Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
C’ B’
B A’ C
a) Notăm intersecţia medianelor BB ' şi CC ' cu G . Din asemănarea triunghiurilor
GB GC BC
GBC şi GB'C ' deducem: = = = 2 , deoarece B 'C ' este linie
GB' GC ' B ' C '
mijlocie în triunghiul ABC . Rezultă GB = −2GB ' , GC = −2GC ' .
Fie P un punct oarecare din plan. Avem
PG =
1
(
1 − ( − 2)
) ( 1
)
PB − ( − 2 ) PB ' = PB + 2 PB ' , unde 2 PB ' = PA + PC , deci
3
1
(
PG = PA + PB + PC .
3
)
Notăm intersecţia medianelor BB ' şi AA' cu G ' . Printr-un calcul analog obţinem
1
( )
PG ' = PA + PB + PC . Rezultă PG = PG ' , deci G = G ' , adică medianele sunt concurente.
3
b) Formula vectorului de poziţie a lui G rezultă de la a).
3. Problema (Năstăsescu IX, p 168)
Relaţia lui Leibniz.
Pentru orice punct P din planul triunghiului ABC avem PA + PB + PC = 3PG ,
unde G este centrul de greutate al triunghiului ABC .
4. Problema (Năstăsescu IX, p 169, teoremă)
Teorema lui Pappus.
Fie un triunghi ABC . Se consideră punctele A'∈ BC , B '∈ AC şi C '∈ AB , distincte
A' B B ' C C ' A
de vârfurile triunghiului, astfel încât avem = = = λ . În aceste condiţii,
A' C B ' A C ' B
triunghiurile ABC şi A' B ' C ' au acelaşi centru de greutate.
Demonstraţie
A
C’
B’
B A’ C
Fie G şi G ' centrele de greutate al triunghiurilor ABC şi A' B ' C ' , iar P un punct
oarecare din plan. Scriem relaţia lui Leibniz pentru G şi G ' .
Obţinem: PA + PB + PC = 3PG , PA' + PB ' + PC ' = 3PG ' .
Avem: (1 − λ ) PA' = PB − λ PC
(1 − λ ) PB' = PC − λ PA
(1 − λ ) PA' = PA − λ PB
Prin adunare găsim (1 − λ ) ( PA' + PB' + PC ') = (1 − λ ) ( PA + PB + PC ) , deci PG = PG ' ,
de unde G = G ' .
5. Problema (Năstăsescu IX, p 172, teoremă)
Teorema lui Thales.
Se consideră un triunghi ABC şi o dreaptă d care nu trece prin niciunul dintre
punctele A, B, C şi intersectează pe AB în M şi pe AC în N . Atunci următoarele afirmaţii
sunt echivalente:
a) Dreapta MN BC ;
MA NA
b) Avem relaţia = .
MB NC
Demonstraţie
Cele trei situaţii posibile sunt illustrate mai jos
N M
A A A
M N
B C B C B C
M N
1) Demonstrăm implicaţia b) ⇒ a) .
MA NA
Notăm = = λ , unde λ ≠ 0 (deoarece M ≠ A, N ≠ A ). Rezultă relaţiile,
MB NC
λ λ
MA = λ MB , NA = λ NC , de unde MA = AB , NA = AC .
1− λ 1− λ
Avem MN = MA + AN = MA − NA =
λ
1− λ
(
AB − AC =
λ
)
1− λ
BC . Prin urmare
MN BC .
2) Demonstrăm implicaţia a ) ⇒ b) .
MA NA
Notăm = m şi = n . Vom arăta m = n .
MB NC
Presupunem, prin absurd, că MN BC şi m ≠ n . Fie pe dreapta AC unicul punct P
PA MA PA
astfel încât = m . Avem = , deci, conform implicaţiei anterior demonstrate,
PC MB PC
avem MP BC . Rezultă că dreptele MN şi MP sunt confundate şi P = N , deci m = n , în
contradicţie cu presupunerea iniţială.
Demonstraţie
E
B D C
1) Vom arăta că a ) ⇒ b) . Prin punctul C construim paralela la AD până intersectează
dreapta AB în E . Aplicăm teorema lui Thales în ∆BCE , unde AD EC . Obţinem
DB AB
= (1)
DC AE
Avem ∠ACE ≡ ∠CAD (alterne interne), ∠AEC ≡ ∠BAD (corespondente) şi
∠CAD ≡ ∠BAD ( [ AD bisectoare), deci ∠CAD ≡ ∠AEC . Prin urmare, ∆ACE este isoscel,
DB AB
deci AE = AC , iar din (1) obţinem = .
DC AC
AB
2) Vom arăta că b) ⇒ a) . Notăm = λ . Rezultă că D împarte BC în raportul − λ .
