• Definiţie Fie VABC un triunghi d o dreaptă încât d   AB   B şi d   AC   C

• Dacă m  ABC  m Cˆ  şi m  ACB  m  Bˆ  , se spune că d = B¢C ¢este

• antiparalelă cu BC .
AB AC  BC 
• Din definiţie ¾ ¾ ¾® V AB C : V ACB  AC  AB  BC
cazul I
¢ ¢
AB AC 
• Din AC  AB  AB  AB=AC   AC relaţie care asigură
• existenţa antiparalelei.
• Proprietăţi
• 1).Un cerc dus prin vârfurile B şi C ale triunghiuluiVABC taie laturile AB şi AC în două puncte M și respectiv
N
• astfel că dreapta MN este antiparalelă la BC .
• WBMNC Demonstraţie.  măs (· AMN )= măs (Cˆ )
• Patrulaterul este insceiptibil
ca unghi(camăs (·ANMexterior
unghi )= măs (Bˆeste ¾egal¾® cu
) ¾ definiţie MNunghiul interior opus)
• şi este antiparalelă.
• 2. Tangenta într-un vârf al triunghiului la cercul circumscris al triunghiului, este antiparalelă la
• La latura opusă.
• Demonstraţie.
• Fie MN o antiparalelă lalatura BC,rezultă
măs ·( ) ü
ïï
ANM = măs (Bˆ )
ïï
măs ·
ANM = măs ·
TAC ( ) ( )üïïïý 
ý  ïï
µ = măs TAC
· 1 ï
dar măs B () = ×măs ¼
( )
ApC ïï fiind alterne interne
( ) ïþ
2 ïþ
AT P MN  AT este antiparalelă.

•
3. Antiparalele unghiului A sunt perpendiculare pe diametrul cercului circumscris ce trece ptin A.
• Demonstraţie
Fie MN antiparalelă la BC.  AA - diametrul cercului  VABA¢
· ü
ïï
este dreptunghic  măs (Aˆ ¢)+ măs BAA¢ = 90 ( )
0
ïï
ïý 
·
dar măs (Aˆ ¢) = măs (Cˆ ) = măs AMN ïï
1444444442 444444443 ïï
( )
au acelaşi arc ïþ
măs (· · ¢ = 900  V AMI - este dreptunghgic  AA¢^ MN
AMN )+ măs BAA ( )
• 4. Laturile triunghiului ortic sunt antiparalele la laturilr triunghiul care-l conţine pe cel ortic.
• Demonstraţie.
· · 0ü
ï
• Fie VABC şi VA¢B¢C ¢- cel ortic al primului măs (BB¢C )= măs (CC ¢B)= 90 ïïý
· · ¢ şi CC ¢ sunt înălţimi) ïï
 WBCB¢C ¢
este inscriptibil.  AB ¢
C ¢º Bˆ şi AC ¢B ¢= Cˆ ( BB ïþ
 B¢C ¢
• Consecinta 1. Perpendicularele duse din vârfurileVABC.pe laturile triunghiului orticVA¢B¢C,¢sunt
concurente în centrul cercului circumnscris triunghiului VABC
• Demonstraţie.
• Rezultă din 40 şi 30.
Consecinta 2. ÎnălțimileVABC sunt bisectoarele unghiurilor triunghiului orticVA¢B¢C ¢.
• Demonstraţie.
măs (BA¢A) = măs (AA¢C ) = 900 ü
· · ïï
• Din ïï le scădem · ¢A - măs BA
· ¢C ¢ = măs ·
ý ¾¾¾¾ ( )
® măs BA ( ) ( )
AA¢C - măs (B·¢A¢C ¢)
măs BA¢C ¢ = măs B ¢A¢C ¢ ïïï
·
( ) ·
( ) ïþ
(· ) (· )
• măs AA¢C ¢ = măs AA¢B¢ Þ (AA¢)-bisectoare. În mod analog pentru celelalte.
• Consecinta 3. Ortocentrul H al VABC este centrul cercului înscris în triunghiul ortic VA¢B¢C¢,
vârfurile A,B,C sunt centrele cercurilor exînscrise triunghiului ortic
• Demonstraţie.
• H se află la intersecţia bisectoarelor triunghiului ortic.
 (AB)Ç (BB¢) = {B} şi cum AB ^ CC ¢üïï
ý Þ (AB) este bisectoare exterioară  ( AB Ç (BB ¢= {B}
şi (CC¢)- bi sec toare interioarăïïïþ
• centrul cercului exânscris lui VA¢B¢C ¢. Analog pentru A şi C.
•
Teorema lui Menelaus Fie VABC şi A¢, B¢, C ¢ trei puncte coliniare distincte a.î.
¢ ¢ ¢
A¢Î (BC ), B¢Î (CA), C ¢Î AB atunci exista relatia A B ×B C ×C A = 1
A¢C B¢A C ¢B
• Demonstraţie.
• Din A, B, C construim AA¢¢, BB¢¢, CC¢¢perpendiculare pe
• dreapta d = A¢C ¢.
ü
ï
• dreapta . VBB ¢¢C ¢: V AA¢¢C ¢ ü
ïï C ¢A AA¢¢ ïï
ýÞ = ïï
· · ï
deoarece C ¢B ¢¢B º C ¢A¢¢A; ( cazul I )ïïþ C B BB ïï ¢ ¢
¢
ïï
VCC ¢¢B ¢: V AA¢¢CB ¢ ü
ïï ï
B ¢C CC ¢¢ ïï
· ¢¢B ¢; (cazul I )ý
· ¢¢B ¢º CC Þ = ýÞ
Bˆ1 º Bˆ 2 ; AA ïï
ïþ
B ¢A AA¢¢ ïï
ïï
VBB ¢¢A¢: VCC ¢¢A¢ ü
ïï ïï
ïý Þ A ¢B BB ¢¢ ïï
= ïï
ˆ ˆ ¶¢¢ µ ¢¢ ï A¢C CC ¢¢
deoarece C1 º B1 , C º B ; (cazul I )ïïþ ïïþ
A¢B B¢C C ¢A BB¢¢ CC ¢¢ AA¢¢ ¢ ¢ ¢
× × = × × = 1  A B ×B C ×C A = 1
A¢C B¢A C ¢B CC ¢¢ AA¢¢ BB¢¢ A¢C B¢A C ¢B
• Aplicatii la T. Menelaus
• 1). Dacă într-un triunghi VABC se duce prin mijlocul E al laturii(AC ) o paralelă la bisectoarea unghiului Bˆ .
această paralelă întâlneşte laturile(AB),(BC) în două puncte F , G aşa că(AF )º (CG) .
• Demonstraţie
În V ABC dreapta üï T .Menelauss CG FB EA üï
ïý ¾ ¾ ¾ ¾® × × = 1ïïï GC
d = FGE este transversalăïïþ GB FA EC ý Þ = 1 Þ GC = FA
ïï FA
dar EA = EC şi BF = BG (VBGF - isoscel ) ïï
þ

