PERSONALITATI ALE LUMII MODERNE Trasaturi generale Medicina inregistreaza incepand cu sec.

XIX un puternic avant, primele decade sunt marcate de continuarea conceptiilor medicale din sec. XVIII ulterior doua realizari importante : anestezia si descoperirea microorganismelor au schimbat radical cursul medicinei. Medicina sec. XIX s-a caracterizat prin realizarea cercetarilor de laborator (medicina experimentala), folosirea electricitatii in realizarea unor analize, dezvoltarea tehnicii de depistare a bacteriilor, microorganismelor, folosirea unor subsatnte pentru reducerea durerilor- anestezia, care a dus la dezvoltarea chirurgiei, evidentierea rolului asepsiei si antisepsiei in reducerea ratei mortalitatii, deasemenea evidentierea importantei tratamentelor balneare, precum si a utilizarii razelor X in vizualizarea unor anomalii a organelor interne si a scheletului . Revolutia industriala a dus la aglomerarea oraselor si la necestatea organizarii medicilor, spitalelor si a activitatilor de sanatate. Principala tinta a medicinei preventive era aprovizionarea cu apa potabila si indepartarea gunoaielor si a apelor reziduale, factori ai raspandirii maladiilor. Starea de sanatate a muncitorilor conta pentru obtinerea unei productivitati crescute. Edwin Chadwick, comisar regal a stabilit reglementari pentru indepartarea gunoaielor si pentru protectia mediului.Cu toate acestea la mijlocul sec. XIX devasta Londra( 14.000 morti) . La inceputul secolului Franta era liderul in dezvoltarea medicinei(descrierea separarii nervilor din maduva spinarii, informatii privind nutritia- valoarea proteinei, s-a descoperit siringa intr-o forma asemanatoarea cu cea din zilele noastre, elaborarea unor noi medicamente prin sinteza chimica,etc.). Anestezia H.Davy a observat rolul oxidului de azot in reducerea durerilor si a propus folosirea lui in anestezie.Pana in 1831 toti cei trei anestezici de baza: eterul, oxidul de azot si cloroformul fusesera descoperiti, dar proprietatile lor sedative au fost folosite in scop medical mai tarziu. Eterul a fost utilizat pentru prima data intr-o operatie sub anestezie generala de catre chirurgul Cr.W.Long in anul 1842, dar a fost acceptat dupa anul 1846 de doctorul Morton la Boston si Liston la Londra.Un an mai tarziu J.Y.Simson , doctor ginecolog, a demonstart ca cloroformul produce mai putina agitatie, tuse si greata, si a fost anestezicul cel mai folosit o lunga perioada, dar s-a demonstrat ca eterul este mai sigur in operatiile de lunga durata. Oxidul de azot a fost folosit pentru prima data de stomatologul H.Wells in 1848.El reprezinta si in zilele noastre cel mai sigur si usor mijloc pentru a induce anestezia pentru operatiile mici, iar in cele majore pentru a fi combinat cu agenti mai puternici. Alt anestezic, cocaina,folosita de Niemann, Freud si Halsted. Folosirea anestezicilor au dus la dezvoltarea chirurgiei. Bacteorologia J.Henle, la mijlocul sec. XIX, a dedus ca microorganismele pot fi cauzele unor infectii.Primele studii referitoare la natura patogena a bacteriilor au fost facute pe bacterii de dimensiuni mari, usor observabile(bacilul antraxulului care provoaca boli fatale la animale). J.Lister a tras concluziile ca exista in aer particole invizibile, responsabile de infectii, pe care lea numit ,,praf bolnav. L.Pasteur a demonstrat rolul germenilor patogeni in declansarea unor boli si a descoperit posibilitatea de imunizare prin vaccinare impotriva tuberculozei. Robert Koch si Victor Babes,fiecare in parte, au pus la punct un tratament antirabic.