AC
D' B AB
Fie [ AD' bisectoarea unghiului ∠BAC . Conform 1), = = λ , deci punctul
D' C AC
D' împarte BC în raportul − λ . Prin urmare D = D' , deci [ AD este bisectoarea
unghiului ∠BAC .
C’ B’
B A’ C
În triunghiul ABC fie A' , B ' , C ' picioarele bisectoarelor din vârfurile A, B, C .
A' B c B ' C a C ' A b
Conform teoremei bisectoarei avem: = , = , = .
A' C b B ' A c C ' B a
c
Rezultă că punctul A' împarte segmental BC în raportul − , deci
b
1 c
AA' = AB − − AC b c
c b adică AA' = AB + AC .
1− − b+c b+c
b
A' B c A' B c
Din = rezultă = . Avem A' B + A' C = BC = a , deci obţinem
A' C b A' B + A' C b + c
ac ab
A' B = , A' C = .
b+c b+c
[ BI este bisectoare în triunghiul ABA' , deci aplicând teorema bisectoarei, avem
IA BA b+c b+c
= = c⋅ = .
IA' BA' ac a
b+c
Rezultă că punctual I împarte segmental AA' în raportul − deci
a
1 b+c
PI = PA − − PA'
b+c a (1)
1− −
a
A' B c c
Cum = , rezultă că A' împarte segmentul BC în raportul − deci
A' C b b
1 c
PA' = PB − − PC b c
c
1− − b deci PA' = PB + PC (2)
b+c b+c
b
a b+c b c
Înlocuind (2) în (1), avem PI = PA + PB + PC de
a+b+c a +b+cb+c b+c
unde obţinem formula din enunţ.
8. Problema (Năstăsescu IX, p 181, propoziţie)
Relaţia lui Sylvester
În orice triunghi ABC , avem relaţia OA + OB + OC = OH , unde notăm centrul
cercului circumscris cu O , centrul de greutate G şi ortocentrul cu H .
Demonstraţie
C
H
O
B
C
P
B
D
În cazul când triunghiul ABC este dreptunghic, relaţia este evidentă. De exemplu
dacă m( ∠A) = 90 0 , atunci H = A şi O este mijlocul lui [ BC ] , iar relaţia se reduce la
OB + OC = 0 .
Dacă triunghiul nu este dreptunghic, fie D punctual diametral opus lui A în cercul
circumscris şi P mijlocul laturii [ BC ] .
Patrulaterul BHCD are laturile opuse paralele (avem BH ⊥ AC şi DC ⊥ AC , deci
BH DC ; analog CH ⊥ AB şi DB ⊥ AB , deci CH DB ), deci este parallelogram. Rezultă că
mijlocul diagonalei [ HD ] coincide cu mijlocul P al laturii [ BC ] .
În triunghiul AHD , OP este linie mijlocie, deci AH = 2OP . Cum, OB = OC rezultă
OB + OC = 2OP , deci OB + OC = AH sau OB + OC = OH − OA , de unde
OA + OB + OC = OH .
9. Problema (Năstăsescu IX, p 182, teoremă)
Dreapta lui Euler
În orice triunghi ABC , punctele O, G, H sunt coliniare (unde notăm centrul cercului
circumscris cu O , centrul de greutate G şi ortocentrul cu H ) şi avem OH = 3OG . Dreapta
care conţine punctele O, G, H se numeşte dreapta lui Euler a triunghiului ABC .
Demonstraţie
Conform relaţiei lui Leibniz, avem 3PG = PA + PB + PC , ∀P ∈ P . Pentru P = O ,
avem 3OG = OA + OB + OC = OH , deci OH = 3OG . Prin urmare punctele O, G, H sunt
coliniare şi sunt situate astfel:
O G H
C’
B’
A
A
B’
C’
A’ B C A’ B C
1)Demonstrăm implicaţia b) ⇒ a) .
Presupunem că mnp = 1 şi vom arăta că A' , B ' , C ' sunt coliniare.
Avem B ' C = n B ' A , deci BB ' = (1
1− n
)
BC − n BA .
Demonstraţie
C P
A’
B’
C’ A B
Se duce prin C o paralelă la AB care intersectează dreapta A' B ' în P . Din teorema
CP A' C BC '⋅ A' C
fundamentală a asemănării rezultă: ∆CPA' ~ ∆BC ' A' şi deci = sau CP =
BC ' A' B A' B
.
Tot din teorema fundamentală a asemănării rezultă şi ∆CPB ' ~ ∆AC ' B ' , de unde se
CP CB ' AC '⋅CB '
obţine = şi CP = .
AC ' BA' B' A
BC '⋅ A' C AC '⋅CB ' A' B B ' C C ' A
Aşadar = , de unde rezultă ⋅ ⋅ = 1.