• Reciproca teoremei lui Menelaus

• Dacă pe doua laturi ale unui triunghi VABC şi pe prelungirea celei de a treia latura,
se iau trei puncte M , N , P astfel încât sa fie adevarata relatia MA ×PB ×NC = 1 , atunci
MB PC NA
• cele trei puncte M,N,P, sunt coliniare.
• Demonstraţie.
• Presupunem că punctele M , N , P nu sunt coliniare, atunci
• unind P cu N rezultă, că PN Ç(AB)= {Q}şi deci Q, N , P
• sunt coliniare şi conform teoremei lui Menelaus avem:
QA PB NC ü
ïï
× × =1 ïï
QB PC NA ïï QA PB NC MA PB NC
dar din ipoteză avem :ïý Þ × × = × × 
ïï QB PC NA MB PC NA
MA PB NC ïï
× × =1 ïï
MB PC NA ïþ
• QA  MA rezultă că există Q, M   AB  ce împart în acelaşi raport segmentul  AB  absurd.
QB MB
•  M  Q  M , N , P sunt coliniare
• Aplicatii la Reciproca T.Menelauss
• 1). Fie un triunghi oarecare VABC. Se ia D Î (BC ) astfel încât (BC )º 3(DC ); (CC ¢)- ediană , din
vârful C E Î (CC ¢) încât E este mijlocul medianei (CC ¢). Să se arăte că puncteleA, E , D sunt
coliniare.
• Demonstraţie.
• Ştim că (BC)º 3(DC) şi (BC ¢)º (C ¢A), (CE)º (C ¢E), D Î (BC ), E Î (CC ¢) şi A Î (BC ¢ ca
¢
• laturi în triunghiul VBCC ¢.În acest triunghi avem DC × AB ×EC = 1 ×2×1 = 1 ,rezultă după
DB AC ¢ EC 2
reciproca T.lui Menelaus că D, E , A sunt coliniare.
•

2). Se dă triunghiul VABC înscris într-un cerc. Prin vârful triunghiului se duc tangentele la cercul circumscris.
• Tangenta în A intersectează latura opusă(BC) în M şi analog tangentele în B și C intersectează laturile(AC) şi (AB)
• respectiv în punctele N şi P, iar intersecţia dintre (AC ) cu paralela din B la AM este punctul D
Să se arăte că punctele M , N , P sunt coliniare.
Demonstraţie.
 CB CD BD CM - CB AC  CD
¾ ¾ ¾ ¾ ¾ ¾® VBDC : VMAC 
. fundamentală a asemănării
BD P AM ¾ T¾    
CM CA AM CM AC
MB AD
  .
CM AC
Aˆ - comun ü
ïï AB AD AB 2
ý Þ V ABC : V ABC  =  AD =
ABD º BCA deoarece AB º AT ïïïþ
· · » » AC AB AC
MB AD MB AB 2
şi înlocuim pe AD în relţia = şi se obţine = .
MC AC MC AC 2
Repetând raţionamentul se mai obţin relaţiile următoare:
NC BC 2 PA AC 2
= ; =
NA AB 2 PB BC 2
şi înmulţim ultimele 3 relaţii, rezultă
MB NC PA
× × = 1 şi conform reciprocei Teoremei lui Menelaus
MC NA PB
avem M,N,P sunt coliniare
• 3) Să se demonstreze că bisectoarele exterioare ale unui triunghi intersectează laturile opuse în trei puncte coliniare.
• Demonstraţie.
• Seaplică teorema bisectoarei exterioare unui triunghi:
PB AB ü
ïï
=
PC AC ïïï
BC ïïï PB MC NA
MC
= ýÞ
PB MC NA
× × =
AB BC AC
× × =1    1 
MA AB ïï PC MA NB AC AB BC PC MA NB
ï
NA AC ïï
= ï
• NB BC ïïþîn baza reciprocei lui Menelaus,punctele M,N,P
sunt coliniare.
• Drepta lui Newton – Gaus
• Mijloacele diagonalelor unui patrulater complet sunt coliniare,
• Demonstraţie.
• Fie G, H , K mijloacele laturilor triunghiului VABC.
• L, M , N mijloacele diagonalelor patrulaterului complet

• N Î (GK )- linie mijlocie în V ABC

M Î (GH )- linie mijlocie în V ABC
L Î (KH )- linie mijlocie în V ABC
• În VABC avem d = EFD este transversală, rezultă în baza T.lui Menelaus
DB EC FA LK GN MH ü
ïï
× × =1 ïÞ
2 × 2 ×2 =1  HL KN GM ý
• Împărţim fiecare din cele 5 segmente la 2 DC EA FB ï
N , M , L Î laturilor VGKHïïþ
DB EC FA 2 2 2
× × = 1 În baza reciprocei T.lui Menelaus, punctele L,M,N sunt coliniare.
DC EA FB
• Dreapta d ¢= LM este numită dreapta lui Newton.

Teorema lui Ceva

• Trei drepte concurente în triunghiul VABC , (AM Ç BM Ç CM = {M } întâlnesc suporturile laturilor în punctele
• A¢, B¢, C ¢ atunci exista relaţia A¢B ×B¢C ×C ¢A = 1
A¢C B¢A C ¢B
• Demonstraţie.
 A¢B AC MB ¢ ü
ï
În VBCB ¢ avem transversala d1 = AMA¢¾ T¾ ¾ ¾®
. Menelaus
× × = 1ïï
A¢C AB ¢ MB ïï
ýÞ
CB ¢ C ¢A MB ï
În V ABB ¢ avem transversala d 2 = C ¢MC ¾ T¾ ¾ ¾®
. Menelaus
× × = 1ïïï
CA C ¢B MB ¢ ïþ

• prin înmulţireprin înmulţire A¢B ×CB ¢×C ¢A × AC × MB ¢ × MB = 1×1

A¢B B¢C C ¢A A¢C CA C ¢B AB ¢ MB MB ¢
•  × × = 1 Cele trei drepte concurente se numesc ceviene
A¢C B¢A C ¢B
• Reciproca teoremei lui ceva
¢ ¢ ¢
• Daca A¢Î (BC), B¢Î (AC), C ¢Î (AB) unde VABC este triunghi şi exista relatia A B ×C B ×B A = 1
A¢C C ¢A B¢C
atunci (AA¢)Ç(BB¢)Ç(CC ¢)= {M }
• Demonstraţie.
• Presupunem că (AA¢)Ç(BB¢)Ç(CC ¢)= f    C   AB  încât  AA   BB  CC  M 
AB BC C A 
  1 
AC BA C B
 C A C A
  AB BC C A   absurd .  C   C 
T .Ceva
dar din ipoteză avem    1  C B C B
AC BA C B

• Deci  AA   BB  CC  M  
• Aplicatii la T. lui Ceva
• 1). În VABC avem (AA¢)- mediană,(BB¢) unde (AA¢)Ç(BB¢)= {M } şi (CM Ç (AB) = {C ¢}.
• Să se arăte că B¢C ¢P BC.
• Soluţie.
• Dacă (AA¢)Ç(BB¢)Ç(CC ¢)= {M } în baza T.Ceva avem
A¢B B ¢C C ¢A ü
ï
• × × = 1ïï B ¢C C ¢A BC BA
A¢C B ¢A C ¢B ýÞ × =1  
dar A¢B = A¢C
ïï B ¢A C ¢B BA BC
ïþ
• şi în bazaT.Thales rezultă că B¢C ¢P BC
• 2) Să se arăte că într-un triunghi medianele sunt concurente.
MB ü
ïï
• Soluţie. MC
= 1 ïï
MB = MC üïï ïï
• Din ipoteză avem: NC = NA ïý Þ NC = 1ïýï ¾ ¾ ¾ ¾® Le înmulţim MB NC PA
× × =1
ïï NA ïï MC NA PB
• PA = PB ï
ïþ PA
ïï
= 1 ïï
ïïþ
• în baza R.T.Ceva PB

• rezultă că (AM )Ç(BN )Ç(CP)= {G}

• 3). Să se arăte că bisectoarele într-un Triunghi sunt concurente.
• Soluţie.

