APARATE OPTICE

                                            
                                          
Cuprins:
•       Instrumentele optice;
•       Lupa;
•       Microscopul;
•       Fotografie;
•       Aparatul de fotografiat;
•       Luneta.
Instrumentele optice

In general prin instrument optic intelegem un ansamblu de dioptrii care se utilizeaz

pentru producerea imaginilor unor obiecte astfel incat privirea acestor imagini sa prezint
unele avantaje fata de privirea directa.
De regula se disting doua tipuri de instrumente optice :
-Instrumente care dau imagini reale (instrumente obiective),
cum sunt obiectivele fotografice, aparatele de proiectie etc., 
la care imaginea se formeaza ,de exemplu, pe un ecran sau pe o placa fotografica si astf
poate fi observata cu ochiul.
-Instrumente care dau imagini virtuale (instrumente oculare), special adaptate pentru
se observa imaginea cu ochiul, cu ajutorul unor oculare.
CALITATEA INSTRUMENTELOR OPTICE ESTE DATA DE
URMATOARELE CARACTERISTICI:
A. Marirea (la instrumentele care furnizeaza imagini reale se disting marirea
liniara, marirea axiala si marirea unghiulara).
B. Puterea (reprezinta unghiul sub care se vede unitatea de lungime prin
instrumentul opticonsiderat).
C. Grosismentul (este o caracteristica a aparatelor oculare, definita prin raportul
imaginilor retiniene; deoarece dimensiunea unei imagini retiniene este
proportionala cu unghiul aparent sub care se vede obiectul privit, grosismentul
este egal cu marirea unghiulara).
D. Puterea de separare (se defineste ca unghiul cel mai mic format de razele
vizuale, venind de la doua puncte, astfel incat sa le vedem separate).
 INSTRUMENTELE
OPTICE OCULARE
LUPA
Lupa este un sistem optic simplu, constand din
una sau mai multe lentile cu distanta focala
relativ mica (intre 10 si 100mm). Lupa se aseaza
intre obiectul AB si ochi. Obiectul, de lungime y,
se afla in apropierea focarului F astfel incat
imaginea virtuala AB, de lungime y2 sa se afle
la distanta vederii clare de 25cm. Lupele folosite
curent au grosismentul cuprins intre 2,5 si 25.
MICROSCOPUL
In scopul obtinerii unor mariri mai
substantiale se utilizeaza microscopul,
care in principiu reprezinta o combinatie
de doua sisteme optice: obiectivul si
ocularul, asezate la o distanta apreciabila
unul fata de celalalt.Microscoapele maresc
obiecte minuscule, sau dezvaluie detalii
ale unor obiecte mai mari. Ele ne-au
deschis o lume intreaga, invizibila ochilor
nostrii.
MICROSCOAPELE OPTICE
Primul microscop a fost fabricat de opticianul olandez Zacharias
Janssen, in 1609. Primul om de stiinta care a observat bacteriile a fost
olandezul Anton van Leeuiwenhock, care si-a fabricat propriile
microscoape in anii 1670. Primele microscoape au fost optice,
ceea ce inseamna ca obiectul studiat a fost vizualizat printr-un ocular.
Pentru aceasta, specimenul trebuie sa fie destul de subtire pentru a
permite penetrarea luminii. Intr-un microscop optic, lumina reflectata
de un obiect se refracta, trecand prin niste lentile. Aceste fenomen face
ca obiectul sa para mult mai mare. O a doua lentila mareste obiectul
chiar mai mult. Microscoapele optice cu mai multe lentile sunt numite
microscoape compuse, si pot mari obiectele de pana la 2000 de ori.
MICROSCOAPELE
ELECTRONICE
Principalul concept pe care s-a format microscopul
electronic este faptul ca electronii au unda
asociata. Microscoapele electronice au fost utilizate
prima oara in 1930. in loc de lumina, ele folosesc un
fascicol de electroni, controlat de campuri magnetice.
Ele sunt foarte puternice si pot vizualiza pe talii de 1000
de ori mai mari decat cele optice. Specimenul trebuie
uscat si taiat in felii foarte subtiri (cam de o miime de ori
mai mici decat grosimea acestei pagini). In plus, aerul
trebuie indepartat din interiorul microscopului
electronic si din jurul spcimenului, deoarece electronii
se pot imprastia.
Alte microscoape