1.Claude Bernard a fost medic i fiziolog francez. Este considerat printele fiziologiei i fondatorul medicinei experimentale. Unul dintre marii investigatori tiinifici n domeniul medicinei, este cunoscut pentru cercetrile sale privind mecanismele digestiei, n special pentru descoperirea funciei glicogenice a ficatului, a aciunii sucului pancreatic i a mecanismului vasomotor. Claude Bernard i consacr ntreaga sa carier studiului fiziologiei. Un din metodele sale de cercetare era vivisecia. Bernard susinea c progresul medicinei i necesitatea uurrii suferinei umane ar justifica suferina animalelor, care era puternic contestat chiar i de ctre soia sa. Aceasta (ca i fiica lor, de altfel) i-a manifestat n nenumrate rnduri indignarea. Cei doi s-au desprit, iar ea a devenit o lupttoare mpotriva practicii viviseciei. 2.Robert Koch a fost un bacteriolog german a stabilit cauza bacterial a mai multor boli infecioase i a descoperit microorganismele care cauzeaza antraxul (1876), infectarea rnilor (1878), tuberculoza (1882), conjunctivita (1883), holera (1884) si alte boli. A fost profesor la Universitatea din Berlin din 1885 pn n 1891 i ef al Institutului de Boli Infecioase (pe care l-a fondat tot el), din 1891 pn n 1904. n cursul cercetarilor sale bacteriologice pentru guvernul german i pentru cel englez, a cltorit n Africa de Sud, India, Egipt i n alte ri. Cu aceasta ocazie, el a facut studii valoroase cu privire la boala somnului, malarie, ciuma bubonic, lepra i alte boli. Pentru contribuiile lui la studiul infeciei tuberculoase, Koch a primit in 1905 Premiul Nobel pentru Fiziologie/Medicina. 3.Konrad Roentgen a fost un fizician german. Ca profesor al universitii Wrzburg, studiind descrcrile electrice n tuburi vidate, a descoperit n anul 1895, emisia unor radiaii penetrante, pe care le-a numit radiaii X La inceput razele X au fost folosite in medicina pt diagnosticarea fracturilor si a deformarilor osoase.Ulterior pt studierea tubului digestiv Rntgen a descoperit razele care i poart numele din pur ntmplare, experimentnd n laboratorul su efectele descrcrilor sarcinilor electrice de mare intensitate prin tuburi de sticl umplute cu gaz la presiuni foarte joase n noiembrie 1895, a descoperit c, dac tubul prin care trece sarcina electric este izolat cu un carton negru pentru a exclude orice surs de lumin, n condiiile lucrului ntr-o camer obscur, un carton care are pe una din suprafeele sale platinocianid baric devine fluorescent, chiar dac este la o deprtare apreciabil de tub. Rntgen a mers mai departe i a observat c acelai fenomen, al nregistrrii transparenei unui corp, are loc i folosind plci fotografice. Prima radiografie din lume a fost fcut la scurt timp de ctre Rntgen, surprinznd pe clieele fotografice oasele i inelul unei minii a soiei sale Willem Einthoven a fost medic i fiziolog olandez a adaptat pt practica medicala un aparat care permitea masurarea unor curenti electrici de mica intensitate.Acest aparat a permis pt prima oara inregistrarea activitatii electrice a inimii,cu ajutorul EkG Pentru cercetrile sale n domeniul electrocardiografiei i pentru realizarea primei electrocardiograme i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicin n anul 1924. Louis Pasteur a fost un om de tiin francez, pioner n domeniul Microbiologiei.