•
 Din ipoteză avem:
é AB ¢ AB ü ïï
êAA¢- bisectoare ¾ T¾ ¾ ¾¾
. bi sec toarei
® = ï
êë A¢C AC ïï
ïï
B ¢C BC ïï Le înmulţim AB ¢ B ¢C C ¢A AB BC AC
éBB ¢- bisectoare ¾ T¾ ¾ ¾¾
. bi sec toarei
® = ý ¾ ¾ ¾ ¾® × × = × ×
ë B ¢A AB ïï A¢C B ¢A C ¢B AC AB BC
ïï
C ¢A
éCC ¢- bisectoare ¾ T¾
ë ¾ ¾¾
. bi sec toarei
® = ïïï
C ¢B ïïþ
AB BC C A şi în baza RT
  1 . .Ceva, rezultă că  AA   BB  CC  I 
AC BA C B
• Teorema lui Gergonne
• Dreptele ce unesc vârfurile VABC cu punctele de contact ale cercului înscris pe laturile opuse M , N , P, sunt
concurente în G, numit şi punctul lui Gergone.
• Demonstraţie
• Avem ca tangente duse la cerc din acelaşi punct
• deunde rezultă
NA = PA, NC = MC , MB = PB
MB PB ü ïï
=
MC NC ïïï
NC MC ïïï
= ý le înmulţim  (R.T, Ceva ) că  AM    BN    PC   G.
NA PA ïï
ï
PA NA ïï
= ï
PB MB ïïþ
• Teorema rămâne valabilă,dacă în locul cercului înscris considerăm cercurile
exînscrise. Punctele 1 , 2 , 3 de concurenţă se numesc adjunctele punctului G
• Teorema lui Desargue.
• Daca ABC şi ABC sunt în acelaşi plan p încât AA  BB  CC  M  , atunci perechile de laturi se
intersectează în punctele AB  AB  P , BC  BC  Q , AC  AC  R care sunt coliniare.
• Demonstraţie.

C ¢C B ¢M QB ü
ï
În VBMC - transversala d1 = C ¢B ¢Q Þ (T .Menelaus ) × × = 1ïï
C ¢M B ¢B QC ïï
ïï
A¢A C ¢M RC
În VCMA - transversala d 2 = A¢C ¢R Þ (T .Menelaus ) × ×
A¢M C ¢C RA
ï
= 1ý le înmilţim
ïï

ïï
B ¢B A¢M PA
În V AMB - transversala d 3 = A¢B ¢P Þ (T .Menelaus ) × × = 1ïïï
¢ ¢
B M A A PB ïïþ
CC BM QB AA CM RC BB AM PA QB RC PA
        1    1
     
C M B B QC A M C C RA B M A A PB QC RA PB

• Rezultă în baza T.R.Menelaus că în VABC punctele P, Q, R, sunt coliniare.

• Consecinta 1
• Laturile triunghiului ortic VA¢B¢C ¢ al unui V ABC , taie laturile triunghiului V ABC , după 3 puncte E , F , D
coliniare.
• Demonstraţie
• În locul punctului M din teorema lui Desarque este H -ortocentrul triunghiului VABC.
Atunci aplicând teorema Desarque avem: AA¢Ç BB¢Ç CC¢= {H }
și AB Ç A¢B¢= {E}, BC Ç B¢C¢= {F }, AC Ç A¢C ¢= {D}  E, F , D  coliniare.
• Consecinta 2
• Laturile triunghiului VA¢B¢C ¢format din picioarele bisectoarelor ale unui triunghi V ABC , taie laturile triunghiului
• VABC după 3 puncte M , N , P coliniare.
• Demonstraţie
• În locul punctului M din teorema lui Desarque este I
• - intersecţia bisectoarelor triunghiului VABC.
• Atunci aplicând teorema Desarque avem: AA¢Ç BB¢Ç CC ¢= {I }
• şi AB Ç A¢B¢= {M }, BC Ç B¢C ¢= {N }, AC Ç A¢C ¢= {P} 
• M , N , P  coliniare.
• Consecinta 3
• Laturile triunghiuluiVA¢B¢C ¢format din picioarele unor ceviene ale unui triunghi V ABC , taie laturile triunghiului
după 3 puncte U ,V , S coliniare.
•
• Demonstraţie
• În locul punctului M din teorema lui Desarque este K - intersecţia cevienelor
oarecare ale triunghiului VABC. Atunci aplicând teorema Desarque avem:
• AA¢Ç BB¢Ç CC ¢= {K } și AB Ç A¢B¢= {U }, BC Ç B¢C ¢= {V }, AC Ç A¢C ¢= {S }
U , V , S  coliniare.
• Teorema lui Van Aubel.
• În triunghul VABC între segmentele determinate de trei ceviene(AA1 )Ç(BB1 )Ç(CC1 )= {O}, există relatia:
• AO = AC1 + AB1
• OA1 C1 B B1C Demonstraţie.
ü
ï
• În V ABA avem ca transversală dreapta d = C OC Þ (T .Menelaus )
1 1 1
AC CB OA
×
C B CA OA
×1
= 1ïï
ï
1

1 ïý
1

AO BA1 B1C ï
În V AA1C avem ca transversală dreapta d 2 = B1OB Þ (T .Menelaus ) × × = 1ïï
OA1 BC B1 A ïï
þ
 AC1 CA1 OA 
 C B  CB  OA 
 1 AC1 AB1 CA1 OA AO BA1
      
1 Le adunăm

 AB AO BA  C B B C CB OA OA BC
1
  1 1 1 1 1

 B1C OA1 BC  
 AC1 AB1 OA  CA1  BA1  AC1 AB1 OA BC AC1 AB1 OA
           
C1 B B1C OA1  BC  C1 B B1C OA1 BC C1 B B1C OA1

• Aplicatii la T. Van Aubel.

