Prof.

MOTIȘAN BEÁTA
Școala Gimnazială „Ion Creangă” Satu Mare

Clasa a VI-a
Breviar teoretic și exemple

Congruența triunghiurilor dreptunghice

∆ ABC dreptunghic: 𝑚(𝐴̂) = 900

( 𝐵̂ ș𝑖 𝐶̂ 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑟𝑖 𝑎𝑠𝑐𝑢ț𝑖𝑡𝑒)
[AB] și [AC]– catete
[BC] – ipotenuză

 Cazul de congruență catetă – catetă (C.C.)

Două triunghiuri dreptunghice care au catetele respectiv congruente sunt
congruente.

∆𝐴𝐵𝐶 ș𝑖 ∆𝐷𝐸𝐹: 𝑚(𝐴̂) = 𝑚(𝐷

̂ ) = 900
𝐶.𝐶.
[AB] ≡ [DE] și [AC] ≡ [DF] ⇒ ∆𝐴𝐵𝐶 ≡ ∆𝐷𝐸𝐹

 Cazul de congruență catetă – unghi (C.U.)

Două triunghiuri dreptunghice care au câte o catetă și unghiul ascuțit alăturat
acesteia, respectiv congruente, sunt congruente.
 ∆𝐴𝐵𝐶 ș𝑖 ∆𝐷𝐸𝐹: 𝑚(𝐴̂) = 𝑚(𝐷
̂ ) = 900
𝐶.𝑈.
[AB] ≡ [DE] și 𝐵̂ ≡ 𝐸̂ ⇒ ∆𝐴𝐵𝐶 ≡ ∆𝐷𝐸𝐹

 Cazul de congruență ipotenuză – unghi (I.U.)

Două triunghiuri dreptunghice care au ipotenuzele și câte unul din unghiurile
ascuțite, respectiv congruente, sunt congruente.

∆𝐴𝐵𝐶 ș𝑖 ∆𝐷𝐸𝐹: 𝑚(𝐴̂) = 𝑚(𝐷

̂ ) = 900
𝐼.𝑈.
[BC] ≡ [EF] și 𝐵̂ ≡ 𝐸̂ ⇒ ∆𝐴𝐵𝐶 ≡ ∆𝐷𝐸𝐹

 Cazul de congruență ipotenuză – catetă (I.C.)

Două triunghiuri dreptunghice care ipotenuzele și câte o catetă respectiv
congruente, sunt congruente.

∆𝐴𝐵𝐶 ș𝑖 ∆𝐷𝐸𝐹: 𝑚(𝐴̂) = 𝑚(𝐷

̂ ) = 900
𝐼.𝐶.
[BC] ≡ [EF] și [AB] ≡ [DE] ⇒ ∆𝐴𝐵𝐶 ≡ ∆𝐷𝐸𝐹
Exemple:

1. ABC este un triunghi isoscel (AB = AC), în care [AD] este înălțime, unde D∈
[BC]. Arătați că ∆𝐴𝐵𝐷 ≡ ∆𝐴𝐶𝐷.

Deoarece în ∆𝐴𝐵𝐶, [AD] - înălțime ⟹

AD ⊥ BC , deci ∆𝐴𝐵𝐷 ș𝑖 ∆𝐴𝐶𝐷 sunt
dreptunghice în D.
̂ ) = 𝑚(𝐴𝐷𝐶
∆𝐴𝐵𝐷 ș𝑖 ∆𝐴𝐷𝐶: 𝑚(𝐴𝐷𝐵 ̂ ) = 900
𝐼.𝐶.
[AB]≡[AC] și [AD]≡[AD] (latură comună) ⇒
∆𝐴𝐵𝐷 ≡ ∆𝐴𝐶𝐷

2. În figura de mai jos O este mijlocul segmentului [AB], MA ⊥ AB și NB ⊥ AB,

[MA]≡[NB]. Arătați că [MO]≡[NO].

O – mijlocul [AB] ⟹ [AO]≡[BO]

MA ⊥ AB ⟹ ∆𝐴𝑀𝑂 dreptunghic
în A
NB ⊥ AB ⟹ ∆𝐵𝑁𝑂 dreptunghic în
B

∆𝐴𝑀𝑂 ș𝑖 ∆𝐵𝑁𝑂: 𝑚(𝐴̂) = 𝑚(𝐵̂ )

= 900
𝐶.𝐶.
[MA]≡[NB] și [AO]≡[BO] ⇒
∆𝐴𝑀𝑂 ≡ ∆𝐵𝑁𝑂 ⟹ [MO] ≡ [NO].
3. În figura de mai jos, [AO] ≡ [BO], AC ⊥ CD și BD ⊥ CD. Demonstrați că
[AC]≡[BD].

AC ⊥ CD ⟹ ∆𝐴𝐶𝑂 dreptunghic în
C
BD ⊥ CD ⟹ ∆𝐵𝐷𝑂 dreptunghic în
D
∆𝐴𝐶𝑂 ș𝑖 ∆𝐵𝐷𝑂: 𝑚(𝐶̂ ) = 𝑚(𝐷
̂)
= 900
̂ ≡ 𝐶𝑂𝐷
[AO]≡[BO] și 𝐴𝑂𝐶 ̂
𝐼.𝑈.
(unghiuri opuse la vârf) ⇒ ∆𝐴𝐶𝑂 ≡
∆𝐵𝐷𝑂 ⟹ [𝐴𝐶 ] ≡ [𝐵𝐷].

̂ ≡ 𝐵𝐴𝑁
4. În figura alăturată, MA ⊥ AB și NB ⊥ AB. Dacă 𝐴𝐵𝑀 ̂ , arătați că
[MA]≡[NB].

MA ⊥ AB ⟹ ∆𝐴𝑀𝐵 dreptunghic în
A
NB ⊥ AB ⟹ ∆𝐵𝑁𝐴 dreptunghic în
B
∆𝐴𝑀𝐵 ș𝑖 ∆𝐵𝑁𝐴: 𝑚(𝐴̂) = 𝑚(𝐵̂)
= 900
[AB]≡[BA](latură comună) și
𝐶.𝑈.
̂ ≡ 𝐵𝐴𝑁
𝐴𝐵𝑀 ̂ ⇒ ∆𝐴𝑀𝐵 ≡ ∆𝐵𝑁𝐴
⟹ [𝑀𝐴] ≡ [𝑁𝐵].