Microscoapele electronice cu baleiaj proiecteaza un fascicol de

electroni pe suprafata specimenului. Electronii reflectati sunt
colectati, formand o imagine. Microscoapele cu baleiaj, respective
cele atomice au fost inventate la sfarsitul anilor 1980. Ele pot mari
de un milion de ori, prezentand chiar atomi individuali. O raza
extrem de precisa se deplaseaza pe suprafata specimenului,
"simtindu-i" forma in cele mai mici detalii. Un calculator
transforma semnalele intr-o imagine tridimensionala afisata pe un
monitor.
 FOTOGRAFIE
Fotografierea este captarea imaginilor prin focalizare luminii pe o suprafata fotosensibila, cu
un aparat de fotografiat. Se foloseste in arta, media, stiinta.
In 1515, Leonardo da Vinci a descris cum se poate crea o imagine pe peretele unei camere
intunecate, lasand lumina sa patrunda printr-o gaura mica in peretele opus. Aceasta camera
s-a numit "camera obscura" sau camera intunecata.Pana in secolul al XVIII-lea nu a existat
alta modalitate de a inregistra imaginile, decat schitarea lor pe hartie. In secolul al XVIII-lea,
oamenii de stiinta britanici Sir Humphry Davy (1778-1829) si Thomas Wedgwood (1771-
1805) au obtinut conturul frunzelor si chipurilor pe hartie sau piele acoperita cu clorura de
argint fotosensibila.
Primele fotografii, numite heliograme, au fost realizate in 1820 de doctorul
francez Joseph Niepce (1765-1833), pe placi din aliaj de cositor si plumb, folosind
o camera obscura. In 1830, pictorul francez Louis Daguerre (1787-1851) a realizat
fotografii pe placi cu iodat de argint fotosensibil. Inventatorul britanic Willi8am
Fox Talbot (1800-1877) a gasit modalitatea  de a "fixa" iodatul de argint astfel
incat  acesta sa nu mai reactioneze la lumina si in intuneric dupa realizarea
fotografiei. El a inventat si procesul de copiere a unei fotografii.
Fotografierea a fost pana in 1888 un procedeu complex;pana cand americanul
George Eastman (1854-1932) a inventat rola de film si cutia fotografica, ceea ce a
permis ca fotografierea sa devina un hobby pe care orice pasionat il putea
deprinde. Multe imbunatatiri, cum ar fi inventarea blitzului sau a filmului color in
1930, au dus la cresterea popularitatii fotografierii.
PENTRU A FUNCTIONA, ORICE APARAT FOTO, ORICAT DE SIMPLU,
TREBUIE SA AIBA URMATOARELE COMPONENETE:
Corpul - o cutie perfect opaca in care sta filmul pentru a fi expus. Reprezinta camera obscura.
Obiectivul - un dispozitiv care focalizeaza razele de lumina pe film. Prin distanta focala,
influenteaza si marimea imaginii.
Diafragma - un dispozitiv care controleaza cata lumina ajunge pe film. Aceasta deschidere se
afla in interiorul aparatului si este controlata prin intermediul unui inel de pe obiectiv. Din
punct de vedere constructiv, cele mai des intalnite diafragme sunt cele de tip "iris", pe baza de
lame metalice dispuse circular in interiorul obiectivului aparatului de fotografiat.
Vizorul - un dispozitiv folosit pentru a incadra eficient imginea care va fi inregistrata pe film
Sistemul de transport - un dispozitiv folosit pentru fixarea si transportarea filmului. Desi
nu este o componenta propriu-zisa a apartului, este totusi important in functionarea acestuia.
La aparatele vechi acesta este o parghie in partea de sus, dreapta a corpului, insa la
majoritatea aparatelor moderne sistemul este automat.
MODUL DE FUNCTIONARE A UNUI APARAT DE
FOTOGRAFIAT
Cand facem o fotografie, obturatorul aparatului se deschide si permite
luminii sa impresioneze filmul pentru o perioada exacta de timp. Lentilele
