Fizichim Loading...

On this page

III.1. Mișcare și repaus.

III.1.1. Sistem de referință. Mișcare și repaus.

III.1.2. Distanța parcursă. Durata mișcării.

III.1.3. Viteza medie.

III.1.4. Tipuri de mișcare.

III.1.5. Reprezentarea grafică a mișcării.

III.1.6. Accelerația medie.

III.1.7. Mișcarea rectilinie uniform variată.

III.1.1. Sistem de
referință. Mișcare și
repaus.
Un corp cu dimensiuni neglijabile față de
mărimea deplasărilor sau față de distanța la
care se află alte corpuri se poate reprezenta
printr-un punct numit punct material.

Mobilul este un corp care se poate mișca și

care se reprezintă printr-un punct material.

Reperul (corp de referință) este un corp

față de care se determină poziția altui corp.
El servește la localizarea spațială a unui
corp.

În centrul
Bucureștiului,
în fața Bisericii
Sf. Gheorghe
Nou, se află amplasat monumentul ce
marchează simbolic locul considerat punctul
de început al tuturor drumurilor din țara
noastră – ,,kilometrul zero’’. Monumentul
Kilometrul zero, a fost conceput de arhitecții
Horia Creangă și Ștefan Niculescu și
materializat de sculptorul Constantin
Baraschi în 1938. Monumentul de la
Kilometrul 0 este o roză a vânturilor, între
razele căreia sunt gravate denumirile
principalelor provincii istorice românești:
Ardeal, Banat, Basarabia, Bucovina,
Dobrogea, Moldova, Muntenia și Oltenia.

Pentru localizarea temporală se folosesc

instrumente care măsoară timpul (ceas,
cronometru).

Un corp este în stare de mișcare atunci

când corpul își schimbă poziția (sau
distanța) față de reperul ales.

Un corp este în stare de repaus atunci

când corpul nu își schimbă poziția (sau
distanța) față de reperul ales.

De exemplu:

Ești în laboratorul de fizică, în bancă, la ora

de fizică. În ce stare mecanică te afli, în
mișcare sau în repaus ?

Dacă îți alegi ca reper: banca, peretele, tabla

etc. ești în stare de repaus, deoarece față de
aceste repere, nu îți schimbi distanța.

Dacă îți alegi ca reper: un călător de pe

stradă, o pasăre care zboară pe la fereastra,
Soarele, Luna etc. ești în stare de mișcare,
deoarece față de aceste repere îți schimbi
distanța.

Spunem că mișcarea și repausul sunt stări

relative, deoarece ele depind de reperul
ales. Deci putem fi într-un anumit moment
de timp atât în mișcare, cât și în repaus în
funcție de reperul ales.

Însă nu putem spune despre un corp că este

și în mișcare și în repaus, la un anumit
moment și față de același reper.

În tot Universul nu există un corp (reper)

absolut fix, pentru că nu există un corp în
repaus absolut. Toate corpurile sunt în
mișcare unele față de altele, pentru că în
realitate, reperul ales se află el însuși în
mișcare față de alte repere.

De exemplu eu în mașină sunt în repaus față

de ea. Dar mașina se mișcă față de șosea.
Șoseaua se mișcă față de Pământ odată cu
el. Pământul se mișcă față de propria axă și
față de Soare și alte corpuri cerești. Sistemul
nostru solar este în mișcare față de Galaxia
noastră, Calea Lactee. Galaxia noastră este
în mișcare față de celelalte galaxii din
Univers.

Dar când studiem mișcarea unui mobil

față de un sistem de referință (notat
S.R.), considerăm reperul lui fix.

Traiectoria este linia descrisă de un mobil în

mișcare față de un reper (linia care se obține
prin unirea tuturor punctelor care constituie
pozițiile succesive ale mobilului).

Clasificarea traiectoriei:

1. Traiectoria rectilinie este o linie dreaptă.

Exemple:

Traiectoria mașinii față de sol;

Mișcarea pistonului unei seringi față de
seringă;
Mișcarea unui alergător la cursa de
100m etc.

