I ARITMETICE ALE INELELOR INTEGRE

PROPRIETAT

Pe parcursul acestui capitol, daca nu se mentioneaz

a altfel, prin inel se va ntelege
inel comutativ si unitar iar morfismele de inele vor fi unitare.

1. Divizibilitate n inele
Fie R un inel. Notam cu U (R) multimea elementelor inversabile din R si ob-
servam ca U (R) n raport cu operatia de nmultire este un grup abelian numit
grupul unitatilor lui R. Mai notam R = R \ {0}.
Exemplul 1.1. (i) U (Z) = {1, 1}.
(ii) Daca K este corp, atunci U (K) = K (si reciproc).
(iii) Daca R este inel integru, atunci U (R[X]) = U (R).
Definitia 1.2. Fie a, b R. Spunem ca a divide b (sau ca a este divizor al lui b,
sau ca b este multiplu al lui a) daca exista c R astfel nc
at b = ac.
Notatie: a | b.
Sa enuntam acum cateva proprietati simple ale relatiei de divizibilitate.
Propozitia 1.3. (i) a | b daca si numai daca (b) (a).
(ii) a | a oricare ar fi a R.
(iii) a | b si b | c a | c.
(iv) a | bi , i = 1, . . . , n a | ni=1 ci bi , ci R.
Remarca 1.4. Proprietatile (ii) si (iii) din propozitia de mai sus arata ca relatia
de divizibilitate pe un inel inel integru este reflexiva si tranzitiva. In general, acesta
nu este simetrica (2 | 4, dar 4 - 2 n Z) si nici antisimetrica (2 | 2 si 2 - 2 n Z,
dar 2 = 2).
Definitia 1.5. Fie a, b R. Spunem ca a este asociat n divizibilitate cu b daca
a | b si b | a.
Notatie: a b.
Remarca 1.6. (i) este o relatie de echivalenta pe R.
(ii) a 1 daca si numai daca a U (R).
Din propozitia 1.3(i) rezulta imediat ca a este asociat n divizibilitate cu b daca
si numai daca (a) = (b). Aceasta se ntampla, de exemplu, atunci cand b se obtine
din a prin nmultirea cu un element inversabil. In cazul n care inelul este integru
este valabil si reciproc.
Propozitia 1.7. Fie R un inel integru si a, b R. Urmatoarele afirmatii sunt
echivalente:
(i) a este asociat n divizibilitate cu b.
(ii) u U (R) astfel ncat b = au.
1
2 I ARITMETICE ALE INELELOR INTEGRE
PROPRIETAT

Proof. (i) (ii) Daca a = 0, atunci b = 0 si putem alege u = 1. Presupunem acum

ca a = 0 (deci si b = 0). Deoarece (a) (b) exista u R astfel ncat a = bu. Analog
exista v R astfel ncat b = av. Obtinem a = auv, adica a(1 uv) = 0. Deoarece
R este integru si a = 0 rezulta ca uv = 1, deci u este inversabil.
(ii) (i) Din b = au se obtine (b) (a) iar din a = bu1 se obtine (a) (b), deci
(a) = (b). 
Exercitiul 1.8. (i) Aratati ca daca a, b Zn (n 2) sunt asociate n diviziblitate,
atunci exista u U (Zn ) astfel ncat b = au.
*(ii) Mai general, daca R este un inel cu proprietatea ca orice ideal al sau este
principal (PIR) si a, b R sunt asociate n diviziblitate, atunci exista u U (R)
astfel ncat b = au.
(iii) Fie R = C[0, 3] inelul functiilor continue definite pe [0, 3] cu valori n R. Fie
f, g R definite astfel: f (x) = g(x) = 1 x pe [0, 1], f (x) = g(x) = 0 pe [1, 2],
f (x) = x 2, respectiv g(x) = 2 x pe [2, 3]. Sa se arate ca f, g sunt asociate n
diviziblitate n R, dar nu exista u U (R) astfel ncat g = uf .
*(iv) Fie R = Q[X, Y, Z]/(X XY Z). Notam cu x, y, z clasele elementelor X, Y, Z
modulo idealul (X XY Z). Aratati ca x si xy sunt asociate n divizibilitate n R,
dar nu exista u U (R) astfel ncat x = xyu.
Definitia 1.9. Fie a, b R. Spunem ca un element d R este un cel mai mare
divizor comun al elementelor a, b dac a:
(i) d | a si d | b,
(ii) d | a si d | b implica d | d.
Notatie: c.m.m.d.c.(a, b) sau gcd(a, b) sau (a, b).
Definitia 1.10. Fie a, b R. Spunem ca un element m R este un cel mai mic
multiplu comun al elementelor a, b daca:
(i) a | m si b | m,
(ii) a | m si m | m implica m | m .
Notatie: c.m.m.m.c.(a, b) sau lcm(a, b) sau [a, b].
Remarca 1.11. (i) Daca d1 , d2 R sunt fiecare un cel mai mare divizor comun al
elementelor a, b, atunci d1 d2 . Reciproc, daca d1 d2 si d1 este un cel mai mare
divizor comun al elementelor a, b, atunci si d2 este un cel mai mare divizor comun
al elementelor a, b. De aceea vom considera ca fiind c.m.m.d.c.(a, b) orice element
al lui R care este un cel mai mare divizor comun al elementelor a, b si vom spune ca
c.m.m.d.c.(a, b) este unic pana la o asociere n divizibilitate.
(ii) Consideratii similare sunt valabile si pentru cel mai mic multiplu comun a doua
elemente a, b R.