• 1) Pe laturile (BC),(CA),(AB) ale VABC, se consideră punctele variabile A¢, B¢, C ¢( care se pot mișca)
• astfel ca AA¢Ç BB¢Ç CC ¢= {P}. Să se determine valoarea minimă a sumei PA + PB + PC .
PA¢ PB ¢ PC ¢
• Soluţie.
• Dacă punctele A¢, B¢, C ¢variabile atunci odată cu acestea şi
• punctul P este variabil şi putem nota suma care depin de P
PA PB PC A¢B¢ B¢C C ¢A
• de punctul astfel: S (P)= PA¢+ PB¢+ PC ¢, mai notăm = x, = y, = z
A¢C B¢A C ¢B
• În continuare aplicăm teorema lui Aubel:
PA C ¢A B ¢A 1ü ï
• = + = z + ïï
PA¢ C ¢B B ¢C y ïï
• ïï
PB BA ¢ ¢
CB 1ï PA PB PC 1 1 1
= + = x + ý ¾ Le¾ adunăm
¾ ¾® S (P )= + + = x+ y+ z+ + + =
PB ¢ A¢C C ¢A z ïï PA¢ PB ¢ PC ¢ x y z
ïï
PC B ¢C A¢C 1 æ 1ö æ 1÷ ö æ 1ö
= + = y + ïïï ç
= çx + ÷ ÷ ç
+ ç y + ÷+
÷
ççz + ÷÷
PC ¢ B ¢A A¢B x ïïþ çè x ÷
ø ç
è y ÷
ø èç z ÷
ø
1 ü
ïï
x+ ³ 2ï
x ïï
ïï æ
1 1ö æ ö æ
çç y + 1 ÷+ 1 ö÷
y + ³ 2ïý Þ ççx + ÷ ÷+ ÷ ççz + ÷³ 6
y ïï çè x ø÷ çè y÷ø èç
÷ z ø÷
ïï
1 ï
z + ³ 2 ïï
z ïþ
 PA PB PC
S  P    6  S  P min  6
PA PB PC 
• când x  y  z  1, când AA, BB, CC  devin mediane în VABC şi
P = G - centrul de greutate al V ABC.
• 2). Într-un V ABC , dreptunghic în A, (AE - bisectoarea unghiului µ
A, E Î (BC ). Notând cu I punctul de
AI
intersecţie al bisectoarelor, să se aeăte că1 < £ 2
IE
• Soluţie.
• Fie B¢ şi C ¢ picioarele bisectoarelor duse din B şi C. Aplicăm T. lui Van Aubel :
ü
ïï
ïï
ïï
AI AC ¢ AB ¢ ïï
= + ïï
IE C ¢B B ¢C ïï AI b c b+ c
dar în baza T . bi sec toarei avem :ïý Þ = + =
ïï IE a a a
AC ¢ AC b ïï
= = ïï
C ¢B BC a ïï
AB ¢ AB c ïï
b+ c AI = = ïï
a < b+ c Þ >1 Û >1 B ¢C BC a ïþ
a IE
2
(b - c) ³ 0 ü
ïï AI üï
ïï 2a 2 ³ (b + c)
2 ü
ïï b+ c AI b + c > 1 ïï
= £ ï
ýÞ ýÞ 2³ din IE
2 2 2
b +c = a 2 ý AI
2ï
ï a 2 ³ b+ c ïï a IE a AI ï 1  2
2 (b + c ) ³ (b + c) ïï
2 2 ïþ £ 2 ïï IE
ïþ IE ïïþ
• Definitie. Două ceviene care trec prin acelaşi vârf al unui triunghi și care sunt egal
înclinate (simetrice) fata de bisectoare se numesc izogonale
• FieVABC , înălţimea(AA¢) şi diametrul(AO) al cercului circumscris
triunghiului sunt ceviene izogonale.
• - bisectoare,(AD -diametru, AA¢^ BC, AO - diametu. Fie M -diametral
diam opus lui A. Unim M cu C  V ACM - dreptunghic(înscris într-un
(înscris într- semic).  VAA¢B - dreptunghic. măs (ABC ·
)= măs (·AMC )= 12 măs (¼
AnC )
· ¢º MAC
 BAA ·
• ca având același complement în triunghiurile
dreptunghice menționate mai sus.
· º CAD
BAD · (AD - bisectoare)üïï le scădem · · · ·  · ·
A¢AD º MAD
® BAD - BAA¢º CAD - MAC
ý¾ ¾ ¾ ¾
· ¢º MAC
BAA · ïï
ïþ
•  AM și AA¢ sunt ceviene izogonale.
Relaţia lui Steiner. Dacă doua ceviene izogonale din vâeful A al VABC taie latura (BC)
respectiv în punctele M,N, atunci exista relatia : BM ×BN = AB 2
2

CM ×CN AC
• Demonstraţie.
• Fie BP P AC și CQ P AB
 ·
PBM º ACM (ca alt. interne).ü
· ïï
ý(cazul I )Þ VBMP : V AMC
· º
BMP ·
AMC (opuse la vârf )ïïïþ
BM BP MP
= =
CM AC AB
·
NCQ º ·ABN (ca alt. interne).ü
ïï
ý(cazul I )Þ VCNQ : V ABN
· ·
CNQ º ANB (opuse la vârf )ïïïþ
BN AB AN
= =
CN CQ QC
· º
BAP ·
CAQ (ca alt. inerne). üïï BP AB AP
ý(cazul I )Þ V ABP : V ACQ  = =
· º
CNQ ·
ACQ (opuse la vârf )ïïþ ï CQ AC AQ
BM BP üïï
= ï
CM AC ïïï
ï
Din relațiile: BN = AB ïý(le înmulţim) Þ BM ×BN ×BP = BP ×AB ×AB  BM  BN  BP  BP  AB
2

CN CQ ïï CM ×CN ×CQ AC ×CQ ×AC CM  CN CQ CQ AC 2

ïï
BP AB ï
= ï
CQ AC ïïïþ

 BM  BN AB 2

CM  CN AC 2
• Teoremă. Dacă trei ceviene ale vârfurilor A, B, C ale unui triunghi sunt concurente, atunci
izogonalele acestora sunt concurente.
• Demonstraţie.
• Fie cevienele  AD ,  BE  , CF  concurente M adică
.  AD   BE   CF   M 
• Fie izogonalele lor respectiv  AD ,  BE , CF  şi aplicăm
• rel relația Steiner de 3 ori:
BD  BD AB 2 

CD  CD AC 2 
CE   CE BC 2  BD  BD CE   CE AF  AF  AB 2 BC 2 AC 2
   le înmulţim        1 
AE  AE  AB 2  CD  CD AE  AE  BF   BF AC 2 2
AB BC 2

AF  AF  AC 
2
 
BF   BF BC 2 
BD CE AF CD AE  BF  
     
CD AE BF BD CE  AF 
  CD AE  BF 
dar cum  AD    BE    CF   M      1  RT
. .Ceva    AD   BE  CF   M 
 
 BD CE AF 
BD CE AF
 T .Ceva    
CD AE BF 
• Este valabil numai când M Î Int (VABC ).
• Punctul M ¢se numeşte izogonalul lui M.
• Teoremă. Dacă cevienele unui triunghi VABC sunt concurente pe cercul circumscris, atunci
izogonalele lor sunt paralele.
• Demonstraţie.
• Fie M Î C (O, r ) şi (AM Ç (BM Ç (CM = {M } ceviene concurente.
• Patrulaterul ABCM - inscriptibil MAC· ·
º MBC · º MBA
şi MCA ·

