Geometrie computațională

Curs 1

Polinoame Bernstein / Curbe Bézier

Polinoamele Bernstein:

Pentru orice număr natural ≥ 1 și orice ∈ [0,1], definim polinoamele Bernstein prin
!
( )= (1 − ) unde = reprezintă combinările de luate câte , pentru
!( )!
orice ∈ {0,1, … , }.

Exemplul 1.

a). Pentru = 1 obținem polinoamele Bernstein de ordin 1

( )= (1 − ) = 1 −

( )= (1 − ) =

b). Pentru = 2 obținem polinoamele Bernstein de ordin 2

( )= (1 − ) = (1 − )

( )= (1 − ) = 2 (1 − )

( )= (1 − ) =

c). Pentru = 3 obținem polinoamele Bernstein de ordin 3

( )= (1 − ) = (1 − )

( )= (1 − ) = 3 (1 − )

( )= (1 − ) = 3 (1 − )

( )= (1 − ) =
Propoziția 1.

(i). Polinoamele Bernstein sunt baricentrice, adică pentru orice ≥ 1 și orice ∈ [0,1] avem

( )=1

(ii). Polinoamele Bernstein sunt simetrice în raport cu și 1 − din intervalul [0,1], adică avem

( )= , (1 − )

(iii). Pentru orice ∈ {1, … , − 1}, polinoamele Bernstein ( ) admit un punct de maxim
pentru = ∈ (0,1).

Demonstrație:

(i). Avem

1 = 1 = [ + (1 − )] =

(1 − ) + (1 − ) +⋯+ (1 − ) =

( )+ ( ) + ⋯+ ( )

Prin urmare, obținem că ∑ ( ) = 1.

(ii). Avem

(1 − ) = [1 − (1 − )] ( )
, (1 − ) =

(1 − ) = (1 − ) = ( )

(iii). Avem

[ ( )] = (1 − ) =

(1 − ) + ( − ) (1 − ) (−1) =

(1 − ) − ( − ) (1 − )
Prin urmare,

[ ( )] = 0 ⟺ (1 − ) − ( − ) (1 − ) =0⟺

(1 − ) = ( − ) (1 − ) ⟺

(1 − ) = ( − ) ⟺ =

Definiția 1. Fie ≥ 1 și , ,.., puncte în plan (spațiu). Atunci:

a). Curba Bézier se definește prin

( )= ( )

b). Punctele se numesc punctele de control ale curbei, pentru orice ∈ {0,1, … , }.

b). Linia poligonală …, se numește poligonul de control al curbei.

c). Polinoamele Bernstein ( ) se numesc ponderile curbei, pentru orice ∈ {0,1, … , }.

Observația 1. (i). Curba Bézier trece prin punctul inițial și prin punctul final , iar
celelalte puncte , , … , acționează când curba se apropie de acestea ca niște “magneți”.

(ii). Tangenta la curba Bézier în punctul inițial este dreapta determinată de și , iar
tangenta la curbă în punctul final este dreapta determinată de și .

(iii). Întreaga curbă Bézier se situează în interiorul poligonului de control.

Exemplul 2. a). Pentru = 1 avem polinoamele Bernstein (ponderile) egale cu ( )= 1− ,

( ) = și, prin urmare, obținem curba Bézier

( ) = (1 − ) +

pentru orice ∈ [0,1], care reprezintă în acest caz segmentul [ ]. De asemenea, obținem
relația matriceală

−1 1
( )= − + = (− + ) + = ( , 1)
1 0
 −1 1
de unde identificăm matricea asociată curbei Bézier de ordin 1 ca fiind = . Grafic
1 0
avem

b). Pentru = 2 avem polinoamele Bernstein (ponderile) egale cu ( ) = (1 − ) , ( )=

2 (1 − ), ( ) = și, prin urmare, obținem curba Bézier

( ) = (1 − ) + 2 (1 − ) +

pentru orice ∈ [0,1]. De asemenea, obținem relația matriceală

( ) = (1 − 2 + ) + (2 − 2 ) + =

( −2 + ) + (−2 +2 ) + =

1 −2 1
( , , 1) −2 2 0
1 0 0
1 −2 1
de unde identificăm matricea asociată curbei Bézier de ordin 2 ca fiind = −2 2 0 .
1 0 0
Grafic putem avea

c). Pentru = 3 avem polinoamele Bernstein (ponderile) egale cu ( ) = (1 − ) , ( )=

3 (1 − ) , ( ) = 3 (1 − ), ( ) = și, prin urmare, obținem curba Bézier

( ) = (1 − ) + 3 (1 − ) + 3 (1 − ) +

pentru orice ∈ [0,1]. De asemenea, obținem relația matriceală

( ) = (1 − 3 + 3 − ) + (3 − 6 +3 ) + (3 −3 ) + =

(− +3 −3 + ) + (3 −6 +3 ) + (−3 +3 ) + =
 −1 3 −3 1
3 −6 3 0
( , , , 1)
−3 3 0 0
1 0 0 0

de unde identificăm matricea asociată curbei Bézier de ordin 3 ca fiind

−1 3 −3 1
3 −6 3 0
= . Grafic putem avea
−3 3 0 0
1 0 0 0

Observația 2. În situația în care toate punctele intermediare sunt coliniare, curba Bézier devine
un segment și anume segmentul [ ]. Așadar, în acest caz, avem de-a face cu o excepție,
deoarece în general curba Bézier nu trece prin punctele intermediare.

Exercițiul 1. a). Fie curba Bézier ( ) = (1 + + , ) dată de 4 puncte de control.

Determinați aceste puncte de control.

b). Fie punctele de control (0,0), , 1 și (1,0). Calculați curba Bézier asociată celor trei
puncte.

Soluție: a). Pentru = 3 obținem curba Bézier de forma

( ) = (− +3 −3 + ) + (3 −6 +3 ) + (−3 +3 ) + =

(1 + + , )

De unde, trecând la coordonate obținem următoarele sisteme

=3
− +3 −3 + =0 ⎧
⎪ =2
3 −6 +3 =1
⟹ 4
−3 + 3 =1 ⎨ =
=1 ⎪ 3
⎩ =1

și
 − +3 −3 + =1 =1
3 −6 +3 =0 =0
⟹
−3 + 3 =0 =0
=0 =0

b). Exercițiu.