digestive ca o diaree grav, vomitri excesive, care duc la o deshidratare rapid a bolnavului , prin pierdere de electrolii. Cu toate c boala evolueaz frecvent atipic, poate fi recunoscut uor prin mortalitatea ridicat de 85 % la izbucnirea bolii, ca ulterior acest indice de letatitate s scad ntre 20 i 70 % la cazurile netratate. Dup o perioad de incubaie ntre 2-3 zile urmeaz de obicei trei stadii de evoluare:stadiul de vomitare, fecalele fiind moi cu aspect de orez apar rar colicistadiul de deshidratare ,hipotermie apar riduri, fa supt cu oase proeminent e stadiul general grav, cu febr, abatere, dezorientare, com cu erupii cutanate. In cazul complicaiilor apar forme de pneumonie, parotidit i septicemieS-a observat c persoanele cu grupa 0 sanguin sunt mai predispui la mbolnvire. De asemenea in urma consumarii apei poluate pot aparea si urmatoarele boli: Boli infectioase: boli microbiene: febra tifoida, dizenteria; boli virotice: poliomielita, hepatita epidemica; boli parazitare:dizenteria, giardiaza. Boli neinfectioase: determinate de contaminarea apei cu substante chimice cu potential toxic: Intoxicatia cu zinc: dureri epigastrice, diaree, tremuraturi, pareze; afectiuni ale sistemului nervos central, muschilor si sistemului cardiovascular. Intoxicatia cu azotati si fosfati: invinetirea buzelor, narilor, fetei; agitatia pana la convulsii; cefalee, greata. Intoxicatia cu pesticide: alterarea functiilor ficatului pana la formarea hepatitei cronice;

encefalopatii; malformatii congenitale. Si multe altele..

3.Calitatea solului si sanatatea oamenilor

Solul este un amestec de materie din plante, minerale i animale care se formeaz ntr-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creterea majoritii plantelor i esenial pentru toat produc ia agricol. Solul este un ecosistem bogat , dar fragil , e stratul afanat, moale si friabil ce se gaseste la suprafata scoartei pamantului si care impreuna cu atmosfera invecinata constituie mediul de viata al plantelor . Este cel de-al treilea factor de mediu ce trebuie protejat cu atentie ca si apa si aerul pentru asigurarea vietii pe Pamant . Este partea superficiala a scoartei terestre cu o grosime de 1.5 m . Este partea fertila a scoartei si un factor ecologic foarte important . Poluarea solului este acumularea de compui chimici toxici, sruri, patogeni (organisme care provoac boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viaa plantelor i animalelor. Omul a folosit solul pentru a face agricultura pentru producerea hranei lui . Agricultura e strans legata de soluri , dand stabilitate asezarilor omenesti . Pe baza ei s-a dezvoltat si s-a imbogatit civilizatia omeneasca . Pe sol se desfasoara cea mai mare parte a activitatii umane si prin intermediul lui ne hranim , dar deseori s-au manifestat neglijente condamnabile , ce au dus la distrugerea solului prin eroziune . Solul e o vasta uzina a naturii , care produce o mare cantitate de biomasa folosita ca hrana de o parte din vietuitoare , inclusiv de om . Este cel mai important mujloc de productie pentru agricultura si silvicultura . Este tot mai mult influentat de om. Asupra solului interventiile antropice pot produce modificari insemnate. Prin araturi omul transforma anual 3000 Km3 de soluri naturale in pamanturi afanate ce schimba radical conditiile de aerisire , de umiditate , procesele biologice Prelucrat , solul devine un corp artificializat care implica un alt regim al infiltrarii apelor din precipitatii , un alt regim al scurgerilor , alte posibilitati de evaporare si de inmagazinare a apei , a substantelor minerale, o slaba coeziune si mult mai redusa rezistenta la eroziune . In contextul securitii economice, Republica Moldova dispune in proporiisufi ciente de resurse pedoclimatice care reprezint un potenial regenerabil de valoare pentru dezvoltarea durabil a agriculturi. Solul este constituit in principiu din cernoziomuri - circa 73%, din soluri de pdure i soluri din luncile raurilor cate aproximativ 11%, soluri deluviale 4%.

