O scurta istorie a microscopului

de Chelariu Mihai, seriaC, grupa 19.

Un microscop (grec. mikrs: mic ; skopein: a observa) este un instrument optic de mare precizie, care foloseste o lentila sau o combinatie de lentile, pentru a produce imagini mult marite ale unor specimene sau obiecte mici in special atunci cand sunt prea mici pentru a le observa cu ochiul liber. Dar acesta reprezinta mult mai mult decat atat. Este unealta indispensabila unui laborator, este unul dintre primele instrumente alese pentru a pune diagnosticul unei boli pe baza unor fragmente de tesut si reprezinta totodata calea spre o lume nevazuta cu ochiul liber. !n te"tul ce urmeaza voi incerca sa surprind succinct cele mai importante evenimente din istoria acestuia.

Cine a inventat microscopul ?

#u e"ista un singur inventator al microscopului deoarece cativa inventatori au e"perimentat cu teoriile si ideile lor si au dezvoltat diferite aspecte ale conceptului pana cand acesta a evoluat la ceea ce intelegem azi prin microscop. $a baza microscopului se afla un sistem de lentile, astfel incat istoria acestora este la fel de importanta ca si mecanismul in sine. $entilele, %ntr&o form' sau alta, sunt produse i folosite de om de cateva mii de ani, dar prima meniune se g'sete %n (recia antic', %n comedia )#ephelai) (#orii) a poetului *ristofan, care vorbete despre o lentil' convergent' folosit' la a da foc unui obiect concentr+nd razele soarelui pe acesta. ,liniu cel -'tr+n (./&01) scrie c' %mp'ratul roman #ero folosea o bucat' de

smarald cu suprafeele concave pentru a urm'ri luptele de gladiatori, probabil pentru c' suferea de miopie. 2atematicianul persan *lhazen (134&56/7) a scris primul tratat semnificativ de optic', %n care discut' despre rolul cristalinului ochiului %n formarea imaginilor pe retin'. $entilele au %nceput s' se r'sp+ndeasc' abia dup' inventarea ochelarilor, acreditat pentru acest lucru fiind italianul Salvino D'Armate, undeva in 8urul anului 5.79. ,ovestea microscopului propriu&zis incepe la sfarsitul secolului al :;! & lea, in anul 5416,cand doi olandezi producatori de ochelari, Zaccharias Janssen si tatal sau Hans, au e"perimentat conceptul brut de microscop, cu o singura lentila (conve"a), care marea obiectele de 56 pana la /6 de ori. !n 5361 Galileo Galilei, inspirat de munca celor doi, a imbunatatit principiul si a adaugat un instrument de focusare iar in anul 53.9, conceptul a primit numele de microscop. <u un astfel de aparat, perfectionat de =epler, Robert Hooke, in lucrarea sa >2icrografia sau unele descrieri fiziologice ale celor mai mici corpuri cu a8utorul sticlelor maritoare, cu observarea si analizarea lor?, comunicata in 5334 la @oAal BocietA din $ondra, semnalizeaza e"istenta, pe sectiunile de pluta, a unor camarute bine delimitate pe care le denumeste >celule?. *ceste instrumente rudimentare nu s&au schimbat foarte mult pana la inceputul anilor 06 din secolul al :;!! & lea. Anton von Leeuwenhoek este considerat parintele microscoapelor datorita transformarilor pe care le&a adus in design&ul sau si domeniului de utilizare al microscopului. *cesta lucra ca ucenic intr&un magazin in care lentilele de marire erau folosite pentru a observa tesatura hainelor. *nton a fost inspirat de aceste lentile si a invatat singur metode noi de finisare pentru lentile mici care mareau de pana la .06 de ori. !n ciuda faptului ca metoda prin care acesta obtinea micile sfere cu putere foarte mare de marire erau simple si rapide, pentru a nu fi uitat sau e"clus din cercul oamenilor ce au contribuit la dezvoltarea microbiologiei, acesta a lasat de inteles faptul ca isi petrecea noptile polizand manual fiecare lentila in parte. *stfel a aparut primul microscop propriu&zis, *nton fiind primul care a putut vedea si descrie sange, insecte, bacterii, mucegaiuri, plante sau viata dintr&o picatura de apa. !n 530/ primele sale schite au fost publicate de catre @oAal BocietA din $ondra, schite privind structura albinei. <u toate acestea, in 5303 guvernul Englez s&a indoit de lucrarile lui $eeuCenhoeD privind organismele unicelulare si ,pentru a&i testa veridicitatea, o intreaga echipa din *nglia alcatuita din doctori, 8uristi si chiar si un preot au calatorit pana in Elanda. *ceasta calatorie s&a terminat cu recunoasterea definitiva a lui *ntonA ;an $eeuCenhoeD ca >Fatal 2icrobiologiei?. Becolul al 57&lea aduce multe perfectionari microscopului fotonic, in primul rand datorita utilizarii a doua lentile diferite ce reduceau astfel efectul cromatic datorat refractiei luminii. ,rintre altele amintesc si de descoperirea si utilizarea condensatorului ( @. =och), imersia acromata cu apa (*mici& 5746), imersia acromatica cu ulei de cedru (E. *bbe G 5776), etc. *nul 51/5 reprezinta un moment important in istoria microscopului, datorita aparitiei microscopiei electronice. Hiind contruit de c'tre inginerii germani Ernst @usDa i 2a" =noll, acesta era bazat pe ideile i descoperirile fizicianului francez $ouis de -roglie si, dei primitiv

i nepotrivit utiliz'rilor practice, instrumentul era capabil s' m'reasc' obiectele de patru sute de ori. <u trecerea anilor, tehnica a evoluat semnificativ si o data cu ea si procedeele de analiza microscopica, acestea fiind in continuare impartite in fotonice si electronice, fiecare cu multe alte subcategorii . !n prezent, microscopul cu cea mai mare putere de rezolutie din lume foloseste e"act acelasi sistem descris de @usDa. *cesta a costat apro"imativ 54 milioane de euro, a fost fost inaugurat in octombrie .667 la Universitatea 2c2aster din Iamilton, <anada si atinge rezoluia de 6,4 JngstrKm.

Bibliografie http:LLCCC.historA&of&the&microscope.orgLhistorA&of&the&microscope&Cho&invented&the& microscope.php http:LLCCC.evz.roLdetaliiLstiriLcel&mai&puternic&microscop&7.369..html http:LLCCC.sDACatcher.roLEducatieL!ntrebariLmicroscoape&info.htm http:LLro.CiDipedia.orgLCiDiL2icroscop http:LLen.CiDipedia.orgLCiDiLBachariasMNansen http:LLen.CiDipedia.orgLCiDiL*ntonieMvanM$eeuCenhoeD http:LLinventors.about.comLodLmstartinventionsLaLmicroscopes.htm http:LLCCC.nobelprize.orgLnobelMprizesLphAsicsLlaureatesL5173LrusDa.html >-iologie <elulara i 2olecular'? G <onstantin <otrutz, <armen Elena <otrutz, Fudor ,etreus, $aurentiu -adescu, Editura Bedcom $ibris, !asi .655.