Referat La Educatia Civica Tema:Sanatatea personala si sociala

Igien personal

Igien personal, igien individuala complex de reguli igienice a cror respectare asigur meninerea i ntrirea sntii omului. Cuprinde regulile de igien general (alternarea corect a muncii intelectuale cu cea fizic, a muncii cu odihna, alimentaia complex, som nul normal . a.), precum i cerinele igienice cu privire la pstrarea n curenie a corpului, albiturilor, mbrcmintei, locuinei . a. Uneori neglijarea igienii personale constituie cauza unor astfel de boli contagioase ca gripa, bolile acute ale cilor respiratorii superioare, dizenteria, tuberculoza . a. Prin urmare, respectarea regulilor de I. p. are o importan att individuala, ct i social. Igiena pielii. Starea igienic a pielii influeneaz nu numai asupra realizrii funciei ei fiziologice, dar i asupra ntregului organism. Dac pielea nu este ngrijit, pe ea se acumuleaz microorganisme (bact erii, ciuperci microscopice), care pot duce la dereglarea funciei i la dezvoltarea unor afec iuni micotice i purulente, de aceea pielea trebuie ntreinut n curenie, splnd-o regulat cu ap cald i cu spun, fcnd baie cel puin o dat pe sptmn i du n fiecare zi. Dup baie se cer schimbate albiturile. O deosebit atenie trebuie s se acorde igienei minilor. Pe mini se pot acumula microorganisme, ou de helmini, care, nimerind n tractul digestiv, pot provoca boli infec ioase sau infestri, de aceea dup vizitarea toaletei, executarea unei munci i nainte de mas minile trebuie splate bine cu ap i spun. Cele mai multe bacterii (aproximativ 95%) se adun sub unghii, care trebuie tiate scurt i splate bine cu spun. Pe pielea de pe picioare i mai ales n plicele interdiasitale se acumuleaz murdrie i transpiraie, din care cauz sub aciunea microorganismelor se formeaz substane volatile cu un miros neplcut. Acestea erodeaz pielea, favoriznd apariia unor boli micotice sau a piodermitei. Totodat se va ine cont de faptul c pielea din regiunile plantare are pe 1 cm2 n medie cte 366 de glande sudoripare, pe cnd cea de pe spinare numai 57. Din aceast cauz tlpile transpir mai abundent. Ciorapii murdari i nclmintea strmt sau confecionat din materiale cu o permeabilitate sczut pentru aer, intensific transpiraia pielii; de aceea picioarele trebuie splate nainte de somn cu ap i spun, iar ciorapii schimbai zilnic. Dac transpiraia picioarelor nu poate fi nlturat prin msuri igienice, atunci se aplic un tratament special, indicat de medicul dermatolog. ngrijirea prului prevede splarea lui cu ap cald cu o duritate mic (ap de ploaie) i cu ampon. Igiena casnic prevede meninerea locuinei, mbrcmintei, nclmintei i a lenjeriei n curenie, crearea unor condiii normale de somn i odihn . a. Pentru a preveni acumularea murdriei n camerele de locuit, hainele de lucru trebuie pstrate ntr -un loc aparte. n cas se recomand a purta ciupici, care snt mai comozi i contribuie la meninerea n curenie a podelelor. Lenjeria de pat se scutur zilnic, iar saltelele, plapumele i pernele se aerisesc i se in la soare. Albiturile se schimb regulat (o dat pe sptmn). O odihn bun se asigur mai nti printr-un somn linitit timp de 78 ore. Este important ca ora culcrii i ora deteptrii, a gimnasticii de nviorare i a procedurilor de diminea s fie mereu aceeai. Orarului riguros al regimului zilei, care depinde de timpul plecrii la lucru, vrst, particularit ile climei . a., trebuie s-i corespund i regimul alimentar.