Metodele iraionale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui i au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu ngrminte chimice, pesticide i fungicide omoar organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi i alte microorganisme. Criza economic i energetic, modul de realizare a reformelor in agricultur cu apariia multor proprietari lipsii de echipamente necesare i cunotine de specialitate , pstrarea schemelor tehnologice vechi cu reducerea drastic a cantitilor de ingrminte (organice i minerale), uzarea sistemelor de irigaie, au condus la intensifi carea procesului de depreciere a solurilor. Procesul de degradare a solurilor este condiionat i de procesele eroziunii, ravenizrii, alunecrilor de teren i subinundrii. Solurile erodate ocup circa 877644 ha, inclusiv 504777 ha - slab erodate, 259332 ha - moderat erodate i 114165 ha - puternic erodate.

Eroziunea solului
Influen negativ au i procesele de dehumificare a solului. Coninutul de humus in majoritatea solurilor de pe terenurile agricole a sczut pan la 1,8 2,0%. Ameliorarea acestor soluri poate fi efectuat prin utilizarea ingrmintelor chimice i organice, cantitatea incorporat in sol a crora in ultimii ani a sczut esenial. La fel ca apa poluata , sol infectat are , i el , influene negative asupra sntii umane, find purttor de bacili dizentereic , tific, al holerei, poliomielitic, tetanic, etc. Poluarea solului const n acele aciuni antropice care, de regul conduc la dereglarea funcionalitii normale a acestuia ca suport i mediu de via n cadrul diferitelor ecosisteme. Dereglrile solului se manifest diferit: -dereglri fizice: fenomene de compactare, generatoare, generate de lucrri ale solului, stricarea structurii solului . -dereglri chimice: sunt generate ndeosebi de poluarea solului cu metale grele, diferite pesticide i ngrminte, modificarea ph-ului solului. -dereglri biologice: generat de poluarea solului cu germeni de boli transmisibile plantelor i animalelor. -dereglri radioactive: solurile capteaz foarte uor poluarea radioactiv pe care le transmit cu uurin plantelor i animalelor pentru o perioad lung de timp. Solul are nevoie de substane hrnitoare, ap, sruri minerale pentru a fi sntos i productiv. Factorii negativi n acest caz sunt substanele chimice utilizate n agricultur, care se descompun n sol. Dup cum spuneam, solul asigur creterea i dezvoltarea plantelor, iar poluanii mpiedic acest lucru. Astfel, solul devine arid. Microorganismele mor, in locuina lor poluat.

4. Atmosfera si sanatatea oamenilor

Atmosfera reprezint nveliul gazos ce nconjoar Terra i deine un rol esenial n cadrul ecosferei, fiind una din elementele fr care viaa nu ar putea exista. n afara proceselor naturale, prezena omului i activitile acestuia contribuie la eliminarea n atmosfer a unei mari cantiti de substane toxice, poluante care pot s modifice condiiile normale de existen. Sursele de poluare reprezint rezultatul activitilor (economice, industriale) necontrolate i afecteaz, n primul rnd, starea de sntate a ntregii planete. Arderea combustibililor (crbunii, petrolul, gazele naturale) duce la apariia unor gaze toxice care se combin cu aerul din atmosfer, iar astfel, noi ajungem s-l inspirm. O greeal des ntlnit este arderea gunoaielor: poluanii rezultai sunt cu att mai duntori cu ct cantitatea resturilor este mai mare. De asemenea, industria materialelor de construcii i metalurgia neferoas au ajuns fabrici poluante, pentru c procesele tehnologice efectuate n combinate produc substane nocive care conin oxizi de plumb, zinc, cupru, Nu putem s nu amintim de mijloacele de transport, dintre care autovehiculele sunt cele mai duntoare. Acestea degaj n atmosfer sute de tipuri de substane poluante, cele mai importante fiind oxidul de carbon, oxizii de azot, hidrocarburile i plumbul.

Nici noi nu scpm de efectele polurii. Corpul nostru este supus n permanen la diferite modificri ale strii de sntate. De aceea, au loc creterea mortalitii, apariia unor simptome i modificri fiziologice. Din cauza aerului poluat, bolile cancerigene sunt n numr tot mai mare i afeciunile respiratorii i alergiile sunt tot mai dese. Aerul atmosferic , component important al mediului prin calitatea sa are o semnificatie deosebita pentru viata si sanatatea oamenilor , pentru existenta faunei si florei. La moment cantitatea de poluanti ce revine pe fiecare cap de locuitor in republica Moldova constituie circa 80 kg/locuitor/ an. Ceea ce trebuie sa ne ingrijoreze este poluarea intensiva a aerului atmosferic in rezultatul cresterii rapide a numarului unitatilor de transport .Emisiile in sectorul transport in anul 2009 au constituit 176 323,21 tone sau cu 17 323 tone mai mult fata de anul precedent .Ponderea emisiilor de transport auto constitue 163 739,11 tone cu 4739,11 tone mai mult fata de anul precedent .