•
•
•
Simediane. Izogonala unei mediane se numeşte simediană.
• Proprietăţi.
• 1). Simediana unui vârf determină pe latura opusă
• două segmente al căror raport este egal cu raportului laturilor
ad adiacente.
• D Demonstraţie.
• M Î (BC), MB = MC . M ¢Î (BC ) este piciorul simedianei.
• Fiind ceviene izogonale putem aplica relaţia lui Steiner:
BM ¢×BM AB 2 ü
ïï 2
= ï BM ¢ æ AB ö
CM ×CM ¢ AC 2 ïý Þ = çç
ç
÷
÷
÷
ïï CM ¢ è AC
uuuuuuuuuuuuuuøx
dar BM = CM ïïþ
• 2. Simedianele unui vârf este locul geometric al mijloacelor antiparalelelor la latura opusă.
• Demonstraţie.
• Fie EF P BC , (EF )Ç(AM )= {P} dar P este mijlocul lui (EF )
Si Simetrica lui(AM ) faţă de bisectoarea unghiului  este (AM ¢)
• simediana vârfului A. Cum P Î (AM ) Þ simetricul lui P
• faţă de bisectoarea lui  ,este punctul P¢Î (AM ¢)
• . Simetricul lui Simetricul lui (EF ) este segmentul (E ¢F ¢) faţă de bisectoarea
unghiului Â
Cum P Î (EF )Þ simetricul lui P care este P¢Î (E ¢F ¢). Dar simetria păstrează distanţele
şi congruenţa unghiurilor,  P  este mijlocul lui  EF  . (continuăm să notăm
simetricul unui punt sau unui segment faţă de bisectoarea b
b, astfel : sb  P   P sau sb  EF    EF  )
F   AC  şi sb  F   F    AB  deoarece sb  AC    AB  

   EF    E F  
E   AB  şi sb  E   E    AC  deoarece sb  AB    AC  

 EF    EF   H .b  bisectoarei dar VE¢AF ¢º VEAF deoarece simetria
· ·
păstrează
ü
ï
congruenţa triunghiurulor,  (AE)º (AE¢) și punctul A - fix Þ AFE º AF ¢E ¢ïýï Þ · AF ¢E ¢º Cˆ Þ F ¢E ¢
· ˆ
dar AFE º C ïïþ
• este antiparalelă la latura (BC ). Cum P¢este mijlocul (E ¢F ¢) aparţine simedianei (AM ¢)
•  mijlocul oricărei antiparalele la (BC) se află pe simediana vârfului A.
• Reciproc : Dacă un segment ce uneşte două laturi ale unui triunghi are mijlocul pe
• 3. Simediana unui vârf este locul geometric al punctelor cu proprietatea că distanţele la
laturile adiacente sunt proporţionale cu aceste laturi
• Demonstraţie.
(AA1 ) -simediană, M   AA1  , d  M ; AB   x, d  M ; AC   y, d  A1; AB    , d  A1; AC   


aria  ABA1  
1
 AB   
2


aria  ACA1    AC       AB    AC
1
2 
aria  ABA1   aria  ACA1 


EM AM AE x AM üïï
V AME : V AA1 P Þ = = Û =
A1 P AA1 AP b AA1 ïïï x y
ýÞ = Û ax= by
FM AF AM y AM ïï b a
V AMF : V AA1Q Þ = = Û = ï
A1Q AQ AA1 a AA1 ïïþ

x   y  x y x y

Din relațiile:  
  AB    AC    AB   AC
 
AB AC
 M  simedianei

• 4. Antiparalele duse dintr-un punct al simedianei unui vârf la laturile adiacente sunt
congruente. Demonstraţie.
• Fie  AA1   simediana vârfului A. M   AA1  şi  DE   antiparalelă la  BC  dusă prin M .
  MD   ME  ( propr.2). VMEU - isoscel   ME    MU  VMDV - isoscel
 (MD)º (MV )(MU )º (MV )

5. Simedianele unui triunghi sunt concurente într-un K- numit punctul lui

LEMOINE al triunghiului.
Demonstraţie.

Se ştie că mediana şi simediana sunt ceviene izogonale.

Ori dacă trei ceviene sunt concurente atunci şi izogonalele
lor sunt concurente. Medianele sunt concurente în
G - centrul de greutate al triunghiului.
Rezultă că şi simedianele sunt concurente în:
K - punctul lui Lemoine
centrul simedian al triunghiului
• Consecinta 1. Antiparalele duse prin punctul K, la laturi sunt egale şi au mijlocul lor
comun în acest punct. ( rezultă din propr. 2 şi 4 ).
• Consecinta 2. Distanţele la laturi dela punctul K sunt proporţionale cu aceste laturi.
• x = y = z . ( rezultă din propr.3).
a b c

• Cercul lui Tucker.

• Picioarele a trei antiparalele de lungimi egale duse la vârfurile unui triunghi VABC ,
determină pe laturile lui şase puncte conciclice situate pe cercul lui Tucker.
• Demonstraţie.
• Antiparalele (C1B1 )º (AC 1 2 )º (A2 B1 )
ˆü
• Fie (C1B1 )- antiparalela la unghiul A ïïïï
ˆ ï definiţia antiparalelei · ˆ · B Þ AC
· B º AC
· B
1 2 )- antiparalela la unghiul B ý ¾ ¾ ¾ ¾ ¾ ¾® AC1 B2 º C º AC
(AC
ïï 1 2 1 2 1 2

(A2 B1 )- antiparalela la unghiul Cˆ ïïïþ

•
• ( ca având acelaşi  B·2C1C2 º · 1 2C1 (ca având același suplement)
AC
• ( ca având acelaşiVB2C1C2 º VC1C2 A1  (B2C2 )º (AC
1 1)

 B2C2    A1C1 
 C1B2    C2 A1   LLL   VB2C2 A1 º V A1C1B2
A1 B2  comună 

 ·B A º C
C ·A B üï
1 2 1 2 1 2 ï ·C C + măs C
·B A = 1800
ý  2 ×măs B ·B A = 3600  măs B
·C C + 2 ×măs C ( ) ( )
· · ï
C4 şi din B2C1C2 º AC1C2 ïïþ 2 1 2 ( )
1 2 1 ( )
2 1 2 1 2 1

C1C2 P A1B2 ü
ïï
ý  Y B2C1C2 A1 - trapez isoscel.  că este inscriptibil
şi cum (C1B2 )º (C2 A1 ) (din ipoteză )ïïþ
 B2 , C1 , C2 , A1 Î C1
Analog Y C2 A1 A2 B1 - trapez isoscel Þ inscriptibil ïü ìïï C2 , A1 , A2 , B1 Î C2
ïý  í
Analog Y C2 B2 B1 A2 - trapez isoscel Þ inscriptibil ïïþ ïïî C1 , B2 , B1 , A2 Î C3
ìï C1 Ç C2 = {A1 , C2 }
ï A1B2 P AB (din demonstraţie)Þ ·A1B2 B2 º Aˆ ü
ïï
 ïïí C1 Ç C3 = (C1 , B2 ) dar ý  B·1 A2C º A
·B B
ïï · º Aˆ ïï 1 2 1

ïïî C2 Ç C3 = ( A2 , B1 ) din def . antiparalelei avem BAC ïþ

( propr. 3)  Y A1B2 B1 A2 - inscriptibil.  A1 , B2 , B1 , A2 Î C4
A1 , A2 , B1 Î C2 Ç C4 Þ C2 = C4 ü ïï
Cum ý Þ C2 = C3 = C4
A2 , B1 , B2 Î C3 Ç C4 Þ C3 = C4 ïïþ
A1 , C2 Î C2 Ç C4 Þ C2 = C4 üïï C1 ÇC2 = C1 ÇC4 üïï
Din ý Þ C2 = C3 = C4 ý  A1 , C1 , C2 , B2 Î C1 Ç C4  C1 = C4
C1 , B2 Î C3 Ç C4 Þ C3 = C4 ïïþ C1 ÇC3 = C1 ÇC4 ïïþ