2. Traiectoria curbilinie este o linie curbă.

Exemple:

Traiectoria unei mingii aruncate față de

sol;
Mișcarea unei lămpi roșii fixată pe roata
bicicletei etc.

3. Traiectoria circulară este un cerc.

Exemple:

Traiectoria unei roți față de axul ei

(centrul ei);
Traiectoria unei cabine din parcul de
distracții față de axul ei;
Mișcarea unei lămpi roșii fixată pe roata
bicicletei față de ax etc.

4. Traiectoria punctiformă este un punct: .

Exemple:

Traiectoria oricărui corp față de el

însuși.

Probleme rezolvate

1. Te afli pe bancheta autobuzului care te

duce la școală. În ce stare mecanică
(mișcare sau repaus) ești față de:

a) Șoferul autobuzului? Față de șofer sunt în

repaus, deoarece nu îmi schimb poziția
(distanța) față de acesta.

b) Banchetă? Față de banchetă sunt în

repaus, deoarece nu îmi schimb poziția față
de aceasta.

c) Pământ? Față de Pământ sunt în mișcare,

deoarece îmi schimb distanța față de acesta.

d) Mașinile care circulă pe șosea? Față de

mașini sunt în mișcare, deoarece îmi schimb
poziția față de acestea.

2. Desenează traiectoriile unui punct de

pe roata bicicletei tale față de:

a) axul (centrul) roții.

Traiectoria este circulară (cerc):

b) sol (Pământ).

Traiectoria este curbilinie :

III.1.2. Distanța
parcursă. Durata
mișcării.
Pentru a calcula distanța parcursă de un
mobil, trebuie să stabilești un punct de
referință, numit origine.

Dacă originea este chiar în reper, notăm

cu O (adică, x0 = 0 m).

Dacă originea nu este chiar în reper,

notăm cu un alt punct, A (de exemplu,
x1 = 20 km față de reper).

Poziția unui mobil pe o traiectorie

reprezintă distanța de la origine la mobil,
măsurată pe traiectorie. Ea se notează cu x.

Distanța (notată cu d sau cu Δx) parcursă

de un mobil este lungimea drumului
străbătut de corp față de un reper.

d = Δx = x2 – x1, dacă x2 > x1 (mobilul se

depărtează de reper)

d = Δx = x1 – x2, dacă x1 > x2 (mobilul se

apropie de reper)

Observație

Distanța este întotdeauna pozitivă, deci

scădem poziția mai mică din poziția mai
mare.

Durata mișcării (notată cu Δt sau t)

reprezintă intervalul de timp în care mobilul a
parcurs o anumită distanță .

Δt = t2 – t1

t1 = momentul începerii mișcării și

t2 = momentul la care se încheie mișcarea.

Problemă rezolvată

1. Un biciclist pleacă de la kilometrul 20 la

ora 12:00 și ajunge la kilometrul 60 la ora
13:30. Ce distanță a parcurs biciclistul și
cât a durat mișcarea?

Scriem datele problemei:

Poziția inițială : x1 = 20 km
Poziția finală : x2 = 60 km
Momentul inițial : t1 = 12:00
Momentul final : t2 = 13:30

Aplicăm formula distanței și a duratei

mișcării și înlocuim datele problemei:

d = Δx = x2 – x1 = 60 km – 20 km = 40 km

Δt = t2 – t1 = 13:30 – 12:00 = 1h 30min = 1,5

h

III.1.3. Viteza medie.

Viteza medie (vm) este mărimea fizică
egală cu raportul dintre distanța parcursă (d)
și durata mișcării (Δt).

Caracterizarea vitezei medii ca mărime

fizică:

Observație

a) Viteza momentană este viteza mobilului

la un anumit moment indicată de
vitezometru.

De exemplu, o mașină merge cu o viteză

medie de 70km/h. Asta nu înseamnă că tot
drumul mașina a avut această viteză.
Vitezometrul poate a indicat chiar și
140km/h sau 20km/h.

b) Viteza medie nu este media aritmetică a

vitezelor momentane ale mobilului.

c) Viteza are pe lângă valoare numerică și

orientare, adică direcție și sens.