Tendina polurii atmosferei n urbele monitorizate (20042008)

In baza observaiilor asupra nivelului de poluare a aerului atmosferic in municipiile Chiinu, Tiraspol, Bli, Bender i oraul Ribnia, pe parcursul anilor 2004-2008 s-a stabilit, c modifi carea calitii aerului inregistreaz o tendin de reducere a nivelului de poluare pentru suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon i formaldehid i de majorare pentru fenol i dioxid de azot. Calitatea aerului atmosferic in republic este determinat de 3 surse principale de poluare: sursele mobile; sursele fi xe i sursele transfrontiere de poluare. Principala surs de poluare autohton a aerului atmosferic este transportul auto, in deosebi cel cu termen de exploatare depit, cu ponderea de 88,6% din emisiile sumare de la sursele de poluare, urmat de emisiile surselor fi xe - 11,4%, dintre care 5,36% le revine obiectelor termoelectroenergetice.

4.1 Efectele aerului poluat asupra sanatatii populatiei .

Influenta directa a poluarii aerului asupra sanatatii populatiei consta in modificarile ce apar in organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiti poluanti atmosferici. De cele mai multe ori, actiunea directa a poluarii aerului este rezultanta interactiunii mai multor poluanti prezenti concomitent in atmosfera si numai arareori actiunea unui singur poluant . Cei mai reprezentativi poluanti din atmosfera sunt: poluanti cu actiune iritanta

1. pulberi (sedimentabile sau in suspensie) ce actioneaza la nivelul cailor respiratorii care, desi prezinta
mecanisme de protectie fata de efectele nocive ale poluantilor (mucus, epitelii ciliate, etc), pot fi afectate de inflamatii, rinite, faringite, laringite, bronsite sau alveolite. Daca actiunea poluantului este de lunga durata pot aparea afectiuni cronice ca broho-pneumopatia cronica nespecifica. 2. Oxizii sulfului, ce apar in aer prin arderea combustibililor fosili sau din diferite procese industriale, au un grad mare de solubilitate, produc iritatii ale cailor respiratorii ce se traduc prin salivatie, expectoratie, spasme si dificultati in respiratie, care permanentizate duc la aparitia bronsitei cronice. 3. Oxizii azotului, rezulta la fel ca cel ai sulfului, produc la niveleul cailor respiratorii blocarea miscarilor cililor epiteliilor brohice si traheale. La nivel sangvin, se combina cu hemoglobina rezultand methemoglobina care impiedica transportului gazelor respiratorii (oxigenului) catre tesuturi.