Igiena personal cuprinde, de asemenea, elemente de clire a organismului, de cultur fizic . a. Igiena femeii include unele msuri specifice, deoarece n timpul menstruaiei, n legtur cu slbirea relativ a mecanismului de protecie al organismului i prezena suprafeei rnite a uterului, organele genitale devin mai sensibile la infec ii. n aceste zile se va respecta cu minuiozitate curenia corpului i a albiturilor. Dac menstruaiile decurg normal, fr dureri, apoi modul de via cu care s-a obinuit femeia nu trebuie schimbat, ns trebuie evitate suprancordarea, rcirea i supranclzirea corpului. n afar de acasta femeia trebuie s aib cteva perechi de chiloi de schimb din stof de bumbac sau din tricotaj, care, de asemenea, se vor schimba regulat, iar dup splare i uscare, se vor clca cu ferul fierbinte. Organele genitale externe se spal cel puin de 2 ori pe zi cu ap fiart cald i cu spun, splndu -se nainte de aceasta bine minile. Mai nti se spal organele genitale externe, apoi coapsele i n ultimul rnd regiunea anal. n timpul menstruaiei femeia se va spla numai sub du. Igiena fetielor. Fetiele trebuie s aib o nchipuire deplin despre regulile generale ale igienei i s tie a se ngriji singure nc pn la adolescen. Mama, sora mai mare, nvtoarea sau lucrtorii medicali de la coal snt obligai s le povesteasc fetielor ntr-o form neleas pentru ele despre particularitile anatomice i fiziologice ale organismului feminin, s le explice c menstrua ia este un proces fiziologic normal, care se va repeta apoi n mod regulat. Dac o astfel de pregtire lipse te, apariia menstruaiei poate provoca o traum psihic, urmat de diferite dereglri ale ciclului menstrual. n caz de scurgeri mari de snge este necesar de a se adresa medicului ginecolog. n timpul menstruaiei fetiele pot s participe la orele de cultur fizic, ns nu vor lua parte la srituri, exerciiile fizice grele, ciclism, not, competiii. O atenie deosebit se va acorda i educaiei sexuale a lor; li se vor lmuri noiunile de cinstea fetelor, mndria femeiasc . a. Igiena sexual. n cadrul vieii conjugale una dintre condiiile foarte importante pentru meninerea sntii o constituie respectarea igienei n viaa sexual. n timpul primului act sexual se rupe himenul, din care cauz apar dureri, se formeaz rni mici, nso ite uneori de hemoragie. Dup primul act sexual se recomand ca soii s se abin n decurs de cteva zile de la viaa sexual pentru ca rnile s se cicatrizeze. Pentru a se preveni hemoragiile i infectarea organelor genitale, contactul sexual va fi evitat i n zilele menstruaiei. Igiena organelor genitale externe trebuie respectat cu o deosebit minu iozitate de femeile gravide. Viaa sexual se interzice categori n primele dou-trei luni ale sarcinii, n ultimele dou luni ale ei i n primele 68 sptmnii dup natere. Igiena brbatului. Fiecare biat sau brbat trebuie s -i spele zilnic organele genitale cu ap cald i spun. Regulile de igien personal trebuie s fie cunoscute i respectate din fraged copilrie, pstrndu se curenia corpului, prului, hainelor . a. Adulii (prinii, nvtorii, medicii) snt obligai s-l previn pe biat despre posibilitatea apariiei, de regul, n timpul somnului, a polu iilor (ejaculaie spontan a spermei), care reprezint o manifestare normal a maturizrii sexuale. Dup poluii, nainte i dup actul sexual se recomand a spla numaidect organele genitale cu ap cald. n timpul menstrua iei, la femeie,

brbatul trebuie s se abin de la raportul sexual, ntruct acesta poate fi urmat nu numai de diferite dereglri ale funciei organelor genitale feminine, dar i de inflamarea canalului urinar al brbatului.

Sanatatea sociala. Sanatatea sociala se refera la capacitatea de realizare a rolului din viata, cum ar fi rolul de fiu sau fiica, parinte, sot, prieten, apropiat sau cetatean, intr-un mod eficient si confortabil, cu placere, fara a tulbura climatul de ecologie sociala, de protectie al altor persoane. Fiecare dintre aceste roluri presupune diferite responsabilitati si riscuri. Toate necesita o comunicare eficienta de genul ofera si ia, caci relationarile sanatoase niciodata nu se deruleaza intr-un singur sens. Implinirea trebuintelor umane pentru dragoste, intimitate, de apartenenta, constituie un factor important in realizarea sanatatii sociale. Persoanele care sunt private de aceste trebuinte pot dezvolta comportamente ce pot aduce amenintare la starea lor de sanatate si de buna dispozitie, intrand astfel in sfera anomiei, deviantei si patologiei sociale. Este foarte importanta dobandirea si mentinerea unei strai de echilibru. Echilibrul este conceptul cheie al starii de sanatate, coprul cautand starea de homeostazie pentru a se mentine si revigora pe sine. Toate dimensiunile sanatatii sunt influentate, afectate chiar, de mai multi factori, care pot fi grupati in factori ai sistemului de ingrijire a sanatatii, factori ai mediului, factori genetici si factori ai stilului de viata. Factorii stilului de viata sunt din multe privinte factorii cei mai influenti asupra sanatatii pe ansamblu. De asemenea, ei sunt factorii care pot fi cel mai bine tinuti sub control. Stilul de viata include seturi de conduita ce afecteaza in mod diferit zona de actiune sau viata unei persoane. Componentele stilului sde viata sunt stilul de lucru, stilul de recreere, stilul de distractie, stilul de comunicare, stilul de relationare, stilul de cunoastere, stilul de consum, stilul de alimentatie si stilul de ecologie.Desi stilul de viata este complex, totusi acesta se situeaza sub controlul personal si este dictat de capacitatea de a alege in mod amplu fapt care poate fi un beneficiu asuapra vietii si sanatatii persoanei. Alegerile in ceea ce priveste sanatatea implica mai mult decat informatia obiectiva. De asemenea, necesita intelegerea obiectivelor de ansamblu ale individului. Obiectivele indivizilor se bazeaza in general pe trebuintele si expectatiile acestora. Definirea in mod realist a obiectivelor permite indivizilor sa realizeze eforturi specifice in sensul indeplinirii obiectivelor. Obiectivele pe termen scurt sunt mai usor de realizat decat cele pe termen lung. Atunci cand sunt de dezbatut mai multe obiective este bine sa se acorde prioritatile si confortul necesar. Desemnarea prioritatilor poate fi realizata pe baze rationale, prin autoevaluare. Acesta este un proces de continua examinare a trebuintelor si expectatiilor unei persoane, explorand tipologia de comportamente din stilul de viata ce faciliteaza sau obstructioneaza acele trebuinte si expectatii si astfel, permite planificarea adaptarilor adecvate in comportament. Ca si multe comportamente, (conduita cum ar fi fumatul, care este cu atat mai mult vatamatoare pe termen lung decat in viitorul apropiat), dezvoltarea unor comportamente ce solicita sanatatea are beneficii nu atat pe termen scurt cat si pe termen lung.