Direcția vitezei este dată de dreapta pe

care se deplasează mobilul.

Sensul vitezei se reprezintă printr-o

săgeată.

Fata din imagine se deplasează cu o viteză

de 1,2 m/s, pe direcție orizontală, sensul
spre dreapta. Indicând valoarea numerică
(1,2), unitatea de măsură (m/s), direcția
(orizontală) și sensul (spre dreapta), am
caracterizat complet viteza fetei.

Recorduri minime și maxime de viteze

Melcul are o viteză de 1,5 cm/min (0,0009

km/h).

Viteza unui atlet jamaican pe pista de

100m este de 9,58 m/s (34,5 km/h).

Peștele evantai poate atinge o viteză de

110 km/h.

Ghepardul poate atinge o viteză de 113

km/h.

Șoimul călător deține recordul în lumea

păsărilor cu o viteză de 320 km/h.

Un tren japonez cu levitație magnetică a

atins o viteză record de 603 km/h.

X-15, un avion de luptă deține recordul

pentru cel mai rapid avion care poate fi
condus de om, atingând o viteză de 6,7
Mach (8200 km/h).

Recordul absolut în domeniul vitezelor îl

deține lumina, cu cea mai mare viteză de
300.000 km/s (1.080.000.000 km/h).

Probleme rezolvate

1. Un mobil pleacă de la borna kilometrică

100 la ora 10:15 și ajunge la borna
kilometrică 275 la ora 11:50. Cu ce viteză
medie s-a deplasat mobilul în m/s ?

Scriem datele problemei:

x1 = 100 km

t1 = 10:15

x2 = 275 km

t2 = 11:50
 vm = ? m/s

Rezolvare:

Scriem formula vitezei medii, calculăm

distanța parcursă și durata mișcării în SI și
înlocuim în formulă:

2. Un șofer pleacă de la borna kilometrică

240 la ora 10:50 și ajunge la borna
kilometrică 80 la ora 11:40. Cu ce viteză
medie a mers șoferul în m/s și în km/h ?

Scriem datele problemei:

x1 = 240 km

t1 = 10:50

x2 = 80 km

t2 = 11:40

vm = ? m/s, km/h

Rezolvare:

Scriem formula vitezei medii, calculăm

distanța parcursă și durata mișcării în SI și
înlocuim în formulă:

Transformăm viteza din m/s în km/h:

3. Transformă vitezele următoare în m/s:

Rezolvare:

4. Diana locuiește la o distanță D = 2 km

față de școală. Într-o zi ea a aplecat de
acasă la ora 7:10. După ce parcurge un
sfert din distanță, realizează că și-a uitat
proiectul la fizică și se întoarce să îl ia. La
ora 7:50 ajunge la școală. Să se
determine viteza medie a Dianei în m/s și
în km/h.

Scriem datele problemei:

D = 2 km = 2000 m

t1 = 7:10

t2 = 7:50

Dacă poți reține, o viteză exprimată în m/s

poate fi transformată în km/h, prin înmulțirea
valorii ei cu 3,6.

Temă

1. Miruna pleacă din Sinaia, oraș situat la

120 km de kilometrul zero din București,
la ora 12:55 și ajunge la 10 km de
București la ora 13:50. Ce viteză medie a
avut ?

2. Transformă următoarele viteze în m/s ?

3. Cum să îți măsori viteza de alergare pe

o pistă de 100 m:

Poți să rogi profesorul de sport sau un

coleg să te cronometreze, când alergi
două ture de sală (după o încălzire în
prealabil făcută, ca să nu riști vreo
întindere musculară).

Împarți distanța (96 m) la timpul obținut

(transformat în secunde) și așa îți obții
viteza ta medie de alergare.

Poți să o compari cu recordul de viteză

(9,58 m/s).

4. Determină-ți viteza medie cu care te

deplasezi, după modelul de mai jos.

III.1.4. Tipuri de
mișcare.
Tipuri de mișcare

A) Clasificarea mișcării după traiectorie:

Mișcare rectilinie, în care traiectoria este

o linie dreaptă.

Mișcare curbilinie, în care traiectoria

este o linie curbă.