4. Substantele oxidante (ozonide) generati prin actiunea radiatiilor ultraviolete asupra unor produsi de ardere
ai hidrocarburilor, au efect iritant pentru caile respiratorii, ceea ce faciliteaza suprainfectiile cu germeni oportunisti. a) poluanti cu actiune asfixianta: oxidul de carbon, rezultat din arderi incomplete, se combina cu hemoglobina dand carboxi hemoglobina, generand fenomene de lipsa de oxigen cu consecinte dintre cele mai grave asupra respiratiei diferitelor tesuturi si celule, ce se manifesta clinic prin dureri de cap, ameteli, somnolenta, greata, aritmii, etc. b) poluanti cu actiune toxica sistemica: plumbul, eliminat in atmosfera sub forma de vapori care se condeanseaza relativ reprede, poate patrunde in organismul uman atat pe cale respiratorie (mai periculoasa pentru ca ajunge direct in sange) cat si pe cale digestiva (ficatul are o mare putere de detoxifiere a organismului). Actiunea nociva a plumbului se exercita la nivelul sangelului determinanad aparitia de anemii, si lanivelul sistemului nervos, provocand ramanerea in urma a dezvoltarii inteclectuale la copii. c) poluantii cu actiune fibrozanta: pulberile, mai ales cele cu densiate mare, persista in plaman, determinanad o scadere a alesticitatii pulmonare ca si o reactie la corp strain, cu formare de tesut nou in jur, ce sta la abza aparitiei fibrozei. a) poluanti cu actiune cancerigena: hidrocarburile policiclice aromatice sunt poluanti organici ce rezulta din arderea incompleta a combustibililor solizi si lichizi. Se concentreaza in organism in conditiile unei expuneri prelungite. Arsenul, cromul, beriliul, cobaltul, seleniul, azbestul sunt poluanti anorganici, prezenti mai ale in mediile industriale. b) poluanti cu actiune alergizanta: pulberile minerale sau organice ca si gazele (oxizi de azot, sulf, carbon) sau sunstantele volatile din insecticide, detergenti, mase plastice, medicamente produc rinite acute, traheite, astm sau manifestari oculare (conjunctivite si blefarite) sau cutanate (exeme, urticarii, etc) c) poluanti cu actiune infectanta: sunt reprezenti de diversi germeni patogeni din atmosfera. Desi majoritatea germenilor ce cauzeaza boli infectioase cu poarta de intrare respiratorie, ca: difteria, scarlatina, tusea convulsiva, rujeola, rubeola, varicela, variola, gripa, guturaiul, etc, au o rezistenta scazuta in aer datorita unor factori ca: uscaciunea, temperatura scazuta, radiatiile ultraviolete, contaminarea produsa prin aer este responsabila pentru un numar mare de boli. Poluanii ne mpiedic s lum oxigen din aer Cercetrile din ultimii zeci de ani au artat c substanele toxice din aer atac organismul la scurt timp dup contact, determinnd o reacie n lan din partea acestuia. Primul instinct al organismului este de a produce mai mult mucus, urmat de contractarea muchilor care nconjoar cile respiratorii. Astfel, ne este din ce n ce mai greu s respirm i s lum din aer preiosul oxigen. Substanele toxice care se gsesc n atmosfer n cantiti mai mari sunt i cei mai periculoi (monoxidul de carbon, ozonul sau pulberile fine n suspensie - un amestec de praf, mercur, plumb, arsenic etc.). Bolnavii de astm, cei mai afectai Persoanele cu astm, bronit cronic, insuficien cardiac (mai ales cele n vrst) sunt cele mai afectate de poluanii din aer. n plus, rat mortalitii este mai mare n rndul acestora. Un studiu efectuat n Canada a artat c mortalitatea n urma expunerii la particule toxice a fost dubl la persoanele cu infecii respiratorii i cu insuficien cardiac. De asemenea, copiii care triesc n mediul urban, cu concentraii crescute de oxizi de azot, au r isc mai mare de a dezvolta astm.

5.Deseurile o cauza a poluarii solului, apei , atmosferei

Cantitatile de materiale refolosibile produse de intreprinderile industrialesint enorme .astfel , in Europa , sint generate in fiecare an , aproximativ patru miliarde de tone de materiale refolosibile si deseuri solide. Generarea de materiale refolosibile si deseuri este o problema deosebitde importanta deoarece, pe de o parte , poate afecta mediul ambiant si sanatatea umana si, pe de alta parte , este o reflectare a modului eficient in care societatea utilizeaza resursele .

Corozive Instabile Gospodar ii

Deseuri periculoase

Usor Inflamabile Contin compusi mutogeni, cancerigeni , Industrie

Produse de Agricultura Minerit, industruia

Citeva Dintre pericolele potentiale ale eliminarii necontrolate ale deseurilor sunt: 1.
Poluare asolului si apei, prin inflintarea de substante periculoase si deci contaminarea apelor de suprafata si freatice , cu efecte directe asupra apei potabile .Gropile de gunoi menajer dau nastere la inflirtatii care contin materiale organice , amoniac , metale grele si alte substante toxice . Emisiile de metan in atmosfera provenite de la gropile de gunoi contribuie la incalzirea globala. Formarea unui amestec exploziv de metan si aer a fost cauza multor incendii si explozii, soldate cu numeroase victime. Cenusa zburatoare generata de incineratoare ,care este in generaltoxica Mostenirea unor terenuri contaminate prin depozitarea rezidurilor, care sporeste costurile dezvoltarii urbane, creeaza probleme legeslative complexe si determina riscuri serioase pentru sanatate si mediu.

2.

3. 4.

Conform datelor statistice , in ultimii ani , formarea deseurilor in tara este in crestere. Daca in anul 2001 volumul total de deseuri menajere solide constituia 6,0 mln m3, atunci la finele anului 2009 acest volum a constituit 45 mln m3 . Anual la depozite sunt transportate 1,5-2,0 mln tone de deseuri menajere solide .Fiecare cetatean genereaza anual circa 450 kg de deseuri menajere . O singur ntrebare n acest caz: solul reprezint un ecosistem natural sau o groap de gunoi? Teoretic, un ecosistem. Practic, Munii de gunoaie ntlnii tot mai des la marginea oraelor par desprini dintr-un film de groaz. Acest tip de poluare a solului rezult (din nou) din activitatea omului: acumularea deeurilor. Cantitatea de gunoaie este n continu cretere, iar compoziia este extrem de divers: de la resturi alimentare, materiale plastice, pn la hrtie, sticl i cenu. Din nou, apare incontiena noastr, cci dei exist couri de gunoi, noi continum s aruncmpe jos.