A' B B' A A' C B ' A C ' B
A A
C’ P
B’
P B’
B A’ C B C A’
Aplicăm teorema lui Menelaus în ∆ABA' cu transversala C ' , P, C şi apoi în ∆ACA' cu
transversala B ' , P, B . Obţinem:
C ' A CB PA' C ' A PA CA' PA A' C
⋅ ⋅ = 1 , de unde = ⋅ = ⋅ (1)
C ' B CA' PA C ' B PA' CB PA' BC
B' A BC PA' B ' A PA BA'
⋅ ⋅ = 1 , de unde = ⋅ (2)
B' C BA' PA B ' C PA' BC
Adunând membru cu membru (1), (2) şi ţinând cont că BA' + A' C = BC obţinem:
B ' A C ' A PA BA' A' C PA BC PA
+ = + = ⋅ = .
B ' C C ' B PA' BC BC PA' BC PA'
C”
M
B”
B
N
B’
A”
A’
C
P
C’
Demonstraţie
Fie M mijlocul lui AA' , N mijlocul lui BB ' , P mijlocul lui CC ' . Avem de arătat că
M , N , P sunt coliniare.
Pentru aceasta, considerăm mijlocul A" al lui BC , mijlocul B" al lui AC şi mijlocul
C" al lui AB . Rezultă că M ∈ B"C" , N ∈ C" A" , P ∈ A" B" . Aşadar, punctele M , N , P sunt
pe laturile triunghiului A" B" C" . Coliniaritatea punctelor M , N , P revine, conform teoremei
MB" NC" PA"
lui Menelaus, la relaţia ⋅ ⋅ = 1 (1)
MC" NA" PB"
În triunghiul ABC , avem B" C" BC şi M ∈ BC , A'∈ BC .
MB" A' C
Rezultă = .
MC" A' B
NC" B ' A PA" C ' B
Similar vom avea = şi = .
NA" B ' C PB" C ' A
Înlocuind, rezultă că (1) este adevărată.
15. Problema (Năstăsescu IX, p190, teoremă)
Teorema lui Ceva
Fie un triunghi ABC şi trei puncte A'∈ BC , B '∈ AC şi C '∈ AB , diferite de vârfurile
triunghiului. Următoarele afirmaţii sunt echivalente:
a) dreptele AA' , BB ' , CC ' sunt concurente sau paralele;
A' B B ' C C ' A
b) avem relaţia ⋅ ⋅ = −1 .
A' C B ' A C ' B
C’
A A
C’ M
B’
M
B’
B A’ C B C A’
B’
C’
B A’ C
Demonstraţie
Vom demonstra implicaţia a ) ⇒ b) .
1.1)Presupunem că AA' , BB ' , CC ' sunt concurente în M . Aplicăm teorema lui Menelaus în
∆ABA' pentru punctele C ' , C , M şi apoi în ∆ACA' pentru punctele B ' , B, M . Obţinem:
C ' A CB MA' B ' A BC MA' C ' A CB B' A BC
⋅ ⋅ = 1, ⋅ ⋅ = 1 , de unde ⋅ = ⋅ sau
C ' B CA' MA B ' C BA' MA C ' B CA' B ' C BA'
C ' A B ' C BA' BC BC BA' A' B A' B B ' C C ' A
⋅ ⋅ = . Deoarece = −1 şi = , obţinem ⋅ ⋅ = −1 .
C ' B B ' A CA' CB CB CA' A' C A' C B ' A C ' B
1.2)Presupunem că dreptele AA' , BB ' , CC ' sunt paralele.
A' B AB B ' C BC '
Aplicând teorema lui Thales deducem = , = de unde obţinem
A' C AC ' B ' A BA
A' B B ' C AB AB
⋅ = ⋅ .
A' C B ' A AC ' BA
A' B B ' C AC ' AB
Prin urmare, avem ⋅ ⋅ = = −1 .
A' C B ' A BC ' BA
Implicaţia b) ⇒ a ) se demonstrează prin reducere la absurd.
16. Problema (Năstăsescu IX, p190, propoziţie)
Punctual lui Gergonne
Dacă în triunghiul ABC notăm M , N şi P punctele de contact ale cercului înscris cu
laturile [ BC ] , [ CA] şi [ AB ] , atunci dreptele AM , BN şi CP sunt concurente într-un punct
(punctul lui Gergonne).
A
P
N
B M C
Demonstraţie
Avem AP = AN (tangentele din acelaşi punct la un cerc au lungimi egale),
BP = BM , CM = CN .
PA MB NC
Prin urmare ⋅ ⋅ = 1 , deci dreptele AM , BN şi CP sunt concurente sau
PB MC NA
paralele, conform teoremei lui Ceva. Cum D ∈ ( BC ) , E ∈ ( CA) şi F ∈ ( AB ) , cele trei drepte
nu pot fi paralele, deci sunt concurente.