 C1 = C2 = C3 = C4 şi deci cele 6 puncte sunt situate pe cercul C4

.Să găsim unde este situat centrul acestui cerc. Fie A¢- mijlocul lui(C1B2 )şi B¢- mijlocul lui (AC
1 2) ,

aceste puncte sunt situate pe simediane, rezultă (AA¢Ç (BB ¢= K - centrul simedian.
Din trapezul isoscel Y A1C2C1B2  (A¢B¢)- linie mijlocie  A¢B¢P AB (T .Tales)Þ înVKAB KA¢ KB¢
= . = p
KA KB
Perpendiculara din vârful A pe C1B2 este diametrul OA al cercului circumscris VABC
mediatoarea segmentului (C1B2 ) este paralelă cu AO şi taie dreapta OK într-un punct T.
• Din VKAO avem că A¢T P AO (T .Tales) KA¢= p = KT  KT = p ×KO constant
KA KO
• (O, K - fixe)  T - fix, iar TA¢= p ×R = TB¢.Cum 1 2 )º (AC(C B 1 2 )º (A2 B1 ) fiind coarde

• congruente în cerculC 4 sunt egal depărtate de centrul cercului,numit cercul lui

Tucker. .
• Primul cerc Lemoine.
• Paralele duse la laturile VABC prin centrul simedian K taie laturile în şase puncte situate pe un cerc, cu centrul
• în mijlocul segmentului OK - numit primul cerc Lemoine.
• Demonstraţie,
• Fie AC 1 1 P AC, A2 B1 P AB, B2C2 P BC şi AC 1 1 Ç A2 B2 Ç B2C2 = {K }

• Avem Y AA1KA2 - paraleleogram deci mijlocul lui  A1 A2  .

• AK   A1 A2    A , A  mijlocul lor .Cum  AK  mediană și
mijlocul lui A  mijlocul lui A A  este antiparalelă.
1 2

• Analog pentru  B1B2   antiparalelă. Rezultă după definiţia

antiparalelei că antiparalelei că: · AA1 A2 º Cµº BB · B şi cum B A P AB (din ipoteză)
2 1 1 2

• antiparalelele  Y A2 A1B2 B - trapez isoscel  (A1 A2 )º (B1B2 ) antiparalele

• sunt congruente. Analog pentru (C1C2 )  (A1 A2 )º (B1B2 )º (C1C2 ) și conform lui Tuker
•
•  A1, A2 , B1, B2 , C1, C2 Î C cercului Tucker. Sunt conciclice.
• Cercul se numeşte primul cerc Lemoine.
KA¢ 1 KT
• Cum raportul p = = =
KA 2 KO
 T - mijlocul lui (OK ).

• Al doilea cerc Lemoine.

• Picioarele antiparalelelor duse prin centrul simedian K la vârfurile VABC , sunt şase puncte situate
• pe un cerc cu centrul K, numit al doilea cerc Lemoine.
• Demonstraţie.
• Se ştie că simediana este locul geometric al mijloaceloe
• antiparalelelor aceliași vârf. Cum antiparalele trec prin
• punctul K simedian rezultă că cele trei antiparalele au
• acelaşi mijloc.
• Antiparalele duse dintr-un punct al simedienei unui vârf la
• laturile adiacente sunt congruente. Cum toate cele trei
antiparalele trec prin centrul simedian K,rezultă că toate sunt congruente.
Deci suntem în cazul particular ale cercului Tucker  cele 6 puncte sunt pe un cerc.
KA KB KC  KT
Fie A  B  C  K mijloacele celor 3 antiparalele  KA  KB  KC  KO  0 
KT  0  K  T adică centrul cercului este K .
• Puncte izotomice în triunghi
• Definiţie Orice pereche de puncte simetrice faţă de mijlocul unei laturi a unui VABC.
• P, Q   BC  şi  PM    QM   P şi Q sunt simetrice faţă de
• mijlocul M al lui BC  P și Q sunt izotomuce.
•
•
•
BQ  CP
1). Dacă P, Q sunt izotomice atunci avem: BP  CQ   PC PB QC
 adică punctele izotomice
 QB
împart latura în rapoarte inverse.
• Dempnstraţie
• Din BM  MC   BM  PM  MC  MQ  BP  QC   BP    QC 
PM  MQ 
BM  MC 
• Din   BM  MQ  MC  MP  BQ  CP   BQ    CP 
MQ  PM 
PB  QC  PB QC PB 1
• Din    
PC  QB  PC QB PC QB
QC
2). Izotomicele a 3 puncte coliniare sunt puncte coliniare.
Demonstraţie.
 Fie cevienele  AA   BB   CC  M  T .Ceva   AA CB  BB CA  C
1 1 1 1
1 1

CB
A1
1
1 1 1
Fie A2 , B2 , C2 izotomicele punctelor A1 , B1 , C1 
A1 B AC
 2 
A1C A2 B 
B A
B1C AB BC C A AC B A C B
 2   1  1  1  2  2  2 1 
B1 A B2C  A1C B1 A C1 B A2 B B2C C2 A
C1 A C2 B 
 
C1 B C2 A 
 RT
. .Ceva    AA2    BB2   CC3   M 2 
A2C B2 A C2 B
  1
A2 B B2C C2 A

M 2 îl numim reciprocul punctului M 1. Astfel punctele Gergone  şi Nagel ¥ sunt

reciproce.
Ceviene de rangul k. k
BD æc ÷
ö
Definitie. Fie VABC ,numim [AD ceviană de rangul k dacă are loc relaţia = çç ÷ unde a, b, c
ç
DC èb ø ÷
sunt lungimile laturilor VABC ,iar k Î R.
Exemple : 1) Medianele sunt ceviene de rangulk = 0 .într-adevăr
0
BD æc ÷ ö
= çç ÷ = 1 Û BD = CD
CD çèb ÷
ø
2). Bisectoarele sunt ceviene de rangul k = 1. într-adevăr cea ce
1
BD  c 
  
BD c
 reprezintă teorema bisectoarei.
CD  b  CD b
3). Simedianele sunt2 ceviene de rangul k  2. înntr-adevăr
BD  c 
   cea ce este adevărat şi reprezintă
CD  b 
“ teoremea lui Steiner”.
• Teoremă. În orice triunghi trei ceviene de acelaşi rang sunt concurente.
• Demonstraţie.
• Fie VABC și cevienele (AD),(BE),(CF ) iar după definiție avem
ö üïï
k
BD æc ÷
=çç ÷ ï
CD ø ïï
çèb ÷
ï
k ïï
CF æ aö ï BD BF AE  c 
k
a
k k
b  c a b
k
= çç ÷ ÷ ý(le înmulţim)                 1k  1
AF çè b ÷ ø ïï DC FA EC  a  b c a b c
kï
ï
AE æ b ö ïï
= çç ÷ ÷ ï
CE çè c ÷ ø ïï
ïþ
BD BF AE
    1  RT
. .Ceva    AD   BE   CF   P
DC FA EC
• De îndată ce vom găsi un pentru care o astfel de ceviană există, avem asigurată
concurenţa.
• Medianele sunt ceviene de rang k=0 sunt concurente.
• Bisectoarele sunt ceviene de rang k=1 sunt concurente
• Simedianele sunt ceviene de rang k=2 sunt concurente.
• Teoremă Orice ceviana de rang k este locul geometric al punctelor pentru care distantele la
doua laturi adiacente ale triunghiului sunt peoportionale cu acele laturi la puterea k - 1
• Demonstraţie.
k
• Fie  AD  o ceviană de rang k  BD   c 
CD b
 Fie M   AD  și MM1  AB, MM 2  AC
notăm: MM1 = x, MM 2 = y, măs (BAD · ·
)= j , măs (DAC )= q
avem:
aria  ABD  BD c  AD  sin  c sin  BD 
     