Exercitiul 1.12. Aratati ca ninelul Z[i 5] elementele 2(1 + i 5) si 6 nu au un
c.m.m.d.c., dar elementele 1 + i 5 si 3 au un c.m.m.d.c..
Definitia 1.13. Doua elemente a, b R se numesc prime ntre ele (sau relativ
prime) daca c.m.m.d.c.(a, b) = 1.
Definitia 1.14. Un inel integru cu proprietatea ca orice doua elemente ale sale au
un c.m.m.d.c. se numeste inel cu proprietatea c.m.m.d.c. (sau GCD domeniu).
 I ARITMETICE ALE INELELOR INTEGRE
PROPRIETAT 3

Exercitiul 1.15. (i) Aratati ca daca R este GCD domeniu, atunci si R[X] este
GCD domeniu.
(ii) Aratati ca proprietatea de a fi GCD domeniu nu se transfera de la R la R[[X]].
Propozitia 1.16. Fie R un inel cu proprietatea c.m.m.d.c. si a, b, c R .
(i) Daca d = (a, b), atunci exista a , b cu a = da , b = db si (a , b ) = 1.
(ii) (ac, bc) = (a, b)c.
(iii) (a, b) = 1 si (a, c) = 1 implica (a, bc) = 1.
(iv) a | bc si (a, b) = 1 implica a | c.
(v) a | c, b | c si (a, b) = 1 implica ab | c.
Proof. (i) Fie d = (a , b ). Deoarece d | a si d | b rezulta ca dd | a si dd | b, deci
dd | d si cum d = 0 obtinem d | 1, adica d 1.
(ii) Fie d = (a, b). Conform (i) putem scrie a = da , b = db si (a , b ) = 1. Fie
= (ac, bc). Pentru ca dc | ac si dc | bc rezulta dc | , deci exista x R astfel
ncat = dcx. Dar ac = u, bc = v cu (u, v) = 1, deci da c = dcxu si db c = dcxv.
Asadar a = xu si b = xv, adica x | a si x | b . Obtinem ca x | 1, deci x 1 ceea
ce implica dc.
(iii) Fie d = (a, bc). Rezulta ca d | ac, deci d | (ac, bc). Din (ii) obtinem d | c si cum
d | a rezulta d | 1.
(iv) Din (ii) avem ca (ac, bc) = c. Dar a | ac si a | bc, deci a | c.
(v) Din (ii) avem ca (ac, bc) = c. Dar ab | ac si ab | bc, deci ab | c. 
Daca R este un inel integru si a, b R au un c.m.m.m.c., atunci ele au si un
c.m.m.d.c.. Reciproc nsa este fals: exista elemente care au un c.m.m.d.c., dar nu
au un c.m.m.m.c..
Exercitiul 1.17. (i) Fie R un inel integru si a, b R. Aratati ca daca exista
c.m.m.m.c.(a, b), atunci exista si c.m.m.d.c.(a, b).
(ii) Fie K un corp comutativ si R = {f K[X] : f = a0 + a2 X 2 + + an X n , ai
K, n N, n = 1}. Sa se arate ca n inelul R avem c.m.m.d.c.(X 2 , X 3 ) = 1 si
c.m.m.m.c.(X 2 , X 3 ) nu exista.
Propozitia 1.18. Fie R un inel integru. Urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
(i) Orice doua elemente ale lui R au un c.m.m.d.c.
(ii) Orice doua elemente ale lui R au un c.m.m.m.c.
(iii) Intersectia oricaror doua ideale principale este ideal principal.
plus, daca este ndeplinita una dintre conditiile de mai sus, atunci pentru orice
In
a, b R avem (a, b)[a, b] = ab.
Proof. (i) (ii) Fie d = (a, b). Scriem a = da1 , b = db1 cu a1 , b1 R si (a1 , b1 ) = 1.
Fie m = da1 b1 , deci ab = dm. Vrem sa aratam ca m = [a, b]. Mai ntai sa observam
ca m = ab1 = ba1 , deci a | m si b | m. Acum presupunem ca a | m si b | m . Scriem
m = ax = by. Atunci m a = aby si m b = abx, deci ab | m a si ab | m b. Pentru
ca (m a, m b) = m d, avem ca ab | m d, adica m d = abz pentru un z R. Rezulta
acum ca m d = dmz, deci m = mz. Am obtinut m | m asa cum doream.
(ii) (i) Fie a, b R si m = [a, b]. Exista a , b R cu proprietatea ca m = aa =
bb . Cum a | ab si b | ab rezulta m | ab, deci exista d R cu proprietatea ca ab = md.
Vom demonstra ca d = (a, b). Din faptul ca a | m deducem ca ad | md si din relatia
4 I ARITMETICE ALE INELELOR INTEGRE
PROPRIETAT

ab = md obtinem ad | ab, deci d | b. Analog d | a. Fie acum | a, | b. Scriem

a = a , b = b . Avem ca a b este un multiplu comun al lui a, b, deci m | a b .
Scriem a b = mc si de aici rezulta 2 a b = mc, adica ab = mc. Cum ab = md
am obtinut md = mc si prin simplificare d = c, adica | d.
(ii) (iii) Fie a, b R. Se arata usor ca (a) (b) = (m), unde m = [a, b] si
reciproc.