A stability rolul fermenilor in declansarea unor boli. A demonstrate ca unele creature microscopic sunt responsabile de procesul de fermentatie.Pasteur a aratat deasemenea ca incalzirea vinului la o temperature de 60 de grade distruge microorganismele care produceau alterarea acestuia,process numit pasteurizare. A izolat bacilul antraxului.Atunci cand a fost solocitat de fermieri sa investigheze cauza holerei la gaini ,nici nu a intuit ca va ajunge sa descopere metoda de prevenire a antraxului.Intorcanduse dintr-o vacant a observant ca unele culture ale germenilor care produc holera gainilor pe care le pregatise inainte de plecare erau inoffensive atunci cand erau injectate la gainile sanatoase si ca daca acesetea erau injectate ulterior la gaini sanatoase ele nu faceau boala..A concluzionat astfel ca microbii crescuti intr-un anumit interval de temperature erau inofensivi Incepand cu 1875 a descoperit o serie de agenti patogeni pt om:stafilococul,streptococul Henri Becquerel fost un fizician francez, laureat al Premiului Nobel n domeniul fizicii n anul 1903, a urmare a descoperirii fenomenului de radioactivitate spontan. n anul 1896 experimenteaz cercetnd fosforescena srurilor de uraniu. Dup ce unele preparate radioactive le-a depus n ntuneric cu o plac fotografic, obsearv negrirea plcii fotografice determinat de radiaiile probelor de uraniu. Aceasta dovedete existena radiaiilor care se comport altfel ca i razele de lumin vizibil. n anul 1903 primete Bequerel premiul Nobel n domeniul fizicii mpreun cu fizicienii francezi Pierre Curie i Marie Curie pentru munca de cercetare depus n domeniul radioctivitii. El primete premiul ca recunoatere a meritelor sale deosebite, pe care le-a realizat prin descoperirea radioactivitii naturale. Dup numele fizicianului francez va fi denumit Bequerel unitatea de msur pentru radioactivitate. Pierre Curie (n.15 mai 1859 - d.19 aprilie 1906) a fost un fizician francez, pionier n studiul radioactivitii, laureat al Premiului Nobel pentru Fizic n 1903 mpreun cu profesorul Desains studiaz lungimile de und ale radiailor calorice, iar mpreun cu fratele su mai mare Jacques, efectueaz lucrri asupra cristalelor descoperind piezoelectricitatea. n 1882, el prsete Sorbona pentru a deveni ef de lucrari la coala de fizic i chimie din Paris. i-a dat teza de doctorat din cercetrile asupra magnetismului. Marie Curie a fost o savant polonez stabilit n Frana, dublu laureat a Premiului Nobel. A fost prima femeie care a primit un premiu Nobel i singurul savant care a primit dou premii Nobel n dou domenii tiinifice diferite (fizic i chimie). A introdus n fizic termenul de radioactivitate. Este cunoscut pentru cercetrile sale n domeniul elementelor radioactive, al radioactivitii naturale i al aplicaiilor acestora n medicin. ncepe cercetri n domeniul radioactivitii, la care se va altura curnd i soul su, descoperind mpreun noi elemente radioactive: poloniul i radiul. Pentru aceste cercetri primesc ammdoi Premiul Nobel pentru Fizic n 1903, mpreun cu Henri Becquerel. Dup tragica moarte a lui Pierre Curie, accidentat mortal de o trsur n 1906, Maria Curie continu singur cercetrile. n 1911 i se decerneaz Premiul Nobel pentru Chimie. Rudolf Virchow a fost un medic i renumit patolog german, fondator al patologiei celulare Celebrul su dicton Omnis cellula e cellula ("Orice celul provine din alt celul") a modificat radical gndirea medical n direcia unui nou concept, i anume considerarea apariiei bolilor drept consecin a turburrilor n structura i funciunea celulelor organismului. Alte contribuii eseniale ale lui Virchow la dezvoltarea medicinii sunt descoperirea i izolarea nosologic a