aria  DAC  CD b  AD  sin  b sin  CD  k 1
 c sin   c  sin   c 
k

BD  c 
k
      
dar    b sin   b  sin   b 
CD  b  
x ü
ïï 

Din V AM 1M - dreptunghic Þ sin j = ïï k 1
AM x  c  x y
ý    
y ïï  
Din V AMM 2 - dreptunghic Þ sin q = ïï y b c k 1 b k 1
AM ïþ
Dacă M este punctul de concurenţă a celor trei ceviene de acelaşi rang k,
x y z ax by cz Din ax by cz ax  by  cz
   k  k  k  k  k  k 
a k 1
b k 1
c k 1
a b c a k
b c a b c
k k

 ax  by  cz k 1 2a k 1S
 x  a k  bk  c k  a  a k  bk  c k
 k 1
Sunt distanţele dela punctul M de concurenţă al
  ax  by  cz k 1 2b S
x  k  b  cevienelor la laturile opuse.
 a b c k k
a b c
k k k

 ax  by  cz k 1 2c k 1S
z  k c  k
 a  b k
 c k
a  bk  ck
• Cazuri particulare.
• 1). Medianele sunt ceviene de rang k=0
 2S  ha
 x  x  3
3a 

• ax  by  cz și  2 S  y  hb 1 suma distanţelor dela
y    x yz   ha  hb  hc 
3
•  3 b  3
Centrul de greutate la laturi este 1 din suma înălţimilor
 2S  hc 3
 z  3c z 
  3
• 2). Bisectoarele sunt ceviene de rang k=1
• Auci avem x  y  z I -centrul cercului înscris este situat la egală depărtare de
laturi. 2a0 S 2S S
x yz   r
a bc 2p p
• 3). Simedianele sunt ceviene de rang k=2 .
• Punctul K de concurenţă este punctul lui Lemoine sau centrul simrdian.
ax by cz x y z
•  2  2  2    - distanţele dela centrul simedian K sunt proporţionale cu
a b c a b c
laturile.
• Teoremă Ceviana izotomică a unei ceviene de rangul k, este ceviana de rangul (-k) .
• Demonstraţie
k
BD  c 
• Dacă AD  este ceviana de rangful k   
DC  b 
• Izotomica  AD1  împarte latura  BC  astfel încât are loc:
k k k
• BD1 DC  b   c  BD1  c 
  AD1 
     este de rangul (-k)
     
D1C BD c b D1C b
• Exemple :
• 1). Bisectoarele sunt ceviene de rangul k=1.
• Izotomicele bisectoarelor sunt de rangul k=-1 şi se numesc antibisectoare .
• Antibisectoarele sunt concurente şi punctul lor de concurenţă se numeşte
• centru antibisector al triunghiului..
• Dacă x, y, z sunt distanţele dela centrul antibisector la laturi avrm:
 1 2 S
ax by cz   k 1 a 
2a S 2
2a S a 1  ha bcha
1
 1  1  a 2 x  b 2 y  c 2 z   x  k   2 a   abc 
a b c a b c k k
abc abc abc 2p

 abc abc
 abhc
 y
 2p
 achb
 z
 2p


• Teoremă. Ceviana izogonala a unei ceviene de k, este de rang k - 2
k
 BD  c 
•  AD  este ceviană de ranbul k  
DC b
• BD  BD  c 
2

•  AD este izogonala lui  AD   DC  CD   b   Steiner 

k
 BD   c    c   BD   c   c 
k 2 2
2 k
•   
    
BD c
   
DC  b   b  DC  b   b       AD 

DC b
• este ceviană de rangul k - 2
• Exemple : 1). Mrdiana este ceviană de rang k  0
• Simediana este ceviană de rang k   2  k  2  0  2
• 2). Bisectoarea este de rang k  1
• Izogonala bisectoarei este de rang k   2  k  2 1  1, adică este
bisectoarea Înseşi
•
• 3). –bisectoarea este de rang k  1
• - antibisectoarea este de de rang k  1
• - izogonala antibisectoarei este de k   2  k  2   1  2  1  3
• Teoremă. Izogonala izotomicei de rang k este de rangul k+2.
• Demonstraţie.
• Ceviana de rang k
• Izotomica sa este de rangul (- k)
• Izogonala izotomicei este de rang k   2   k   2  k
• Triunghiul podar. A1  prBC  M  
• Definitie. Fie M Î Int (VABC ) şi B1  prAC  M    V A B C este triunghiul podar
1 1 1

• al VABC. C1  prAB  M  
• Proprietăţi
• 1). Lungimile laturilor triunghiului podar V A1B1C1 sunt:
ìï A B = MC ×sin Cˆ
ïï 1 1 ()
ïï
ïí B C = AM ×sin Aˆ
ïï 1 1
()
ïï w
ïïî A1C1 = BM ×sin (B)
• Demonstraţie
• măs ·
AB1M = măs ·
( ) (
AC1M = 900 Þ ) m ·
(AB1M + m ·
) ( AC1M = 1800  Y AB1MC1 - insceiptibil.
)
• cercul circumscris acestui patrulater are diametrul (AM ). Cum (B1C1 ) este coardă în
cercul de diametru (AM ). avem : B1C1 = AM ×sin (Aˆ ). În mod analog se deduc şi
celelalte lungimi ale laturilor (A1B1 );(AC 1 1 ).

• 2). Laturile triunghiului podarV A1 B1C1 sunt proporţionale cu produsele : MB ×AC; MC ×AB.
• Demonstraţie ìï
ïï sin Aˆ =
BC
ïï 2R
Aplicăm teorema sinusurilor în VABC : BC
=
AC
=
AB ï
= 2R şi  ïï sin Bw= AC pe care
ˆ ˆ
sin A sin B sin C ˆ í
ïï 2R
înlocuim în lungimile laturilor dela propr.1),  ïï
AB
ïï sin Cˆ =
1 üï ïïî
A1 B1 = MC ×AB × ïï 2R
2 R ïï
1 ïïï A1 B1 B1C1 A1C1 1
B1C1 = MA ×BC × ý Þ = = =
MC ×AB MA ×BC MB ×AC 2 R
2 R ïï
ï
1 ïï
A1C1 = MB ×AC × ï
2 R ïïþ
• Consecinta 1. Dacă A, B, C , M sunt patru puncte coplanare atunci există relaţia:
• AM ×BC £ MB ×AC + MC ×AB
• Demonstraţie.
1 1 1
• Din V A1B1C1 avem: 1 1 1 1 1 1
B C < AC + A B  MA ×BC ×
2R
< MB ×AC ×
2R
+ MC ×AB ×
2R