Mișcare de rotație, în care traiectoria

este un cerc sau un arc de cerc.

B) Clasificarea mișcării după viteză:

Mișcare uniformă, în care viteza este

constantă (nu i se schimbă valoarea).

Mișcare variat accelerată, în care viteza

crește.

Mișcare variat frânată, în care viteza

scade.

Mișcarea rectilinie uniformă este mișcarea

în care traiectoria este o linie dreaptă și
viteza este constantă

În mișcarea rectilinie uniformă:

Mobilul parcurge distanțe egale în

intervale de timp egale.

Viteza momentană este egală cu viteza

medie.

Viteza își păstrează valoarea numerică,

direcția și sensul mișcării.

Pentru a determina legea mișcării rectilinii

uniforme, plecăm de la formula vitezei,
notând cu x0 = poziția inițială , cu x = poziția
finală, cu t0 = momentul inițial și cu t =
momentul final.

Legea mișcării rectilinii uniforme:

x = x0 + v (t - t0) când mobilul se

depărtează de reper

x = x0 - v (t - t0) când mobilul se apropie

de reper.

Problemă rezolvată

1. Antrenorul Luizei a cronometrat

mișcarea ei pe pista de 100 m și a trecut
datele mișcării în următorul tabel.

a) Ce fel de mișcare are Luiza ?

b) Calculează viteza medie.

c) Determină legea mișcării.

Rezolvare:

a) Observăm în tabel faptul că, Luiza

parcurge distanțe egale (25 m) în intervale
de timp egale (3 s). Deci Luiza are o mișcare
rectilinie și uniformă. Atenție, dacă corpul
are viteză constantă, obligatoriu traiectoria
este rectilinie. În mișcarea curbilinie și în cea
de rotație, viteza nu poate fi constantă.

b)

Când viteza ne dă cu perioadă, este bine să

lucrăm cu fracție ireductibilă

c) Înlocuim în legea mișcării pe x0, v și pe t0 :

Temă

1. În următorul tabel sunt trecute datele

mișcării unui mobil.

Se cere:

a) Ce fel de mișcare are mobilul? De ce?

b) Calculează viteza medie.

c) Determină legea mișcării.

III.1.5. Reprezentarea
grafică a mișcării.
Reprezentarea graficului mișcării unui
mobil

Pentru a reprezenta graficul mișcării unui

mobil (alergării Luizei pe pista de 100 m)
trebuie să se parcurgă următoarele patru
etape:

1) Se realizează un tabel cu datele

mișcării (pozițiile și momentele de timp
corespunzătoare acestora).

2) Se trasează axele, două drepte

perpendiculare, una orizontală și una
verticală, pe foaie de matematică sau pe
hârtie milimetrică. Axa orizontală se
numește axa abscisei (Ox) și cea verticală
se numește axa ordonatei (Oy). Se
gradează (calibrează) cele două axe prin
alegerea unui etalon pentru fiecare, astfel
încât să putem reprezenta toate pozițiile
mobilului și momentele corespunzătoare
lor.

Pentru exemplu nostru voi alege ca etalon

(scară):

Pentru axa distanței:

1 cm : 5 m

Pentru axa timpului:

1 cm : 1 s.

Punctul de intersecție al axelor este O =

originea pentru fiecare axă, adică în
acest punct avem 0 m și 0 s.

Abscisa este axa timpului. Se notează

axa și la extremitatea acesteia, se scrie t
(s).

Ordonata este axa distanțelor (pe

această axă se notează pozițiile
mobilului). Se notează axa și la
extremitatea ei se scrie x (m).

3) Se trasează pe grafic fiecare punct din

tabel.

Primul punct este chiar în origine, O

(x0=0, t0=0).

Pentru a reprezenta al doilea punct, A

(x1 = 25 m, t1 = 3 s), procedăm în felul
următor: în dreptul valorii numerice a lui
3 s se duce, punctat, o dreaptă
verticală. În dreptul valorii numerice a lui
25 m se duce, punctat, o dreaptă
orizontală. Punctul de intersecție al
celor două drepte punctate este punctul
de pe grafic de coordonate A(x1, t1).