leucemiei, precum i studiile sale asupra naturii trombozei, inflamaiei venoase i emboliilor, principiile stabilite de el fiind i astzi valabile Virchow s-a angajat pentru introducerea unui sistem social de ocrotire sanitar a populaiei, contribuind la nfiinarea primelor spitale comunale (Friedrichshain, 1874 i Moabit, 1875) n Berlin. Tot la iniiativa lui, a devenit obligatorie n Prusia examinarea n|abatoare a crnii de porc, pentru prevenirea infestrii cu Trichine. n 1869, Virchow a avut un rol determinant n construirea unui sistem de canalizare i depurare a apelor menajere i a unei aprovizionri centrale cu ap potabil n Berlin. Ignaz Semmelweiss a fost medic maghiar a descoperit c, prin simple msuri de igien n clinicile de obstetric, poate fi drastic redus riscul de apariie a febrei puerperale. A observant ca rata mortalitatii era mai mare in saloanele cu paciente consultate de student decat in saloanele de care se ocupau asistentele.El a descoperit ca in primul salon medicii veneau de la disectii su examinau pacientele pe cand in cel de-al doilea salon prof si assist. Nu luau parte la autopsii.Suspiciunile acestuia au crescut in momentul in care un coleg de-al sau murise in urma infectiei contactate dup ace s-a taiat cu bisturiul in timp ce autopsia o vixtima a febrei pueretale.Acesta a cerut medicilor si studentilor sa cufunde intro sol clorinata mainile inainte sa consulte pacientele si rata mortalitatii a scazut. Joshep Lister A observant ca in cazul fracturilor inchise vindecarea se facea fara complicatii si ca atunci cand fracturile erau deschise,interveneau numeroase infectii.Aceste infectii apareau frecvent si dupa amputatii.El a tras concluzia ca exista in aer particule responsabile de aceste infectii Studiind scrierile lui Pasteur, Lister i d seama c fermentarea i putrezirea pot avea loc i n absena oxigenului i aceasta n prezena anumitor microorganisme. Tratnd instrumentele chirurgicale i rnile cu fenol, Lister ajunge la performana (1869) de a reduce mortalitatea operatorie de la 50 la 15 la sut. William Morton Morton a folosit eterul pentru a anestezia doi pacienti la Spitalul General din Boston, Massachusetts, pe 16 octombrie 1846, n fata unei audiente formata din chirurgi renumiti. Rezultatele au fost publicate si anestezia a fost curnd folosita peste tot n lume James Simpson Multi dintre noi nu si-ar imagina chirurgia moderna fara anestezice. Totusi, acestea nu au fost folosite mereu. Cu cteva sute de ani n urma, interventiile chirurgicale se faceau fara anestezie si astfel pacientii erau supusi unor chinuri groaznice. Simpson nu a fost multumit de eter,care incepuse sa fie utilizat ca anestezik la acea vreme, si a dorit sa caute alt anestezic. Auzind despre experimentele francezului Jean Pierre Marie Flourens, s-a concentrat pe cloroform.Cloroformul devenise cea mai des folosita metoda de anesteziere generala.Dupa o perioada s-a ajuns totusi la concluzia ca eterul era mai bun pt anesteziile de lunga durata Ilia Mecinikov a fost microbiolog, imunolog, anatomist i zoolog rus, cunoscut pentru cercetri de pionierat n domeniul sistemului imunitar i pentru descoperirea tratamentului holerei. Pentru cercetrile sale n domeniul fagocitozei, n 1908 i s-a acordat Premiul Nobel pentru Medicin. Samuel HAhnemann

a fost medic, scriitor i traductor german Printele homeopatiei, Hahnemann, a fost un medic cu o gndire original care a devansat mult lumea medical de la nceputul sec. XIX Samuel Christian Hahnemann s-a nscut la Meissen, n sud-estul Germaniei, pe data de 10 aprilie 1755 Teoria vitalist introdus de reprezentanii colii de la Montpellier considera c organismul posed o "for vital", o energie specific uman responsabil de toate activitile fiziologice din corp. Astfel de teorii ale sec. XVIII nu au reuit ns s promoveze nite metode terapeutice eficiente iar cantitile mari de droguri folosite, frecvent n amestecuri, purgaia excesiv, sngerarea nu ofereau alinare pacienilor. Hahnemann era mpotriva acestor metode i n lipsa unor mijloace corespunztoare de tratament el recomanda o alimentaie echilibrat, exerciiile fizice i aerul curat. A combtut de asemenea metodele brutale de tratare a bolnavilor psihici recomandnd blndeea i rbdarea