•  MA×BC < MB ×AC + MC ×AB

• Consecinta 2 Dacă M Î Int (VABC) atunci cu segmentele MA ×sin Aˆ , MB ×sin Bˆ , MC ×sin Cˆ se
poate construi un triunghi
• . Demonstraţie B C = MA ×sin Aˆ üï
1 1 ïï
• Din V A1 B1C1 podar şi din propr.1)  ï
A1C1 = MB ×sin Bˆ ý Þ cu B1C , A1C1 , A1B se
ïï
ˆ
A1 B1 = MC ×sin C ïï
ïþ
• construiește V A1 B1C1cu segmentele MA ×sin A, MB ×sin Bˆ , MC ×sin Cˆ
ˆ se poate construi
un triunghi.
• Observaţie. Dacă VABC este echilateral  Teorema lui Pompeiu
• Demonstraţie
• Dacă AB = BC = AC triunghiul VABC este echilateral.
• Din AM ×BC < MB ×AC + MC ×AB : BC.  AM < MB + MC . Analog se găsesc şi celelalte 2
relaţii: MB < AM + MC; MC < AM + MB
• de unde rezultă cu segmentele (MA), (MB), (MC) se poate
construi un triunghi .
• 3). Unghiurile triunghiului podar V A1B1C1 se exprimă în funcţie de unghiurile VABC şi unghiurile
• Sub care se văd din punctul M Î Int (VABC ) laturile triunghiului m(Aˆ1 )= m(BMC ·
)- m(Aˆ ),
• m(Bˆ1 )= m(· AMC )- m(Bˆ ), m(Cˆ1 ) = m(·AMB)- m(Cˆ ).

• Demonstraţie.
• Patrulaterul MA1BC1 - inscriptibil ( propr.2)Þ m (BC · A = m BMA
1 1) (· 1 )üïïï 
• Patrulaterul A MB C - inscriptibil ( propr.2)Þ m · ý
1 1 (A1B1C )= m (A1MC )ïïïïþ
·
• m(BC
· A + m(A B C )= m BMA
1 1) 1 1 1 (· 1 )+ m(·A1MC)= m(BMC ·
)  m(BMC ·
)= m(BC · A +m A
1 1) (·1B1C1 )= m(Aˆ )+ m(Aˆ1)
· ·
•  m(BMC )= m(Aˆ )+ m(Aˆ1)  m(Aˆ1)= m (BMC )- m (Aˆ )
Consecință Dacă punctul M din interiorul triunghiuluiVABC , aparţine cercului circumscris VABC ,
• atunci regăsim Teorema lui Simson . A1 , B1 , C1 sunt coliniare.
• Demonstraţie.
·
m (Aˆ1 ) = m (BMC ü
• )- m (Aˆ ) ïï
ïï ·A C = 0
• ý Þ m (Aˆ1 ) = 0 Û m (B 1 1 1)
· ˆ 1 » ïï
dar m (BMC ) = m (A) = ×m (BC ) ï
• sunt coliniare. 2 ïþ
 A , B ,C
• 1 1 1 sunt coliniare .Tocmai T.lui Simson pune în evidenţă

• Faptul că cercul circumscris alVABC , este locul geometric al

• punctelor din plan pentru care triunghiurile podare asociate sunt
degenerate.
• Dreapta d = A1B1C1 este dreapta SIMSON, a punctului M în raport cu
triunghiul dat.
• Reciproc : Dacă proiecţiile unui punct M din planul triunghiului dat VABC
pe laturi sunt coliniare,atunci acest punct se află pe cercul circumscris VABC .
• Demonstraţie.
·A C = 0 ü
ïï
(
m B ) ï
= m (Aˆ )  M  Cercului
1 1 1
• Deoarece ·
ý Þ m (BMC
·A C = m BMC ï )
•
şi din m (B ) (· )- m (Aˆ )ïïïþ
1 1 1
circumscris VABC.
• Proprietatile dreptei Simson.
• a). Perpendiculare coborâtă din M, situat pe cercul circumscris VABC , pe latura(BC) ,
întâlneşte din nou cercul în M ¢, atunci dreapta d = A1B1C1 a lui Simson a punctului M este
paralelă cu dreapta d ¢= AM ¢
• Demonstraţie
1 ü
ïï
m ·
AM ¢M = m ·
( ) ( ACM = ×m ¼
) AM ( ) ïï
2 ïï
Y B1MCA¢- inscriptibil Þ m · ·A M ïÞ · ·A M Þ AC P A B
( )
ACM = m B1 1 ( ) ý AM ¢M º B
ïï 1 1 1 1

ïï
ïï
ïþ
 1
• b). Dreptele simson a două puncte M,N fac între ele un unghi a cărei măsură m (d·M ; d N ) = ×m (MN
¼ .
)
2
• Demonstraţie.
• Fie d M - dreapta Simson a punctului M.
• Fie d N - dreapta Simson a punctulul N.
• Fie M ¢, N ¢intersecţiile perpendicularelor duse pe BC din
• punctele M , N cu cercul. Din propr.a  dM P AM ¢ şi d N P AN ¢
1
· ¢AN ¢ = 1 ×m M
(
m M ) ¼
( 1 ¼
)
¢N ¢ = ×m MN ( )  m d·M ; d N = ×m MN
( ) ¼
( )
2 2 2

• c). Dreapta Simson a unui punct M, trece prin mijlocul segmentului [MH ] unde H - ortocentrul VABC.
• Demonstraţie.
• Fie M ¢= S BC (M )üïïý Þ MHH ¢M ¢- trapez isoscel deoarece
H ¢= S BC (H )ïïþ
•
ìï HH ¢P MM ¢ ü
ïï
• ïí ý  SBC (MH ¢) = M ¢H
ïïî MH = M ¢H ¢(se păstrează distanţele prin simetrie)ïïþ
• ·
 MPC º M· ¢PC (drepte simetrice).
• Dar ü
m (·
A¢AM ) = m (MH ) 2 ( ) ïïïï Þ H·¢HM ¢º ·AA¢M üïïý Þ HM ¢P AA¢
· ¢A = 1 ×m ¼AM üï
ýï
• · ·
ý
ïï şi cum H ¢H P A¢M ïïþ dar AA¢P d = A B C þïï
( ) ( )
şi m MH ¢H = m H ¢HM ¢ (VHH ¢P - rsoscel )ï
ïþ
1 1 1
  HM ¢P d = A1B1C1 (simediană)

A1 - mijlocul lui (BC ) ü ïï

• În VMH ¢M ¢ avem ý Þ d = A1 B1C1 - linie mijlocie
d = A1 B1C1 P HM ¢ (din demonstraţie)ïïþ
•
•  d Ç(HM )= {N } unde N este mijlocul laturii (HM ). c.c.t.d.
• d).Dreptele Simson a două puncte diametrale sunt perpendiculare şi se taie într-un punct de pe cercul lui
Euller ( al celor 9 puncte )
• Demonstraţie.
• Fie M şi N extremităţile unui diametru [MN ]al cercului circumscris VABC . Conform
(propr.b)  d M şi d N cele două drepte simson ale punctelor M şi N au
• . m (d·M ; d N ) = 1 ×m (MN
¼ = 1 ×1800 = 900  d ^ d .Dreptele simson trec prinm, n mijloacele
) 2 M N
2
segmentelor (HM ) respectiv (HN )( propr.c.) care este un diametru [m; n]al cercului lui
Euller. Cum dM Ç d N = {P} şi mPn · º 1dr.
• iar {m; n} fiind extremităţile unui diametru  P Î Cercului lui Euller. c.c.t.d.