Se continuă și cu celelalte trei puncte: B

(x2, t2), C (x3, t3), D(x4, t4), după
modelul arătat mai sus, până sunt
trecute pe grafic toate cele cinci puncte
din tabel.

4) Se trasează graficul mișcării prin

unirea tuturor punctelor construite
anterior.

Observație:

Nu confunda traiectoria mobilului cu

graficul mișcării!

Folosind graficul mișcării putem afla mai

multe informații referitoare la modul în
care se deplasează un mobil:

Graficul mișcării rectilinii și uniforme

este o dreaptă.
Dacă mobilul este în repaus, graficul
mișcării este o dreaptă orizontală.
Pentru a desena graficul mișcării este
suficient să reprezentăm minim două
puncte care unite, vor determina
dreapta graficului.
Dreapta care reprezintă mișcarea
rectilinie și uniformă este mai înclinată
(formează un unghi mai mare cu
orizontala) atunci când viteza este mai
mare.

Probleme rezolvate - Reprezentarea

grafică a mișcării.

2. Graficul mișcării unui mobil este

reprezentat în figura următoare:

a) Care sunt pozițiile mobilului la momentele:

t1 = 0 h, respectiv t2 = 2 h?

b) Se depărtează sau se apropie mobilul de

reper?

c) În ce moment ajunge mobilul la poziția de

120 km?

d) În ce moment ajunge mobilul în reper?

e) Cât este viteza mobilului în m/s?

Rezolvare:

a) La t1 = 0 h, mobilul este în poziția x1 = 200

km. Din origine, urcăm pe verticală (axa
poziției) până intersectăm graficul și așa
determinăm poziția x1 = 200 km. La t2 = 2 h,
mobilul este în poziția x2 = 100 km. Urcăm
pe verticală (axa poziției) până intersectăm
graficul și de la grafic mergem pe orizontală
punctat, până intersectăm axa poziției, așa
determinăm poziția x2 = 100 km.

b) Mobilul se apropie de reper (poziția 0

km), deoarece pozițiile mobilului scad odată
cu creșterea timpului .

c) La 120 km, mobilul este la momentul de

1,5 h de la plecare. Pornim cu o dreaptă
punctată din 120 km pe orizontală, până
întâlnim graficul și de aici, coborâm punctat
pe verticală pe axa timpului.

d) În reper, poziția 0 km, avem timpul de 4 h.

Din origine, mergem pe orizontală (axa
timpului) până intersectăm graficul și așa
determinăm timpul de 4 h.

e) Scriem formula vitezei:

La calculul distanței, scădem x1 - x2,

deoarece x1 > x2 (distanța este tot timpul
pozitivă).

La calculul timpului, scădem t2 - t1,

deoarece t2 > t1 (timpul este pozitiv).
 3. În următorul tabel sunt trecute datele
mișcării unui mobil.

Reprezintă graficul mișcării folosind ca

etaloane

1 cm : 2 s

1 cm : 2 m.

Rezolvare:

4. În următorul tabel se dau datele

mișcării a două mobile M1 și M2.

a) Determină pozițiile mobilului M2 știind

legea de mișcare xM2 = 30 + 12∙ t

b) Realizează graficele mișcării celor două

mobile.

Etaloane:

1 cm : 30 m

1 cm : 5s

c) Care este poziția celor două mobile la t =

20 s ?

d) Determină viteza medie a celor două

mobile.

e) Scrie legea de mișcare pentru mobilul M1.

Rezolvare:

a) xM2 = 30 + 12 ∙ t

x0M2 = 30 + 12 ∙ 0 = 30 m

x1M2 = 30 + 12 ∙ 5 = 90 m

x2M2 = 30 + 12 ∙ 30 = 390 m

x3M2 = 30 + 12 ∙ 40 = 510 m

b) Graficul de mișcare al celor două mobile:

c) Pentru M1: la t = 20 s avem poziția x = 120

m.

Pentru M2: la t = 20 s avem poziția x = 270

m.

d)

e) xM1 = x0 + v(t – t0) = 0 + 6 ∙ t = 6t

Exerciții

1. În următorul tabel sunt trecute datele

mișcării unui mobil.