5.1 Arderea deschisa a deseurilor pericol pentru mediu si sanatate

In ultimul timp in teritoriulRep Moldova se depisteaza tot mai multe cazuri de emisii de deoxine si furani , poluari cu particule, hidrocarburi aromatice policiclice , compusi organici volatili, monoxid de carbon si altele de la arderea necontrolata deschisa a deseurilor . Arderea deschisa a deseurilor prezinta un pericol pentru sanatate si mediu . Depozitu de deseuri menajere solide din or Balti functioneaza din anii 80 ai sec XX si a fost construit fara respectarea cerintelor privind protectia mediului. Aceasta gunoiste fumega in continuu . Operatorii explica fregventa incendiilor de la autoincendierea deseurilor, cu toate ca este recunoscut faptul ca in multe cazuri incendiile sunt provocate de operatorii gunoistii pentru a reduce volumul de deseuri . Aceste arderi sunt generate si de agentii economici amplasati in afara localitatilor , pe traseele nationale sau locale , care fiind situati la distante mari de locurile de colectare centralizata a deseurilor solutioneaza astfel problema lor. Cu regret, aceasta practica are loc si in municipiu Chisinau la agenti economici mici si chiar la unele institutii de invatamint din sectoarele oraselor.

6.Masuri de protectie a factorilor mediului si imbunatatirea calitatii vietii

Ca masuri de protectie a apei , Pentru a proteja apele de mareele negre, cum este supranumit poluarea, au fost luate msuri: construirea de baraje, epurarea apelor reziduale, construirea de bazine speciale de colectare a deeurilor, pentru a mpiedica vrsarea direct a acestora n apele de suprafa; construcia de zone de protecie a apelor. Ca msuri de protecie a solului, putem reduce poluanii industriali i deeurile menajere, putem evita folosirea ngrmintelor i pesticidelor din sol, nlocuindu-le cu cele naturale; sunt indicate oprirea defririlor necontrolate, reducerea punatului excesiv; reducerea exploatrii excesive a unor soluri; eliminarea aratului necorespunztor; evitarea desecrilor necontrolate care au dus la srturarea solurilor ; evitarea polurilor cu hidrocarburi; folosirea

materialelor biodegradabile i reciclabile; interzicerea depozitrii n sol prin ngropare a deeurilor industriale i mpdurirea zonelor cu fenomene de eroziune avansat. Protectie calitatii aerului are urmatoarele masuri preventive in domeniul activitatilor economice si sociale: 1. reducerea emisiilor de SO2 prin instalarea echipamentelor de desuflare a gazelor provenite din termocentrale. 2. Fixarea de filtre moderne , de mare capacitate in fabricile de negru fum , var sau ciment , care sa retina particulele solide 3. Modernizarea si perfectionarea sistemului de monotorizare integrala a calitatii aerului,etc
Autopurificare a atmosferei

Protectia calitatii aerului

Protectia calitatii mediului prin masuri de prevenire in

Protectia calitatii aerului prin masuri de ordin igieno

Protectia calitatii aerului prin masuri preventive in domeniul activitatilor

Calitatea factorilor de mediul in Republica Moldova joac un rol important in determinarea sntii populaiei. Fiecare om trebuie sa realizeze si sa accepte sa isi asume responsabilitatea privind impactul pe care viata lui o are asupra vietii planetei.

7.Bibliografie:
Dac ai ntrebri sau vrei s afli mai multe Calitatea vietii si sanatatea mediului,te poi informa mai bine apelnd la urmtoarele surse :

,,Protectia mediului ambiant ,, ;Chisinau 2007 ,, Protectia mediului Actiuni si rezultate ,, Chisinau 2010
sau acceseaz urmtorele site-uri :
www.mediu.gov.md www.ecology.md http://www.referatele.com www.poluare.org/efectele-poluarii www.scritube.com http://www.google.com

8.Anexe

Ponderea probelor neconforme a apei rurilor Nistru i Prut la parametrii sanitaro-microbiologici

Ponderea probelor de necorespundere a apei rurilor Nistru i Prut conform indicatorilor sanitaro-chimici

Ponderea necorespunderii calitii apei din fntni n anii 2004-2008