realizeaza focalizarea, fie automat, fie manual. Diafragma controleaza
cantitatea de lumina care ajunge la bucata de film sau cadru, astfel incat
acesta sa fie expus unei focalizari a imaginii cu o luminozitate
corespunzatoare.
Cand lumina atinge filmul,aceasta produce o schimbare a substantei chimice
in care este imbracat filmul. Alte substante chimice duc la aparitia imaginii de
pe negativ (cu culorile si zonele intunecate si luminate
inversate). Fotografia este imprimata pe hartie prin iluminarea negativului.
Imaginea finala estepozitiva (culorile aparand corect).
De-a lungul timpului, aparatele de fotografiat au
evoluat considerabil, aparand diferite modele, insa
majoritatea lor se incadreaza in una dintre aceste
categorii:
•   Aparate cu vizor sau telemetru
•   Aparate cu vizare prin obiectiv
•   Aparate cu doua obiective
•   Aparate cu planifilm
Aparatul polaroid se remarca prin faptul ca
fotografiaza imaginea, developeaza filmul si face
poza chiar in interiorul sau.
Se disting si aparatele digitale,care nu folosesc film,
imaginea fiind convertita si inmagazinata pe un disc.
O MICA CRONOLOGIE:
• 1940 - fizicianul francez Printul Luis Victor de Broglie
ipotetizeaza conceptul pe care s-a format microscopul
electronic (electronii au unda asociata)
• 1927 - ipoteza lui Broglie este verificata experimantal de
fizicianul englez George Paget Thomson
• 1932 - inginerii germani Max Knoll si Ernst Ruska construiesc
primul microscop de transmisie electronica
• 1877 - fotograful american de origine engleza Eadweard
Muybridge creaza secvente de fotografii in miscare
• 1888 - G.Eastman inventeaza aparatul foto de amatori
• 1942 - Kodak introduce filmul negativ color
• 1960 - inventarea laserului in SUA duce la aparitia holografiei
(fotografierea tridimensionala - 3-D)
• 1988 - in Japonia apare aparatul foto electronic
 LUNETA
Luneta sau ocheanul este un instrument optic alcătuit din mai
multe lentile folosit la observarea obiectelor îndepărtate.
Ca orice instrument optic în care se privește direct, luneta deviază razele
de lumină paralele care sosesc de la obiect, acestea fiind focalizate pe
retina ochiului observatorului. Cu cât această schimbare de direcție (unghi) a
razelor paralele prin sistemul lenticular al lunetei este mai mare, în același raport
crește imaginea obiectului vizat în lunetă, și cu cât densitatea razelor de lumină
ajunse pe retină e mai mare, cu atât imaginea va fi mai luminoasă.
SCHEMA TELESCOPULUI CU VIZARE
LATERALA-INVENTAT DE NEWTON ÎN ANUL
1671 
Lunetele cu obiective formate din lentile de sticla se mai numesc si telescoape
dioptrice, iar cele cu obiectivul constând dintr-o oglinda concava se mai numesc si
telescoape catoptrice, sau simplu telescoape.
Lunetele sunt foarte performante la observatii planetare deoarece dau imagini cu
contrast si calitate ridicata. Dar costul lor este foarte mare si de aceea pentru 
observatii deep sky este de preferat un telescop reflector. Lunetele sunt mult mai 
usor de folosit si de întretinut decât telescoapele, deoarece nu necesita operatii 
de colimare (aliniere a partilor optice) si nu sunt afectate foarte tare de 
tulburenta instrumentala (curenti de aer în tub). Singura problema este ca 
obiectivul de luneta costa mult mai mult decât o oglinda de telescop de 
acelasi diametru.
BIBLIOGRAFIE:
• http://www.scritub.com/stiinta/fizica/APARATE-OPTICE2241181410.php
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Lunet%C4%83