Se cere:

a) Știind legea mișcării acestui mobil: x = 10

+ 5 ∙ t, determină pozițiile mobilului
corespunzătoare timpilor din tabel.

b) Reprezintă graficul mișcării folosind ca

etaloane

1 cm : 10 m
1 cm : 4 s.

c) Determină pe grafic poziția mobilului la t =

8s.

d) Calculează viteza medie.

e) Ce fel de mișcare are mobilul? De ce?

III.1.6. Accelerația
medie.
Mișcarea rectilinie uniformă este posibilă în
viața de zi cu zi, numai pe porțiuni mici de
autostradă. În cazul mișcărilor reale viteza
mobilelor crește sau scade în timp, datorită
semafoarelor, curbelor, trecerilor de pietoni,
limitărilor de viteză. Toate mașinile au o
pedală de accelerație și una de frână.

Un mobil are o mișcare accelerată atunci

când viteza lui crește în timp.

Iată cum arată pozițiile unui mobil la

intervale de timp egale în mișcarea
accelerată:

La pornire, mobilul are o mișcare

accelerată, deoarece viteza lui crește de la
zero.

Iată cum arată pozițiile unui mobil la

intervale de timp egale în mișcarea
frânată:

La oprire, mobilul are o mișcare frânată,

deoarece viteza lui scade până la zero.

Accelerația medie (am sau a) este mărimea

fizică egală cu raportul dintre variația vitezei
(creșterea sau scăderea ei) și durata în care
s-a produs această variație.

Caracterizarea accelerației medii ca

mărime fizică:

III.1.7. Mișcarea rectilinie

uniform variată.
Mișcarea rectilinie uniform variată este
mișcarea unui mobil pe o traiectorie rectilinie
și cu accelerație constantă.

În mișcarea rectilinie uniform accelerată:

Mobilul parcurge distanțe din ce în ce

mai mari, în intervale de timp egale.

Accelerația momentană este egală cu

accelerația medie, fiind constante.

Accelerația și viteza au aceeași direcție

și sens, ca și cel al mișcării.

Observație

Cel mai cunoscut exemplu de mișcarea

rectilinie uniform accelerată este căderea
liberă a corpurilor pe Pământ. Toate
corpurile cad spre Pământ cu o
accelerație constantă, numită accelerație
gravitațională, g = 9,81 m/s2. Când corpul
cade liber, viteza inițială a acestuia este
v0 = 0 m/s.

Probleme rezolvate

1. Privește cu atenție datele despre

mișcarea fetei. Cum determinăm tipul
mișcării ei ?

Observăm că în intervale de timp egale (de 4

s), fata parcurge distanțe din ce în ce mai
mari. Dacă efectuăm calculul vitezelor pe
fiecare porțiune, acestea cresc. Vitezele
cresc cu valori egale (Δv = 1 m/s) în intervale
de timp egale (Δt = 4 s). Cum accelerația
este raportul dintre variația vitezei pe
intervalul de timp, rezultă că mișcarea este
rectilinie uniform accelerată.

2. Pentru a intra într-o depășire, o mașină

care se deplasează cu o viteză de 54
km/h, accelerează cu 4 m/s2. La ce viteză
ajunge mașina după 5 s ?

Rezolvare:

Notăm datele problemei și le

transformăm în SI:

Scriem formula accelerației și scoatem

necunoscuta, v2:

Temă

1. Un corp este lăsat să cadă liber de la o

anumită înălțime cu o accelerație egală cu
10 m/s2. După cât timp ajunge corpul la o
viteză de 4 m/s ?

Previous Next
« II.4. Test de III.2. Sinteză
autoevaluare - recapitulativă -
Mărimi fizice. Mișcare și
Repaus. »

Invățare ușoară

Fizică

Chimie

Comunitate

Facebook

Youtube

Donații

Dă click aici pentru a dona prin Revolut

Copyright © 2023 Dumitru Elena-Daniela:

Fizichim. Donații poți face în contul: RO79 BREL
0005 5015 6588 0100